Mama ei de banca! 06/02/2009
Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, Uncategorized.Tags: bancile-mama, bcr, bnr, cota de piata, credite, Franta, Grecia, Olanda, Raiffeisen Bank, Volksbank si UniCredit Tiriac
trackback
In ultimul timp toata lumea vorbeste despre „bancile-mama”, „Bancile-fiica” si banci autohtone, si nimeni nu mai da atentie de fapt ce fac ele din piata (chiar viata)noastra.
Si astazi il auzim de Domnul Isarescu ca una din marile probleme ale noastre o reprezinta DATORIA PRIVATA A ROMANIEI. Aceasta datorie in proportie de 90% este facuta de, in afara companiilor multinationale, de BANCI – MAMA binenteles.
Gata nu mai avem probleme cu bancile, am exportat aceasta problema in Austria, Franta, Olanda, Grecia, sau cine mai stie prin ce insulite, care mai de care mai fiscalizate sau nu.
Da hai sa vedem unde „locuiesc” MAMELE lor, a bancilor, ca apoi sa ne aruncam un ochi prin zona sa vedem cum stau, cu infuzia de capital.
Bancile austriece detin suprematia, au dat romanilor credite de peste 43mld. $, cat cele din Franta, Italia si Olanda la un loc. Institutiile bancare austriece, care asigura aproximativ 30% din finantarea externa a Romaniei si sunt prezente in sistem prin liderul pietei in functie de active – BCR, Raiffeisen Bank, Volksbank si UniCredit Tiriac, sunt cei mai mari creditori ai romanilor, cu o expunere de 43,7 mld. dolari (33 mld. euro), la finele trimestrului al treilea din 2008, potrivit cifrelor preliminare avansate de Banca pentru Reglemente Internationale (BRI).
Bancile din Franta se afla pe locul al doilea, in functie de imprumuturile acordate in Romania, cu 16,5 miliarde dolari, urmate de cele din Italia, cu 13,4 mld. dolari, si Olanda, cu 10,7 mld. dolari. Institutiile germane de credit au o expunere de 4,1 mld. dolari in Romania. Bancile din Austria, Germania, Italia, Franta, Belgia, Olanda si Suedia au acordat, in Romania, imprumuturi de aproape 90 miliarde dolari, din care circa jumatate au fost furnizate de banci austriece.
De altfel, bancile austriece sunt cei mai mari creditori ai clientilor din estul Europei, cu o expunere totala de 277,6 miliarde dolari, respectiv 75% din Produsul Intern Brut al Austriei, ceea ce ar putea ridica probleme, mai ales in cazul unor deprecieri masive ale monedelor nationale. Seful bancii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, a declarat, recent, ca expunerea Austriei pe sectorul bancar al Europei emergente este un risc ce poate fi gestionat, dar care trebuie supravegheat cu atentie.
Expunerea bancilor austriece in Romania este mai mare decat in Ungaria, Ucraina sau tarile baltice. Pe pozitiile urmatoare, in functie de expunerea pe pietele est-europene analizate, se plaseaza banci din Germania, cu 219,9 miliarde dolari, si Italia, cu 219,6 miliarde dolari.
In marea majoritate a cazurilor, bancherii straini au dat asigurari ca bancile din Romania vor beneficia de reinnoirea integrala a liniilor de finantare de la bancile-mama. Dintre bancile din Romania, cele cu o cota de piata peste 5% detin 65,39% din activele sistemului, cifrate la 79,6 mld. euro, bancile cu o cota intre 1% si 5% acumuleaza 25,71% din activele pietei, iar restul, cu o cota mai mica de 1%, inclusiv Creditcoop, insumeaza 8,9% din sistem, tot in functie de active.
Grosul pe profit, 62%, a fost realizat de primii doi jucatori din sistem, BCR si BRD, din castigul de un miliard de euro, realizat de toti cei 42 de jucatori din sistem dupa primele noua luni din 2008.
Topul primilor patru clasati include, in functie de marimea activelor jucatorilor, BCR – aflata in portofoliul austriecilor de la Erste, BRD – avand ca actionar majoritar Societe Generale, Volksbank si Raiffeisen Bank.
Acestea sunt datele statistice referitoare la controlul sistemului financiar din Romania. Se pare ca in situatia data, daca liniile de credit nu ar fi reinnoite ar aparea o mare problema, cel putin din punctul de vedere al unui client al unei banci mama.
