Unii bat campii rau, de exemplu: Mihai Meiu (ANPC) 29/04/2009
Posted by moderat in anpc, banci.Tags: abuz, anpc, banci, comisioane, reclamatii
2 comments
1. ANPC a primit aproximativ 200 de reclamaţii lunar de la începutul lui 2009 din partea clienţilor băncilor, în special din cauza comisioanelor modificate sau nou introduse, a declarat miercuri Mihai Meiu, director în departamentul de integrare europeană al ANPC.
„Reclamaţiile au rămas cam la acelaşi nivel de anul trecut, iar o parte din ele au ajuns la tribunal”, a spus Meiu, fără a preciza câte din aceste reclamaţii s-au transformat în acţiuni în justiţie.
Intrebarea mea: Dar ritmul de rezolvare care este Dl Meiu? De ce dureaza 2-3 luni numai pentru un raspuns? Si de ce nu exista inca o decizie finala pentru reclamatiile depuse la finele anului 2007, adica de vreo 2 ani sta ANPC-ul in instante?
2. Regulamentul (e vorba de OUG 174/2008) propus de ANPC în toamna anului trecut, care obliga băncile să păstreze nemodificate comisioanele şi să precizeze un mod clar de calcul al dobânzii variabile, care să nu se schimbe pe parcursul derulării creditului, se află încă în dezbatere la Camera Deputaţilor, for decizional.
„Săptămâna viitoare va intra în discuţii la Camera Deputaţilor, care l-a amânat de la începutul acestui an, şi apoi va ajunge în plen. Dacă totul decurge cum trebuie, într-o lună, poate chiar şi mai repede, ar putea intra în vigoare”, a mai spus Meiu.
Intrebarea mea: a) Oare nu considerati ca ar fi mai bine sa va documentati in legatura cu OUG 174/2008 inainte de a vorbi? Aceasta este in vigoare din decembrie 2008. b) Cand o sa vrea mama lui de demnitar sa dezbata in parlament ordonanta, atunci o sa intre in vigoare amendamentele (de exemplu cuantumul amenzilor), Intrebarea este are nevoie ANPC-ul nevoie de 120 de zile pentru implementarea noi legi ( asa cum a fost amendata in comisiile senatului) ? Deci si afirmatia dvs “într-o lună, poate chiar şi mai repede, ar putea intra în vigoare” este pur si simplu o aberatie.
3. CE a solicitat României să verifice, prin intermediul ANPC, dacă băncile româneşti percep comisioane mai ridicate la plăţile care se fac în euro în afara ţării decât la cele în euro în interiorul ţării, a spus miercuri Mihail Meiu, director în departamentul de integrare europeană al ANPC.
„S-a trimis o atenţionare din partea Comisiei Europene la începutul acestui an în privinţa unui regulament din 2001 referitor la plăţile în euro între statele membre şi, momentan, ANPC este în curs de verificare”, a declarat Meiu. El a menţionat că România trebuie să trimită un răspuns Comisiei Europene în această privinţă până cel târziu la jumătatea lunii mai.
Sugestia mea: Referitor la politica bancilor de a transfera sursa principala de profit de la creditare la comisioane si schimb valutar am tot tocit taste scriind aici sau aici dar nu numai. Insa daca tot mergeti pe la banci, poate verificati nu numai comisioanele externe ci si cele interne, si multe alte taxe pe care le suportam noi. Credeti ca va cerem prea mult sau nu prea ar fi bine sa faceti deranj prea mare la banci.
Cate banci au picat la stress-test? 29/04/2009
Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.Tags: banci, bnr, stress-test
add a comment
Intrebarea e cate au picat acest stress-test si nu daca a a picat vreuna. Binenteles ca guvernatorul o sa vina cu mesaje optimiste insa „ceva e putred in… Austria” ca sa parafrazez.
BNR a incheiat evaluarea bancilor in conditii de stress-test, agreata cu Fondul Monetar International, iar concluziile vor fi prezentate oficial in perioada imediat urmatoare.
„Testele au fost derulate, iar rezultatele sunt clare. Trebuie transmise rezultatele oficiale si luata o hotarare privind data si modul cum vor fi prezentate”, conform celor din BNR Autoritatile vor prezenta public concluziile evaluarii la nivel de sistem, in timp ce rezultatele individuale la nivel de banca vor ramane secrete !!?!.
In cadrul acordului de finantare externa, prin care Romania imprumuta circa 20 de miliarde de euro de la mai multe institutii financiare internationale, BNR si-a asumat derularea unor teste de stres dupa metodologia Fondului Monetar International, pentru a determina pierderile cu care bancile locale s-ar putea confrunta in contextul deteriorarii situatiei economiei.
