2009 – Bancile incotro? 17/02/2009
Posted by moderat in banci, credite, dobanzi.Tags: banci, bancile-mama, bcr, declaratii, dobanzi marite, erste, estimari, ing, Moody's, previziuni, Raiffeisen Bank, s&p, unicredit, Volksbank si UniCredit Tiriac
trackback
Ratingul băncilor austriece ar putea fi coborât (Moody’s)
Aparent o asemenea stire nu ar trebui sa ne afecteze, insa daca analizam ca jumatate din creditele din Romania sunt oferite de banci ce isi au sediul la Viena, si acestea se refinanteaza de la bancile mama a caror rating este in scadere, atunci implicit costul refinantarii lor este mai mare. Si cum este de notorietate ca bancherii vor transfera aceste costuri in credite foarte repede, este de asteptat o noua marire a dobanzilor la creditele acordate deja, celor viitoare nu e cazul piata creditelor fiind blocata.
Insa Moody’s nu exclude retragerea de pe piata din est, inclusiv Romania, a unor banci, cea ce poate crea un val de panica ce poate conduce la retrageri masive a depozitelor din aceste banci, sper sa nu fie cazul, insa din momentul acestui anunt toate monedele din estul Europei sunt in picaj liber fata de euro, inclusiv leul. Agentia Reuters concluzioneaza: „Se aduna nori negrii asupra Europei centrale si de est.”
Acesta este un rezumat al raportului de la Agentia de evaluare Moody’s:
„Expunerea pe pieţele din Europa de Est ar putea atrage modificarea rating-urilor pentru băncile austriece, avertizează Moody’s. Dezechilibrele fiscale semnificative cresc vulnerabilitatea statelor emergente din Europa de Est la criza globală, iar deteriorarea rapidă a condiţiilor economice poate afecta ratingurile de credit ale băncilor locale, precum şi ale grupurilor financiare care le controlează, se arată în raportul agenţiei de evaluare financiară.
O analiză a Moody’s asupra sistemelor bancare din Europa Centrală şi de Est, Europa de Sud-Est şi Comunitatea Statelor Independente indică o recesiune profundă şi de lungă durată în ţările în curs de dezvoltare din aceste regiuni, care pune în pericol băncile din Europa de Vest prin expunerea lor pe pieţele emergente. Moody’s admite că, deşi vulnerabilitatea statelor emergente din Europa diferă de la un caz la altul, ţările incluse în categoria de rating investment grade care prezintă cel mai ridicat grad de vulnerabilitate externă tind să fie acelea cu deficite fiscale semnificative, precum ţările baltice, Ungaria, Croaţia, România şi Bulgaria.
Sistemele bancare moderne, care s-au format în Europa de Est în ultimele două decenii, nu au atins încă nivelul de maturitate al celor din Vest. Această situaţie le creşte gradul de vulnerabilitate în perioade de criză, consideră agenţia de rating. „Moody’s anticipează presiuni continue asupra ratingurilor de credit ale băncilor din Europa de Est, ca rezultat al slăbirii sistemelor financiare, generată predominant de deteriorarea calităţii activelor şi poziţiilor de lichiditate vulnerabile”, se arată în analiză.
În plus, băncile mari ar putea adopta o atitudine mai „selectivă” în ceea ce priveşte modul în care acordă sprijin diviziilor din Est, amplificând riscurile pentru statele emergente, consideră agenţia de evaluare financiară.
Totuşi, deşi riscurile la care se expun sunt semnificative, grupurile financiare din Vest ar putea pierde încrederea clienţilor de pe pieţele dezvoltate dacă decid să părăsească ţările emergente, notează Moody’s. Moody’s identifică Raiffeisen şi Erste Bank (Austria), Société Générale (Franţa), UniCredit (Italia) şi KBC (Belgia) – toate prezente şi în România – ca cele mai expuse grupuri financiare pe pieţele emergente ale Europei.” -tmctv
Sa fim optimisti, dar calculati!