Ne mai avand finantare, nu se vor mai da credite si atunci cheltuielile fixe ale bancii se vor distribui in contractele noastre, deci vom platii pana ne vor sarii capacele.
Am aruncat o privire pe site-urile SURORI, cu BANCILE FIICE de la noi, din tara vecina, Ungaria, si constat ca sunt putin mai ponderati fata de oferta de la noi, spre exemplu: http://www.volksbank.hu/download/angol_pr/kieg_kamattam_en_pr.pdf
Putem dezbate mult, insa trag o prima concluzie: Mama ei de banca!
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 
„Sase banci europene mari cer Comisiei Europene ca aceasta sa acorde sprijin financiar Romaniei si Ucrainei, tari in care acestea sunt prezente ca importanti creditori ai economiei reale, a transmis Bloomberg. Potrivit agentiei citate, pe adresa Uniunii Europeane a fost trimisa o propunere in 12 puncte de sprijinire a respectivelor tari. Pentru cresterea lichiditatilor, se propune printre altele acodarea pentru aceste banci a unor credite in dolari sau euro si garantarea creditelor de consum de catre institutii financiare precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Apelul a fost semnat de bancile UniCredit si Intesa SanPaolo din Italia, Erste Bank si Raiffeisen Bank din Austria, banca franceza Société Générale, precum si de banca belgiana KBC.
Potrivit unor analisti, aceste banci, care au interese majore in regiunea Europei de Est, pot asigura, in cazul in care vor fi sprijinite, “un colac de salvare a capitalului”, dar daca mai multe dintre ele se retrag din regiune, unele tari est-europene pot intra in colaps. Guvernul austriac a semnalat deja ca sistemul bancar din Europa de Est asteapta un sprijin din partea Uniunii Europene prin intermediul fondurilor de coeziune, al Bancii Centrale Europene si al Bancii Europene de Investitii. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat ca sprijina acest demers. Reprezentantii bancilor amintite, contactate de Blomberg, au refuzat sa comenteze gestul lor.” (sursa hotnews)
Ministrul austriac de finante Josef Pröll va face in aceasta luna un turneu prin Europa de Est, ce va trece si prin Romania, pentru a promova un plan de protectie a bancilor austriece, potrivit NewsIn care citeaza cotidianul Die Presse. Turneul est-european face parte dintr-un program de promovare mai amplu, pe care cancelarul austriac Werner Faymann si ministrul de finante Josef Pröll l-au demarat si in restul Uniunii Europene.
Cancelarul austriac s-a aflat saptamana trecuta la Berlin, unde a vorbit despre planul de protectie a bancilor din Europa de Est cu Angela Merkel, si la Praga, unde a avut loc un summit informal cu premierul Mirek Topolanek.
In urmatoarele saptamani, Josef Pröll va merge in Ucraina, Romania si Bulgaria pentru a discuta despre implementarea acestui plan de protectie a bancilor. Potrivit cotidianului austriac, Josef Pröll a declarat ca turneul european nu are ca scop promovarea unui plan de protectie a filialelor bancilor austriece, ci un plan care sa sustina intreg sistemul.
Pe blogul Trenduri economice se arata insa ca turneul ministrului austriac de finante prin Europa de Est are rolul de a ne ingrijora, avand in vedere ca exista o presiune puternica venita dinspre aceasta tara pentru sustinerea bancilor proprii. Potrivit autorului acestui blog, Josef Pröll vine in tarile estice pentru a promova un plan de protectie a bancilor austriece, ceea ce ar insemna ca tarile din aceasta zona ar trebui ca, alaturi de statul austriac, sa sprijine bancile cu capital austriac din regiune.
Totodata, se reaminteste o declaratie a lui Mircea Geoana, presedintele Senatului, conform careia bancile austriece au inceput un transfer masiv de fonduri catre bancile mama. „Daca acest fenomen este adevarat, inseamna ca Pröll poate sa negocieze „cu pistolul pe masa”, adica amenintand ca, in cazul in care nu obtine ajutorul dorit, pot aparea fenomene radicale”, se mai arata pe blog.
Demersul politicienilor austrieci vine dupa ce in data de 22 ianuarie, zece mari banci internationale care au operatiuni in Europa Centrala si de Est, printre care si Raiffeisen International si Erste Bank, au anuntat vor face apel la Uniunea Europeana si la Banca Centrala Europeana pentru extinderea planului anti-criza si in aceasta regiune, pentru a atenua efectele crizei creditelor.