„Intr-un scenariu normal, in care nu au loc miscari abrupte in functionarea economiei, nu era nevoie de capitalizari. Intr-un stress-test prin definitie se pune in discutie inrautatirea indicatorilor macro. Acest scenariu conduce la inrautatirea solvabilitatii”, au explicat sursele. Astfel, indicatorul de solvabilitate (care exprima raportul dintre capitalurile proprii si activele ponderate cu riscul de depreciere) poate cobori pentru unele banci si cu 4-5 puncte procentuale, in functie de conditiile luate in considerare. La nivelul sistemului bancar indicatorul de solvabiliate era in decembrie la 12,3%, fata de un minim acceptabil de 8% (conform acordului de la Basel). Bancile locale aveau capitaluri proprii de 6,3 mld. euro in decembrie trecut, iar sursele spun ca necesarul de capitaluri suplimentare ar putea fi o „surpriza”.
Oficialii BNR au aratat in ultimele luni ca au cerut mai multor banci sa opereze majorari de capital, in conditiile in care solvabilitatea cobora rapid sub 10%, pe fondul deteriorarii portofoliilor de credite. Cand creditele incep sa inregistreze probleme la rambursare, bancile sunt obligate sa constituie provizioane pentru acoperirea pierderilor potentiale, iar in calculul solvabilitatii pentru aceste expuneri apar cerinte mai mari de capital.
Bancile cu provizioane mari au adus deja capital suplimentar
De la inceputul anului mai multe banci au operat majorari de capital, Bancpost pregatindu-se deja pentru a doua operatiune de acest gen. Dintre cele mai mari zece banci din sistem, doar patru vor distribui dividende din profiturile pe 2008, in timp ce restul isi vor capitaliza castigurile. „Multe initiative sunt luate ca urmare a propriei evaluari interne a bancii. Altele reflecta o evaluare proprie, combinata cu discutiile cu autoritatea monetara. Capitalizarile la care am asistat nu reflecta neaparat rezultatul derularii stress-testelor, care ar da indiciii privind nevoia de recapitalizare”, mai spun sursele citate.
Noua dintre bancile straine cu o prezenta semnificativa pe piata locala s-au angajat in martie in fata BNR, a Fondului Monetar si a autoritatilor de supraveghere din statele de origine sa mentina finantarile acordate subisidiarelor locale si la nevoie sa le sprijine prin injectii de capital.
Un studiu realizat de FMI a aratat ca bancile din regiune ar putea avea nevoie de recapitalizari, pe fondul deteriorarii portofoliilor de credite. In sistemul bancar local ponderea creditelor neperformante a urcat la 8,4% in februarie, dublu fata de nivelul din urma cu 12 luni.
Dublarea restantelor la creditele in valuta in numai 3 luni 27/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite.Tags: banci, credite, RESTANTE CREDITE
add a comment
Restantele mai mari de 30 de zile ale romanilor la credite au crescut cu aproape 56% in primul trimestru din 2009, pana la 4,47 miliarde lei (1,05 miliarde euro).
La finalul anului trecut, populatia si firmele din Romania aveau restante la imprumurile luate la banci de 2,865 miliarde lei (719 milioane euro).
Fata de martie 2008, restantele mai mari de 30 de zile catre banci au crescut cu 224%, de la nivelul de 1,378 miliarde lei, mai arata datele bancii centrale.
Pe partea de valuta, restantele romanilor au ajuns la echivalentul a 1,926 miliarde lei (454,95 milioane euro) la 31 martie 2009, in crestere cu 93,95% fata de finalul lui 2008, cand se situau la 993,3 milioane lei (249 milioane euro).
Restantele la creditele in lei au crescut intr-un ritm mai ponderat in primele trei luni, de 35,7%, de la 1,87 miliarde lei (469 milioane euro) pana la 2,54 miliarde lei (599,93 milioane euro).
Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt inregistrate in judetul Brasov, de 176,46 milioane lei (41,67 milioane euro), urmat de Timis, unde populatia si firmele au restante la credite de 174,26 milioane lei (41,15 milioane euro).
Bucurestenii si firmele din capitala se afla insa pe primul loc si in ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii februarie, la 71,31 miliarde lei (16,84 miliarde euro), din care peste doua treimi sunt imprumuturi in moneda straina.
Comisionul de rezerva minima obligatorie (RMO) RETURNAT 24/04/2009
Posted by moderat in anpc, banci, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie, volksbank.Tags: abuz, banci, credite, Gerald, mrr, renuntare rmo, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank
4 comments
Lumina Invierii ii lumineaza si pe pacatosi.