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 
Zlotul polonez si forintul ungar s-au depreciat puternic fata de euro astazi, dupa ce agentia de rating Moody’s a anuntat ca recesiunea ar putea fi mai grava in Europa de Est iar bancile care detin operatiuni in aceasta regiune ar putea suferi o scadere a ratingului, scrie Reuters.
La ora 16:00 (ora Romaniei) Zlotul polonez era cotat la 4,909 unitati fata de euro, in scadere cu 1,3% fata de nivelul de inchidere de ieri. Cursul coroana ceha/euro a urcat la maximul ultimelor 40 de luni, iar forintul maghiar a pierdut 1,1%, pana la 307,730 fotinti/euro.
Cine sa-i mai inteleaga, isi schimba discursul de la o saptamana la alta.
Moody’s: Ratingul Austriei nu va fi afectat de expunerea Erste şi Raiffeisen pe pieţele emergente (VIENA / 15:41, 20.02.2009)
Ratingul de credit „AAA” al Austriei nu se află sub presiune din cauza expunerii băncilor Erste şi Raiffeisen pe pieţele emergente din Europa, nici măcar în cele mai pesimiste scenarii, a declarat, vineri, într-un interviu pentru Reuters, analistul Moody’s Alexander Kockerbeck.
„Am clasificat Austria ca «rezistentă» acestei crize, iar această concluzie include în mod explicit riscurile provenite din sectorul bancar”, a arătat Kockerbeck, adăugând că agenţia de rating a luat în calcul şi un scenariu extrem de pesimist, care presupune condiţii economice foarte problematice şi o situaţie severă în sectorul bancar.
Kockerbeck reia, astfel, concluziile unui raport Moody’s publicat săptămâna trecută, care numea Austria, alături de Germania, Franţa şi Elveţia printre cele mai bine pregătite state în contextul crizei financiare.
Agenţia de rating a publicat, însă, marţi, un alt raport, care concluziona că deteriorarea condiţiilor economice din Europa de Est ameninţă ratingurile grupurilor financiare din Europa de Vest expuse pe aceste pieţe, numind, printre altele, băncile austriece Erste şi Raiffeisen, cei mai mari creditori din regiune, cu operaţiuni importante şi în România.
În urma analizei transmise marţi, investitorii de pe pieţele financiare din regiune au vândut masiv capital – valute, obligaţiuni, acţiuni – iar spreadurile datoriilor de stat şi derivatelor CDS (credit default swap) pe piaţa austriacă au urcat la niveluri record.
Chiar daca nu este vorba de raiting, ci de cotatii, de previziuni ptr 2009, postez aici articol, tocmai ca are scop de a creea o imagine a ce urmeaza sa se intample in sistemul financiar din zona centrala si de est a europei.
ING: 2009 un an negru pentru bancile din regiune
O nouă estimare negativă loveşte pieţele din Europa Centrală şi de Est, cu accent pe sectorul bancar. ING anticipează că anul 2009 va fi unul negru din punct de vedere al câştigurilor pe care le pot obţine băncile din regiune. Mai mult, specialiştii ING sunt de părere că unele instituţii de credit vor avea nevoie de recapitalizare.
Grupul financiar olandez ING a revizuit în sens negativ, recomandarile de tranzacţionare şi ţintele de preţ pentru acţiunile mai multor banci listate din Europa Centrala si de Est. Pe listă se află BRD, Erste, Raiffeisen şi OTP. Pentru BRD, a doua mare banca româneasca după active, ING stabileşte o ţintă de preţ de şase lei pe acţiune, faţă de proiecţia anterioară de 23 de lei, şi menţine recomandarea „cumpara”. În cazul grupului Erste, acţionarul majoritar al BCR, listat la Viena si Bucuresti, ING modifică ţinta de preţ de la 44 euro la 9,4 euro şi revizuieşte în sens negativ recomandarea de tranzacţionare, la „păstrează”, de la „cumpără”. ING a modificat şi estimarile privind evolutia cotatiei Raiffeisen pe bursa de la Viena, de la 50 euro pe actiune la 15,8 euro , revizuit în sens negativ şi recomandarea, de la „cumpără” la „păstrează”.
