volksbank inchide 25 de unitati

Prăbusirea creditării din ul­­­­­­ti­ma perioadă loveste a­­fa­­­­ce­­­­rile cărora euforia îm­­prumu­turilor din ultimii ani le-a asigurat până acum o dezvoltare explozivă. Francizele bancare se văd astfel nevoite să-si li­mi­teze expansiunea, la pu­­­­­­­­tin timp după ce au fost lansate.
În 2006, ING Bank a spart gheaţa prin inaugurarea unui parteneriat de tip franciză. La scurt timp, Volksbank pre­ia ideea şi începe vânzarea de francize bancare pentru extinderea reţelei de sucursale. La începutul anului trecut, Euroins Asigurări implementează sistemul francizei şi în asigurările generale, considerând că vânzările companiei vor creşte astfel mai accelerat decât prin utilizarea tradiţională a reţelei de brokeri de asigurări.
Între timp, piaţa financiară a cunoscut modificări importante. Noile norme de creditare şi problemele de lichiditate de pe piaţa bancară au condus, în ultimele trei luni, la scăderea puternică a creditării persoanelor fizice. Băncile comerciale s-au văzut nevoite să-si modifice strategiile de dezvoltare. Câteva si-au diminuat activitatea de retail şi majoritatea s-au reorientat către produsele de economisire. Aceste modificări de strategie au determinat şi oprirea proiectelor de expansiune teritorială.
În acest context, Volksbank, instituţie care deţine la ora actuală 95 de francize, anunţă că, în acest an, va închide 25 de unităţi francizate. „În schimb, vom deschide alte 15 sucursale bancare noi“, precizează Gerard Schreiner, preşedinte Volksbank. Primul motiv care a stat la baza deciziei de închidere a unităţilor date în franciză a fost faptul că volumul de creştere generat de acestea nu a fost satisfăcător.

Cel de-al doilea motiv se leagă de schimbarea integrală a strategiei băncii: „Acum, vom merge mai mult pe produse non-risc, cum sunt depozitele, conturile curente, canalele de internet banking etc., care nu se vând la fel de bine precum cre­ditele“, precizează Schreiner. Cele 70 de francize Volksbank care vor rămâne pe piaţă îşi vor împărţi activitatea în două componente: 50% pe vânzarea de depozite şi alte produse non-risc şi 50% pe vânzarea de credite. O modificare radica­lă a ponderii, în con­­ditiile în care, la finele lui 2008, valoarea depozitelor atrase de Volksbank a fost de 570 de milioane de eu­ro, de aproape sa­se ori mai mică de­cât volumul creditelor (3,33 miliarde de euro).

Sfârsit de drum pentru modelul agresiv de creştere

Preşedintele băncii spune că diferenţa dintre sursele plasate şi cele atrase de bancă este asigurată de acţionari prin linii de credit pe termen mediu şi lung (între trei şi zece ani). Un astfel de model de afacere bancară, dependent de liniile de credit atrase de la banca-mamă, cu mensinerea unei diferenţe uriase între pasive şi active, nu mai poate fi susţinut însă în noile condiţii financiare internaţio­nale. Ceea ce explică schimbarea de stra­tegie a celei mai agresive bănci din 2008 (într-un singur an, Volksbank a urcat şapte poziţii în top zece bănci din punctul de vedere al activelor, tocmai prin politica de creditare).

Reprezentanţii ING Bank sunt mai rezervaţi în declaraţii, preferând să spună că, la ora actuală, au 177 de unităţi, care vor rămâne funcţionale şi în 2009, fără a preciza câte dintre a­cestea rămân francize şi câte unităţi proprii.
( sursa : capital – Doamna Moldoveanu Gabriela)