In fine, dupa 4 luni Volksbank decide si in cazul meu returnarea sumelor abuziv retinute in 2009 fara a semna niciun document suplimentar pentru aceasta, fara act aditional, fara retragere plangeri depuse contra abuzului, fara acord de confidentialitate.
Ce e mai surprinzator este faptul ca nici macar nu am fost anuntat de aceasta returnare a CRMO, nu imi dau seama de ce, insa daca au gandit ca voi fi multumit doar cu returnarea sumelor retinute, fara a adauga la acestea dobanda si dobanda penalizatoare prevazuta in contract plus o suma corecta ca despagubire pentru cheltuieli de timp si materiale efectuate in incercarea de rezolvare amiabila a acestui abuz, s-au inselat din nou si iar austriecii subestimeaza capacitatea romanilor de reactie in apararea drepturilor. Probabil ca o sa dureze inca 4 luni, sau 2 ani, insa nu voi abandona sa-mi apar drepturile. Am tot timpul in cei peste 28 de ani in care mai am contract cu ei sa ii conving sau sa-i oblig sa plateasca orice abuz. Eu sa fiu sanatos si ei sa nu dea faliment astfel incat sa se rezolve totul, despagubiri, comisionul de risc, dobanda fixa majorata, etc. totul se rezolva cu siguranta pentru ca legea si contractul domina inganfarea si orgoliul cumulate cu dorinta de imbogatirea nemeritata a unui bancher, indiferent ca e de la Volksbank sau alta banca.
Si important este nu suma recuperata si stoparea retinerii pe viitor, ci precedentul creat prin recunoasterea abuzului de catre banca.
Sper ca toti cei 20100 de clienti ai bancii Volksbank cu credite in euro isi vor intra in drepturi.
Sarbatori Pascale Fericite! 17/04/2009
Posted by moderat in banci.Tags: off topic
add a comment
Fie ca acest Paste sa fie un moment de bucurie, liniste sufleteasca si armonie universala. Farmecul lui sa ne aduca aminte ca intotdeauna mai exista o sansa de mantuire.
Sa ne bucuram de frumoasele noastre traditii: oul rosu, iepurasul, masa cu mancaruri traditionale cozonac, pasca, miel, dar si slujba de sambata seara si clopotele care bat in noapte si ne chema sa luam Lumina Sfintei Invieri.
Hristos a inviat!
Creditele ipotecare: scump domne’, scump ! 17/04/2009
Posted by moderat in banci, credite.Tags: banci, dobanda de politica monetara, ipoteca, rezerva minima obligatorie
add a comment
Primele de risc, dobanda de politica monetara, marja de profit si nivelul rezervelor minime obligatorii in valuta sunt cele mai importante elemente care influenteaza stabilirea dobanzii la creditele in euro. Aceasta este si explicatia faptului ca in Polonia, de exemplu, imprumuturile au ajuns de doua ori mai ieftine decat in Romania.
Unele dintre cele mai ieftine credite ipotecare denominate in euro din regiunea Europei Centrale si de Est pot fi contractate in Polonia. Potrivit datelor bancii centrale, deja in februarie 2009, dobanda medie anuala pe intregul sistem bancar coborase la 5,4%, cu 1,4 puncte procentuale mai putin decat nivelul inregistrat la inceputul anului trecut. Comparativ, in Ungaria, dobanda aceluiasi tip de credit era in februarie 2009 de aproape doua ori mai mare decat in Polonia, avand un nivel de 10,22%. Fata de ianuarie 2008, cresterea a fost cu aproape 2,5 puncte procentuale. Potrivit ultimelor date centralizate de BNR, in ianuarie 2009, imprumuturile ipotecare denominate in euro din Romania erau cele mai scumpe in comparatie cu celelalte doua tari analizate. In ianurie 2009, dobanda medie anuala ajunsese la 11,30%, in crestere cu 3,3 puncte procentuale fata de nivelul inregistrat cu 12 luni in urma.
O trecere in revista a dobanzilor la creditele pentru locuinta releva ca, numai in iunie 2008, bancile din cele trei tari au acordat imprumuturi la costuri similare. De altfel, in perioada iunie-octombrie 2008, Ungaria surclasase Polonia in topul celor mai ieftine imprumuturi cu o astfel de destinatie. Pericolul de a intra in colaps financiar si-a spus insa cuvantul. Iar finantarile de pe pietele externe au devenit, incepand din noiembrie 2008, foarte scumpe si dificil de obtinut.