Specialiştii ING au identificat principalele riscuri pentru băncile regionale.
Calitatea portofoliilor de credite este, spun ei, cel mai îngrijorător aspect, în condiţiile nesiguranţei finanţării. Astfel, preocupările privind creşterea activelor pe termen mediu este justificată, se precizează în raportul diviziei de brokeraj a ING. Deseamenea stress-testul aplicat a scos la iveală faptul că băncile cu marje scăzute şi gard mare de îndatorare, cum este cazul instituţilor isreliene şi a celor austrice, sunt cele mai vulnerabile. Totuşi, estimează specialiştii ING, cele mai mari probleme în privinţa calităţii activelor le va avea banca rusă, Commonwealth of Independent States. La polul opus, cele mai bine poziţionate, cel puţin în percepţia ING, par să fie Garanti Bank , Isbank, Komercni Banka şi Handlowy.
Si inca o declaratie, mult mai punctuala referitoare chiar la piata din Romania.
Danske Bank: Pierderile băncilor din vest în România pot depăşi 37 miliarde de dolari
Băncile din vestul Europei ar putea pierde între 12,4 şi 37,2 miliarde de dolari în România, conform unei analize a Danske Bank. În cel mai drastic scenariu prevăzut de analiştii Danske, doar băncile austriece ar urma să înregistreze pierderi de 14 miliarde dolari pe portofoliul de credite deţinut în România.
Analiştii Danske au identificat trei posibile scenarii de risc pentru Europa centrală şi de est, dintre care cel mai drastic ar fi comparabil cu criza asiatică a anilor ’90. Conform raportului băncii daneze, la baza crizei din regiune stă „mixul nefericit dat de colapsul preţurilor din imobiliare, încetinirea economică şi deprecierea monedelor locale”.
„În viziunea noastră”, spune un analist Danske, „ţările cu perspectiva economică cea mai sumbră sunt ţările baltice, Bulgaria, România şi Ucraina, unde am putea vedea o scădere a PIB-ului de două cifre”. În aceste condiţii, statele din zona euro nu vor fi „încântate” să sprijine creditarea din Europa centrală şi de est, spun analiştii băncii daneze.
Pe de altă parte, guvernele din regiune ar fi mai mult decât „dornice” să ajute băncile, însă au nevoie de bani de la instituţiile internaţionale pentru a face acest lucru. Mai mulţi giganţi financiari europeni au cerut sprijinul autorităţilor pentru a evita adâncirea crizei în domeniul financiar.
In aceasta idee, cred ca interventia comuna a lui Isarescu cu similarii din Polonia, Ungaria si Cehia prinde o alta forma.
Parerea mea ca acele declaratii nu sunt un scut asupra unui atac sau potential atac la leu ci mai degraba asupra atacurilor mediatice ce au fost, si care se pare ca vor lua amploare.
Tare as dorii sa aflu cat este manipulare, cat subiectivism si interes, si cat adevar in asemenea declaratii.
Si o prima reactie palpabila in urma acestor estimari sumbre ptr anul 2009.
BRD înregistrează deprecieri semnificative pe bursă, după ce ING a coborât preţul ţintă pentru mai multe bănci din regiune. Printre acestea s-a numărat şi BRD al cărei preţ ţintă a fost coborât de analiştii ING, de la 26 de lei la 6 lei, dar recomandarea a rămas de cumpărare.
Titlurile BRD au scăzut în prima parte a şedinţei sub nivelul de 4 lei, minimul fiind de 3 lei şi 74 de bani, cu peste 7% mai jos ca ieri. La acest preţ, capitalizarea celei de-a doua bănci din România a ajuns la 2,6 miliarde de lei, adică puţin peste 600 de milioane de euro. Titlurile BRD au suferit una dintre cele mai mari scăderi de la începutul lunii, de aproximativ 35%.