Herbert Stepic, directorul executiv la Raiffeisen International, a spus la acea data ca este important ca actiunile de sustinere a bancilor sa nu se limiteze la vestul Europei, mentionand ca sprijinul care ar putea fi acordat acestor tari ar fi relativ modest comparativ cu sumele uriase oferite penstru sustinerea bancilor vest-europene.
Tot Herbert Stepic declara in data de 11 decembrie 2008 ca Romania are nevoie de un pachet de masuri pentru sustinerea economiei de cel mult zece miliarde de euro, din care cinci miliarde de euro pentru stabilizarea sistemului bancar. El a spus ca, daca acesti bani nu vor putea fi scosi din rezervele valutare, Uniunea Europeana (UE) va face tot posibilul sa sprijine un nou stat membru.
In replica la declaratia sefului Raiffeisen, analistul Emil Stoica sustinea ca „domnii de la Raiffeisen se cred, probabil din inertie, inca in postura de a da lectii, de a desconsidera Romania; cand, de fapt, problemele sunt chiar la domniile lor in ograda”.
„Raiffeisen, ca si alte banci din Austria, a pus din greu umarul in Europa de Est la cresterea consumului, la bula imobiliara, la deficitul de cont curent, la alte dezechilibre macro. Acum cand vad negru pe alb riscurile la care s-au expuns cu inconstienta, incep sa ceara bani, garantii. De la statul roman, caci injectiile de capital de la guvernul austriac nu sunt suficiente…”, scria Emil Stoica pe blogul sau.
Pe de alta parte, Erste Group a anuntat in data de 23 ianuarie ca sustine activitatea Bancii Comerciale Romane (BCR) de creditare pe segmentul de retail cat si pe cel al companiilor si va continua sa asigure finantarea institutiei in functie de necesitati.
Totodata, Wolfgang Schoiswohl, consilier al Comitetului Executiv BCR, a preciza la acea data ca Erste Group nu a cerut BCR rambursarea anticipata a finantarilor. Oficialul institutiei financiare a mai spus ca „activitatea curenta arata ca banca dispune de o buna lichiditate, atat in euro ca si in lei”.
Bancile austriece au o prezenta puternica pe sectorul bancar din Europa de Est, volumul de creditare al acestora ajungand, potrivit datelor Die Presse, la 230 de miliarde de euro, adica 68% din PIB-ul Austriei. (hotnews)
Presiune sau faliment? Aceasta e intrebarea, oare incearca austriecii sa manipuleze politica financiara sau chiar au probleme. Eu cred in prima varianta. Conform mediafax Erste Bank – BCR si RBS anunta mari probleme:
Statele din Europa de Est, printre care se află şi România, ar putea aduce Austria în faliment, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor din regiune, iar statul ar fi nevoit să intervină, potrivit publicaţiei austriece Profil.
Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă „statul va susţine băncile, cine va susţine statul?”.
Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.
Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.
„Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare”, scrie Profil.
În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.
„În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%”, conform sursei citate.
Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.
Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.
Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.
Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.
În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de „un dezinteres deschis”, se mai arată în articol.
Royal Bank of Scotland (RBS) urmează să prezintă un amplu program de reducere a costurilor la nivel mondial, care ar putea include concedierea a până la 20.000 de angajaţi şi restrângerea operaţiunilor internaţionale, în state precum România, Slovacia şi Uzbekistan.
Banca, deţinută în proporţie de 68% de către statul britanic, pregăteşte programul de restructurare în condiţiile în care este pe cale să raporteze pierderi de aproape 28 miliarde de lire sterline aferente anului 2008, relatează Sunday Times.
Potrivit publicaţiei, şeful RBS, Stephen Hester, pregăteşte un nou plan de afaceri care prevede reducerea costurilor cu sute de milioane de lire sterline şi concedierea a 10.000-20.000 de angajaţi.
Banca ar putea totodată să renunţe la activităţile de pe mai multe pieţe emergente şi să vândă unele operaţiuni considerate neesenţiale.
RBS a anunţat deja că va concedia 2.300 din cei 142.000 de angajaţi din Marea Britanie, ca parte a procesului de restructurare.
Banca analizează totodată revânzarea unor operaţiuni ale ABN Amro către guvernul olandez, cu care se află în negocieri.
Grupul RBS este prezent în România după ce a preluat, în 2007, operaţiunile locale ale băncii olandeze ABN Amro, care au trecut în 2008 sub brandul creditorului britanic