In Polonia, cele mai ieftine credite
In cazul creditelor denominate in euro destinate consumului, ierarhia de la imprumuturile ipotecare se schimba, cele mai scumpe fiind de data aceasta in Ungaria. Polonia a inregistrat in ianuarie 2009 tot cea mai scazuta dobanda medie anuala, de 6,4%, cu un punct procentual mai mica decat nivelul inregistrat cu 12 luni in urma. In continuare, datele bancii centrale poloneze arata o reducere, pentru februarie 2009 fiind atinsa valoarea de 4,6%. In schimb, in Romania si in Ungaria, dobanzile au fost in crestere pe parcursul anului trecut, ajungand in ianuarie 2009 la un nivel de 11,48% si, respectiv, 12,66%. Si banca centrala din Ungaria a dat publicitatii datele pe februarie, acestea indicand o noua majorare, la 12,84%.
Nici creditele in euro pentru companii nu sunt ieftine in Romania, comparativ, de exemplu, tot cu Polonia. In timp ce pentru imprumuturile cu o valoare mai mica de un milion de euro, acordate pe o perioada de 1-5 ani, bancile poloneze percep o dobanda medie anuala de 3%, cele romanesti ataseaza una de 8,17%. De asemenea, in timp ce in Polonia, dobanzile au scazut intre ianuarie 2008 si ianuarie 2009 cu 2,5 puncte procentuale, in tara noastra ele au crescut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Costurile finantarilor fac diferenta
Analistii spun ca diferenta de la tara la tara a costurilor unui credit este strict legata de perceptia asupra riscului pe care il induce economia respectiva in momentul cand bancile incep sa se finanteze de pe piete internationale. „Perceptia privind functionarea unei economii este foarte importanta pentru ca ea influenteaza nivelul primelor de risc”, explica economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. In general, perceptia de risc este influentata de situatia la nivel macroeconomic si de impactul acesteia asupra creditului, de modul cum se face rambursarea, de dimensiunea pietei bancare, de competitia dintre banci. Lucian Anghel arata, spre exemplu, ca din punct de vedere macroeconomic, Polonia sta mult mai bine si decat Ungaria, si decat Romania, costul asigurarii contra incetarii platii la credite (CDS – credit default swap) fiind aproximativ la jumatate. (www.financiarul.com)
Dai romanului mintea de pe urma 16/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite.Tags: banci, credite, criza, dobanda de politica monetara
add a comment
Un sfert dintre români ar fi contractat credite mai puţine sau de o valoare mai mică dacă ar fi ştiut că va exista o criză economică, în timp ce aproape jumătate din populaţie, respectiv 49%, ar fi economisit mai mult, reiese dintr-un studiu realizat de Aviva.
Peste jumătate dintre români consideră că propria situaţie financiară actuală se datorează în totalitate deciziilor din urmă cu 1-2 ani şi că ar începe un plan de economii pentru a avea acces la o rezervă de bani în momente de criză economică, dacă ar putea da timpul înapoi, se arată în studiu.
„Dacă ar putea da timpul înapoi cu unul – doi ani, 54,63% dintre români ar fi început un plan de economii pentru a avea acces la o rezervă de bani în astfel de momente de criză economică internaţională”, se arată într-un comunicat al Aviva.
Aviva a desfăşurat în aprilie un studiu în toată ţara, iar rezultatele au demonstrat că majoritatea oamenilor ştiu ce ar trebui să facă în prezent pentru ca în viitor să aibă o situaţie materială mai bună, dar nu acţionează în concordanţă.
Astfel, 48,57% dintre respondenţi au declarat că, dacă ar putea să dea timpul înapoi cu unul – doi ani, ar fi ales să investească sume mai mari, iar 52,5% dintre aceştia că îşi doresc să fi fost suficient de inspiraţi atunci pentru a investi în euro.
As mai adauga ca in afara de lipsa de viziune, de informatii, romanii au fost inca odata masa de manevra si manipulare la nivel inalt, direct sau indirect, si nu enumar aici argumentele fiind destule ci prefer sa aud pareri contra.
Executarea silita fara acordul instantei este neconstitutionala 16/04/2009
Posted by moderat in banci, credite.Tags: executare, executari judecatoresti, executori bancari
add a comment
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a hotarat, la data de 31 martie 2009, ca prevederile Codului de Procedura Civila privind inceperea executarii silite fara acordul instantei sunt neconstitutionale.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate admisa de CCR, prin decizia nr. 458 din 31 martie 2009, l-a constituit art.373(1) din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.13 din Legea nr.459/2006, avand urmatorul cuprins: „Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel.”
Executorul judecatoresc este dator sa staruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu si pentru respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
In interesul executarii, executorul judecatoresc poate cere debitorului sa dea o declaratie scrisa cu privire la veniturile si bunurile sale si locul unde se afla acestea.
In situatia prevazuta de art. 371(7) alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa-si indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare .”
CCR subliniaza ca, in forma anteriora modificarii, textul de lege indeplinea exigentele unui proces echitabil, plasand executarea silita sub controlul instantei de judecata, inca de la debutul acestei proceduri.