Dupa cum postam si aici https://acbdr.wordpress.com/2009/02/06/mama-ei-de-banca/ sistemul financiar-bancar depinde de interesul viitor al vesticilor in aceasta piata estica.
Citind articolul de mai jos inevitabil te intrebi:
Oare creditul meu a fost exportat?
Intrebare legitima in conditiile in care datele comunicate de 2 institutii oficiale, BNR vs BRI, de la 24 la 100 miliarde de euro „imprumutati” de la bancile-mama. Asta inseamna ca in medie BNR-ul nu reglementeaza decat un sfert din imprumuturile acordate clientilor din Romania, prin rezerva minima obligatorie.
„Banca bancilor centrale: Expunerea pe Romania este de fapt de 100 mld. euro, mult mai mare decat se stia pana acum.
Expunerea totala a bancilor straine fata de Romania, incluzand cota care le revine din creditele acordate de filialele locale, insuma aproape 130 mld. dolari (peste 100 mld. euro) in iunie 2008, conform datelor centralizate de Banca Reglementelor Internationale (BRI), supranumita banca bancilor centrale.
Aceasta expunere include finantarile acordate unor companii romanesti direct de la banci din strainatate si care nu sunt cuprinse in totalitate de statisticile BNR privind datoria externa. De exemplu, bancile elvetiene, care nu au sucursale in Romania, au raportat o expunere de aproape 7% din total (9 mld. dolari). Cu sume mult mai mici figureza in totalul expunerii banci din Japonia, Spania sau Suedia, care de asemenea nu au prezenta locala.
Conform datelor BRI, care primeste date de la toate bancile centrale, circa 30% din expunerea bancilor straine, adica aproape 30 mld. euro, au maturitati de pana la un an, in timp ce 27% au maturitati mai lungi de doi ani. Bancile din Austria cumuleaza circa 35% din expunerea totala, urmate de Franta (in principal Societe Generale), cu 13,5% sau Olanda, cu 7,7%.
BNR a publicat un sold al datoriei private externe pe termen mediu si lung de 39,2 mld. euro la sfarsitul lui 2008, la care se adauga o datorie externa pe termen scurt de 22,5 mld. euro, din care 10,6 mld. euro reprezinta datoria bancilor. Adaugand datoria publica externa rezulta un total de peste 72 mld. euro. Pe baza expunerii calculate de BRI, analistii bancii daneze Danske Bank concep un scenariu extrem in care bancile straine expuse pe Romania ar inregistra o pierdere totala de peste 37 mld. euro, din care 14 mld. euro ar fi in contul bancilor austriece. Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR, afirma ca depinde cat de realiste sunt scenariile luate in calcul.
„Lucrurile trebuie privite in dinamica pentru ca de fapt nu arata atat de negru. Majoritatea finantarilor din afara se reinnoiesc si nu ne confruntam cu o situatie careia sa nu ii putem face fata”, a comentat Stet. El spune ca BNR are o imagine si asupra creditelor contractate direct din strainatate pe baza unor sondaje statistice. Chiar si scenariul „bland” al Danske Bank indica pierderi de 12,4 mld. euro pe care bancile vest-europene le-ar putea suferi in Romania din cauza deteriorarii conditiilor financiare. Cele mai afectate ar fi tot bancile austriece, cu 4,7 mld. euro, urmate de cele franceze, cu 1,8 mld. euro.
Danske sustine ca o mare parte din creditele acordate in regiunea Europei Centrale si de Est au fost acordate in conditii similare cu imprumuturile subprime: s-a plecat de la ipoteza ca preturile activelor – in special ale proprietatilor imobiliare- vor continua sa creasca sau cel putin nu vor cobori niciodata. In plus, multe credite au fost acordate in euro sau in franci elvetieni.