In redactarea anterioara modificarii aduse prin art.I pct.13 din Legea nr.459/2006, articolul 3731din Codul de procedura Civila avea urmatorul cuprins : “Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.
Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nici unei cai de atac. incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.”
Motivele neconstitutionalitatii textului normativ
Potrivit CCR, prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata
„Conferirea unei asemenea competente executorilor judecatoresti, care nu fac parte din autoritatea judecatoreasca si a caror activitate se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei, incalca atat dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(4), potrivit carora „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”, cat si pe cele ale art.126 alin.(1), potrivit carora „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”, se mai arata in decizia CCR.
De asemenea, CCR considera, printre altele, ca lasarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentantilor unui serviciu administrativ, care nu se bucura de garantiile de independenta si impartialitate ale instantei de judecata, incalca dreptul partilor la un proces echitabil consfintit de art.21 alin.(3) din Constitutie si de art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Curtea constata ca modificarea art.373(1 )din Codul de procedura civila prin dispozitiile art. I pct.13 din Legea 459/2006 a determinat desfiintarea unei importante garantii a dreptului la un proces echitabil al tuturor partilor implicate in procedura executarii silite, prin inlaturarea controlului instantelor judecatoresti asupra inceperii acestei proceduri
In plus, CCR apreciaza ca argumentele prezentate in expunerea de motive a Legii nr.459/2006 nu sunt de natura sa demonstreze necesitatea modificarii art.373(1) din Codul de procedura civila, in sensul eliminarii incuviintarii executarii silite de catre instanta de judecata. Astfel, potrivit expunerii de motive, inlaturarea controlului judecatoresc in aceasta etapa procesuala a fost apreciata ca fiind necesara pentru asigurarea celeritatii acestei proceduri, aratandu-se ca incuviintarea executarii silite este „considerata, in practica, ca fiind una dintre procedurile care intarzie derularea executarii.”
Cu toate acestea, Curtea arata ca art.373(1) din Codul de procedura civila, in vechea redactare, asigura o maxima celeritate a acestei proceduri, instanta solutionand cererea de incuviintare a executarii silite prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Postul slabeste, Post-Postul ingrasa. Recomandare: “Varza de Bruxelles” 16/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr.Tags: curs valutar, euro, leu, ron
add a comment
12 Aprilie 2009 – Pastele Catolic, 19 Aprilie 2009 – Pastele Ortodox, inainte de aceste doua mari sarbatori crestine exista SAPTAMANA MARE, perioada in care numarul celor ce postesc creste considerabil.
Cum Europa occidentala este asimilata Catolicilor iar cea estica Ortodoxiei, sa vedem cum a reactionat leul la perioada de post dar si post-post in raportul cu moneda europeana.
La inceputul SAPTAMANII MARI A CATOLICILOR, 6 aprilie, aveam o referinta a BNR-ului de 4.1549 lei/euro iar la finele ei pe 10 aprilie cursul era de 4.1189 lei/euro, deci euro a slabit cu circa 1% in aceasta perioada.
A trecut Sarbatoarea Catolicilor, si a inceput SAPTAMANA MARE A ORTODOXIEI cu o cotatie de 4.1263 ron/leu. Fiind inca in desfasurare nu stim inca cum incheie leul aceasta saptamana, insa in acest moment cursul interbancar este in jurul a 4.2225 lei/euro, si mai are inca vreo 30 de ore de “joaca” pana la inchiderea sedintei din Vinerea Mare, asta pe fondul unei deprecieri constante a leului, cea ce ma face sa estimez un minim pentru maine anuntat de BNR de 4.23 lei/euro (tin cont ca Isarescu e plecat in vacanta de Pasti !!).
In aceste conditii (inclusiv estimarea) constatam ca euro se ingrasa in perioada post-post cu peste 2.5% numai intr-o saptamana. Nu stim daca si leul o sa beneficieze saptamana viitoare de o asemenea apreciere (bine ar fi) insa putem trage o concluzie sigura din aceasta comparatie:
UN PAS INAINTE DOI INAPOI, ca asa-i hora pe la noi!
In aceste conditii se pare ca mai bine consumam Varza de Bruxelles decat Pui de Crevedia.
Pogea – se joaca cu cursul; cacealmea vs culoare, portocalie desigur. 14/04/2009
Posted by moderat in bnr, credite.Tags: bnr
add a comment
In 20 februarie, cand referinta BNR era de 4.3, Bugetul adoptat de Parlament era fundamentat pe un curs mediu de 4 lei/euro iar noua rectificarea bugetară a fost fundamentată pe un curs mediu pentru 2009 de 4,3 lei/euro, conform declaratiilor Ministrului Finantelor Gheorghe Pogea de azi 14 aprilie, in conditiile in care cursul de referinta este de 4.12 lei/euro.
In aceste conditii, ne mai intrebam de ce a fugit ca ars azi cursul de la 4.1250 cat era in deschidere la 4.1734 lei/euro (+1,2% intr-o zi) la inchiderea sedintei interbancare. BNR-ul a anuntat o referinta de 4,1379 lei/euro, si a fost imediat acuzat de interventie in piata.
Personal cred, in conditiile in care zlotul si forintul au stagnat, ca singurul care a intervenit asupra cursului este Pogea.
9 lectii 9; sau “profetii despre trecut” de la Isarescu. 14/04/2009
Posted by moderat in bnr.Tags: banci, isarescu
2 comments
Noua lectii noua, pentru ca stim cu totii ca guvernatorul ne trimite mesaje indirecte, mai de fiecare data raspunde altcuiva decat interlocutorului.
Guvernatorul a prezentat o lista cu lectiile invatate de pe urma crizei economice. “Am sa prezint noua lectii, dintre care sapte au valabilitate generala, iar doua sunt in mod special valabile pentru economii emergente, cum este si Romania”, spune Isarescu.
“Ca sa elimin orice posibila confuzie, doresc sa precizez de la inceput la ce NU se refera lectiile pe care le voi prezenta. Unu, ele nu se adreseaza problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi si nu sugereaza ca o criza incheie un ciclu economic. Doi, lectiile nu raspund la intrebarea daca vom putea vreodata evita o criza financiara”.
1. Nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung.
Experientele anterioare pareau sa confirme viziunea ca inflatia este principala sursa de instabilitate financiara. De obicei, perioadele caracterizate de inflatia inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei.
Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la “originate and hold” la „originate and distribute”. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale.
Criza financiara a fost declansata de criza subprime din SUA, asa cum am mentionat. La randul ei, aceasta a aparut datorita faptului ca Fed-ul a fost nevoit, in conditiile descrise mai sus sa creasca ratele dobanzii pentru a apara inflatia. Dar cu noua textura economica, cresterea ratelor dobanzii a dus la criza financiara.
Concluzia mea este ca lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana.
Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent
2. La anumite perioade, reglementarea si supravegherea raman in urma pietelor.
Pietele gasesc intotdeauna calea spre a inova pentru ca permanent agentii economici sunt in competitie pentru a satisface nevoi reale. Inovatiile cresc eficienta cu care nevoile sunt satisfacute si din acest motiv procesul de inovare nu va inceta niciodata. Chiar daca se pun bariere administrative, pietele tot gasesc solutii pentru a satisface cererea. Un exemplu clar l-am avut atunci cand BNR a incercat sa reduca ritmul frenetic al creditarii in valuta. Am utilizat bariere administrative, dar eficacitatea lor a fost limitata si am constat ca aveau efecte secundare mai mari decat beneficiile. Din acest motiv le-am si inlaturat relativ rapid.
Acest proces de inovare poate fi atat de dinamic si de sofisticat incat cei care reglementeaza sau supravegheaza pietele pot ramane in urma. Este relevanta, in acest sens, o fraza din declaratia din 2 aprilie a liderilor G20, pe care o citez aici: „Reglementatorii si supraveghetorii trebuie sa (…) sprijine competitia si dinamismul si sa tina pasul cu inovatiile pietei”.
Un consilier al meu a spus ca aceasta fraza este o recunoastere a faptului ca actuala criza financiara nu este un esec al pietelor, ci mai degraba a incapacitatii institutiilor de reglementare si supraveghere de a se adapta la realitatile pietei. Eu as vrea sa spun ca este, in acelasi timp, si o ghidare despre modul in care trebuie sa se tina pasul cu inovatiile pietei. Este important ca echilibrarea celor doua sa se faca prin perfectionarea structurilor de reglementare si supraveghere si nu trebuie vreodata ca acest proces sa rezulte in franarea competitiei sau a energiilor creatoare ale agentilor economici.
3. In UE ne lipsesc unele institutii.
Acest lucru este evidentiat foarte clar in Raportul de Larosiere. In capitolul dedicat masurilor reparatorii in domeniul supravegherii financiare din UE se propune o reforma structurala care are in vedere doua domenii: supravegherea macroprudentiala si supravegherea microprudentiala.
Raportul considera justificata infiintarea Consiliului European de Risc Sistemic (CERS). Acesta ar trebui sa colecteze informatii despre riscurile si vulnerabilitatile macroprudentiale din toate sectoarele financiare din UE. Consiliul va emite avertizari despre riscuri si va adopta recomandari de politica economica.