„Mixul nefericit intre prabusirea preturilor la proprietatile imobiliare si deprecierile semnificative de curs contureaza tot mai clar faptul ca o parte importanta din aceste credite nu va fi rambursata”, apreciaza Frank Hansen, analist al Danske Bank. (zf.ro)
Bancile straine se pot retrage oricand de pe piata romaneasca
Graham Brenton, director responsabil cu politica ajutorului de stat in cadrul Ministerului Britanic al Afacerilor, Intreprinderilor si Reformei
O posibila restrangere a operatiunilor de pe piata romaneasca a bancilor cu capital strain ar putea arunca economia in recesiune.
In exclusivitate pentru „Financiarul”, Graham Brenton, director responsabil cu politica ajutorului de stat in cadrul Ministerului Britanic al Afacerilor,
Intreprinderilor si Reformei, a declarat ca „Riscul major la adresa sistemului financiar bancar romanesc si a economiei in general il reprezinta o posibila restrangere a operatiunilor bancilor private
cu capital strain care activeaza pe piata locala. Romania se afla intr-o situatie dificila din acest punct de vedere. Bancile cu capital strain domina net piata, ceea ce face ca orice miscare de retragere a capitalului si de sistare a operatiunilor in Romania sa afecteze grav activitatea companiilor si a economiei, mergand pana la declansarea recesiunii economice”.
Potrivit Asociatiei Romane a Bancilor, cota de piata a institutiilor de credit cu capital majoritar strain este de 87,9%, restul revenind bancilor cu capital autohton.Graham Brenton apreciaza ca discutam despre un risc palpabil, determinat de faptul ca in tarile Europei Occidentale au loc nationalizari masive de institutii bancare cu probleme, precum si interventii in forta ale guvernelor, prin parghii specifice – cum este ajutorul de stat, actiuni de salvare conditionate de renuntarea la autonomie a bancilor cu probleme: „Sprijinul acordat de guverne este conditionat de renuntarea partiala sau totala la autonomia decizionala a acestor banci, care, in majoritate, detin cote importante de piata in tarile central si est-europene, inclusiv Romania. In situatia in care solutiile de criza adoptate de vechile state membre nu au efectele scontate, acestea pot ajunge pana la a impune bancilor cu probleme sa se concentreze exclusiv asupra pietelor financiare nationale, iar acest lucru inseamna retragerea din tarile central si est-europene”.
Precedente deja exista, ceea ce ar trebui sa dea de gandit guvernelor noilor state membre, ne-a mai declarat Graham Brenton si a invocat foarte recentul exemplu al bancilor irlandeze, care si-au sistat operatiunile de creditare din Marea Britanie, reorientandu-si resursele in exclusivitate catre companiile si, in general, catre economia Irlandei. Intrebat daca o eventuala interventie a Comisiei Europene nu ar putea stopa aceasta migratie a capitalului bancar catre tarile de origine, el a apreciat ca executivul european nu are atributii in acest sens.
Graham Brenton, director responsabil cu Politica Ajutorului de Stat in Ministerul Britanic al Afacerilor, Intreprinderilor si Reformei,
considera ca economia romaneasca este extrem de vulnerabila in fata bancilor cu capital strain care activeaza pe plan local
(Sursa: financiarul – http://www.financiarul.com )
26.02.2009, 15:00 RBS Romania – DE VANZARE.
In timp ce pe la noi, mai toti formatorii de opinie dar si bancherii, ne asigura ca nu sunt probleme, ca se vor rostogolii finantarile de la bancile mama, din surse externe aflam ca „banca-mama a intarcat, nu mai are lapte. Ele cauta solutii alternative, posibil lapte praf, insa ma tem ca la noi sa nu ajunga decat „praf in ochi” unul din motive fiind tocmai ca daca ar trimite acest lapte in Romania, ar pune 40% la BNR si inastfel de conditii se alege praful si pulberea de resurse.
Banca Mondială (BM), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au lansat un program coordonat, pe doi ani, în valoare de până la 25 miliarde euro, destinat băncilor şi companiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE), transmite Reuters.
Băncile internaţionale se angajează să asigure finanţare rapidă şi în volum mare pentru a consolida instituţiile de credit şi pentru a facilita accesul la capital pentru companiile locale, în special pentru cele mici şi mijlocii.
În plus, creditorii vor mobiliza alte resurse pentru ECE prin intermediul programelor proprii de împrumut şi garanţii şi vor colabora cu acele bănci-mamă din vestul continentului care au promis sprijin pentru subsidiarele cu probleme din regiune.
Acţiunea celor trei instituţii financiare intervine în contextul în care liderii statelor membre ale Uniunii Europene (UE) se pregătesc să discute în cadrul unui summit de urgenţă, duminică, în legătură cu un eventual ajutor pentru sistemul bancar. Pe larg http://www.mediafax.ro/economic/program-pentru-sustinerea-financiara-a-bancilor-si-companiilor-din-ece.html?1686;4003566
Creditarea populaţiei s-a blocat în luna ianuarie la nivelul din decembrie 2008, atât pe segmentul împrumuturilor de consum, cât şi al celor pentru locuinţe, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Soldul creditelor de consum şi pentru locuinţe acordate populaţiei a scăzut uşor în ianuarie, comparativ cu luna decembrie, în contextul în care avansul înregistrat în termeni nominali pe segmentul împrumuturilor în valută, exprimate în lei, este anulat de deprecierea leului.
Atât creditele de consum în lei, cât şi cele pentru locuinţe au înregistrat scăderi uşoare, de 0,91%, la 37,55 miliarde de lei, şi respectiv 0,01%, la 1,64 miliarde de lei.
Pe segmentul împrumuturile de consum şi pentru locuinţe în valută se observă în ianuarie creşteri de 6,8%, respectiv 7,5% faţă de luna precedentă, soldurile ajungând la 38,43 miliarde de lei şi 20,79 miliarde de lei.
Totuşi, trebuie luat în considerare faptul că valoarea împrumuturilor acordate în valută este exprimată de BNR în lei, precum şi deprecierea monedei naţionale de 7,33% faţă de euro din luna ianuarie 2009.
Astfel, se observă că împrumuturile de consum în valută s-au redus uşor în ianuarie, în timp ce creditele pentru locuinţe au urcat nesemnificativ.
Creditele de consum acordate populaţiei au crescut în ianuarie cu 2,85% faţă decembrie, la 75,98 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile pentru locuinţe au avansat 6,9%, la 22,44 miliarde de lei.
Soldul creditelor totale acordate populaţiei a urcat în ianuarie cu 3,8%, la 103,3 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile pentru companii au avansat cu 4,73%, la 99,62 miliarde de lei. (mediafax)
Si bancherii isi pierd rabdarea pe fondul acestui climat economic financiar si mai cu seama datorita previziunilor pana in 2011.
Dupa declaratia soc, dar adevarata, a presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen : „Daca micsorezi un pic rezervele, a doua zi suma a plecat din tara” acum iese la atac si Directorul general adjunct al BRD Dl. Popa Sorin, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar:”Nu e normal ca austriecii sa-si translateze problemele spre noi”
Acesta, printre altele mai spune ” „Daca nu temperam dobanzile la depozite, nu putem avea dobanzi corecte la credite, pe un format de cost acceptabil pentru clienti.”
De remarcat ca cineva recunoaste ca dobanda la credit nu este cea corecta, si numai conteaza ca aceasta este influentata de dobanda acordata clientilor la depozite, acesti clienti fiind in mare parte persoane juridice, IMM-uri pe care toata lumea sare a le apara, pe cand pe noi cei fara cod fiscal nu ne aude si ne protejeaza cineva.