O alta institutie propusa de Raport este Sistemul European al Supravegherii Financiare, in cadrul careia comitetele de nivel 3 (CEBS, CEIOPS, CESR) vor fi transferate in trei noi autoritati europene: Autoritatea Europeana Bancara, Autoritatea Europeana a Valorilor Mobiliare, si Autoritatea Europeana a Asigurarilor. Aceste trei autoritati vor avea puteri sporite in ceea ce priveste supravegherea si autorizarea unor institutii specifice la scara UE, dar eu vreau sa subliniez rolul coordonator puternic pe care il va avea SESF.
Faptul ca Consiliului European de Risc Sistemic va functiona sub auspiciile BCE si ale Sistemului European al Bancilor Centrale inseamna ca va beneficia de capabilitatile analitice si infrastructurile tehnice dezvoltate de bancile centrale pentru analizele lor de stabilitate monetara si financiara.
Aceasta inseamna ca si intre SESF si CERS va fi o cooperare substantiala.
Astfel, si BCE si Sistemului European al Bancilor Centrale ar trebui sa aiba acces la informatiile relevante de la supraveghetori. Speram ca aceasta noua structura, care va deservi macro si micro supravegherea, va putea sa ajute in identificarea timpurie a comportamentelor care ar duce la situatii de criza financiara.
Dar, asa cum sublinia si Presedintele BCE, domnul Trichet, pentru ca noul cadru prudential propus sa functioneze asa cum se intentioneaza, este necesar ca avertizarile de risc si recomandarile de politica economica emise de CERS sa fie transformate in actiuni efective de politica.
De aceea cred ca aceste concluzii trebuie raportate la ECOFIN, si in acelasi timp trebuie pregatit cadrul institutional care sa confere BCE si celorlalte banci centrale, asa cum sustine Presedintele Trichet, autoritatea, raspunderea si capacitatile legale necesare pentru noile sarcini macroprudentiale.
4. Stimulentele de natura salariale in companiile private nu sunt adecvat corelate cu gestionarea riscului.
Legatura dintre stimulentele managerilor si gestionarea riscului nu este intotdeauna evidenta.
In ultimii ani inovatiile financiare, produse si institutii inadecvat reglementate si supravegheate, au facut posibila acumularea de profituri mari pe termen scurt concomitent cu asumarea de riscuri foarte mari. Nu au existat stimulente care sa lege remuneratia si premiile de obtinerea de profituri pe termen mediu lung.
Aceasta a fost un stimulent pentru manageri sa isi asume riscuri pe care fie nu le-au inteles fie le-au neglijat pentru a mari profitabilitatea de care erau legate premiile.
Astazi s-a inteles mai bine ca politicile de remunerare si de gestiune interna a riscului pot fi decorelate. Raportul de Larosiere considera ca stimulentele privind remunerarea trebuie sa fie mai bine aliniate cu interesele actionarilor si profitabilitatea pe termen lung la nivelul intregii firme. In special, primele trebuie sa fie stabilite intr-un cadru multianual, plata acestora trebuind sa fie facuta de-a lungul ciclului.
Raportul Larosiere propune ca supraveghetorii sa aiba obligatia de a verifica adecvarea politicilor de remunerare a institutiilor financiare, si de a avea forta de a impune schimbari ale acestora, sau cerinte aditionale de capital in cadrul Pilonului 2 din Basel 2 daca nu se intreprind actiuni corective. Cred ca o astfel de masura este in linie cu principiul stimularii competitiei si al dinamismului si este binevenita.
5. Oamenii uita de aparitia crizelor in perioadele de prosperitate si neglijeaza conceperea de mecanisme de gestiune a crizei.
Tensiunile financiare semnificative si cu atat mai mult crizele financiare sunt evenimente rare. Suntem norocosi ca este asa, dar raritatea evenimentelor
nedorite are si un cost.
Mecanismele de gestionare a crizei existente la data aparitiei evenimentului pot fi inadecvate. Pot exista prevederi legislative care impiedica actiunea rapida sau se poate ca setul de instrumente si proceduri dintr-o tara sa fie diferite fata de o alta tara, ceea ce impiedica cooperarea etc.
Cred ca lectia care apare este ca trebuie sa existe un proces periodic de actualizare a mecanismelor de gestionare a crizei.
In mod particular pentru UE cred ca este benefica crearea unui cadru unic clar si transparent pentru a gestiona o criza, pornind de la recomandarile Raportului de Larosiere.
In plus, acest cadru ar trebui sa contina suficiente elemente de flexibilitate pentru a permite fiecarei tari sa raspunda conform specificului de manifestare a crizei in tara respectiva. In orice caz, ar trebui sa se stabileasca principiile clare care sa previna blocajele juridice, transferul de efecte negative de la o tara la alta, principiile dupa care tarile impart povara fiscala a unei crize transfrontaliere etc.
6. FMI a capatat un rol sporit dupa ce a fost criticat ca nu a prevazut criza asiatica.
In urma cu cativa ani multi prevedeau un declin masiv al rolului FMI in actualul context economic. Dar criza de astazi pare sa redescopere rolul FMI-ului pe aceasta planeta. Fondurile sale au fost crescute recent pentru a putea face fata la solicitarile care vin de la diverse tari pentru ajutor financiar si asistenta tehnica. Din declaratia liderilor G20 rezulta ca FMI va evalua cu regularitate actiunile initiate si actiunile globale necesar a fi initiate.
Mai mult, se prevede o stransa cooperare intre FMI si Financial Stability Board (FSB), care va include toate tarile G20, membrii Financial Stability Forum, Spania si Comisia Europeana. Impreuna, FMI si FSB vor furniza avertizare timpurie despre riscurile macroeconomice si financiare si va indica actiunile necesare pentru adresarea lor.
Cred ca actuala criza financiara scoate in evidenta ca in momente dificile este nevoie de o institutie care sa aiba o imagine despre fiecare economie in context global. FMI are o experienta de cel putin 5 decenii in analiza economiilor membre, astazi 185 de tari, si aceasta capacitate nu este usor de construit.
7. Masurile expansioniste trebuie acompaniate de la inceput de strategii de iesire.
Istoria ne-a aratat ca masurile expansioniste de iesire din crize economice nu raman fara efecte adverse in termenii inflatiei.
Lectia anilor 70 este aceea ca politicile expansioniste prelungite au produs inflatie si datorii publice mari, a caror reducere a necesitat politici restrictive, care au facut ca media cresterii economice sa ramana relativ scazuta. Lectia acelor ani si a altor perioade similare in abordare este aceea ca masurile anticriza trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurarii sustenabilitatii fiscale si a preturilor pe termen mediu-lung.
In termeni practici, aceasta inseamna ca lansarea masurilor anticriza trebuie acompaniata de crearea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale.
Din aceasta perspectiva, recenta intalnire a liderilor G20 este incurajatoare. Pe de o parte s-a vorbit de politici fiscale si monetare expansioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconventionale.
Dar, pe de alta parte, s-au subliniat si obiectivele asigurarii pe termen mediu-lung a sustenabilitatii fiscale si a stabilitatii preturilor, cu accent pe elaborarea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale.
8. Este importanta evitarea dezechilibrelor macroeconomice si urmarirea unei pante de crestere sustenabile sprijinita de un grad substantial de reforme structurale.
Aceasta lectie este valabila in mod special pentru economiile emergente.
Am subliniat in mai multe prezentari facute in ultimii ani ca principala provocare pentru Romania o constituie convergenta cu UE concomitent cu mentinerea stabilitatii macroeconomice.
In ultimii ani cresterea economica accelerata a fost posibila datorita utilizarii economiilor straine. Bancile au devenit dependente de finantarea externa, iar deficitul contului curent a depasit limitele de sustenabilitate, facand economia romaneasca vulnerabila.
Criza mondiala a accentuat aceasta vulnerabilitate, care se reflecta in reducerea semnificativa a cresterii economice. Astazi a devenit clar ca dorinta fireasca de a accelera convergenta reala trebuie echilibrata cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului de convergenta. BNR a avertizat de multe ori despre faptul ca politica fiscala a fost pro-ciclica, adaugand la excesul cererii. Cred ca trebuie invatata lectia ca mentinerea de deficite bugetare mari atunci cand economia creste nu se poate termina cu succes.
Astazi ne-ar fi fost mult mai usor sa combatem criza daca bugetul nostru ar fi avut surplus in ultimii doi ani premergatori crizei.
9. Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare.
Aceasta lectie a devenit mai evidenta odata cu instalarea crizei economice in economiile emergente. Atat timp cat leul s-a apreciat, pana in vara lui 2007, problema adoptarii euro nu era pe agenda curenta a agentilor economici.
Criza a facut evident insa ca leul era supra-apreciat si piata a facut corectia necesara. Intr-o perioada relativ scurta de timp – din iulie 2007 si pana in prezent – leul s-a depreciat cu aproximativ 35 procente. In aceeasi perioada, perspectivele cresterii economice s-au schimbat dramatic: de la o crestere de aproape 9.4 procente in trimestrul III 2008 la o scadere, probabil semnificativa, in trimestrul I 2009.
Vom raspunde noilor conditii utilizand politica monetara si politica fiscala. In fata crizei, volumul relativ mare al datoriilor straine private si volatilitatea crescuta a pietelor ii fac pe unii agenti economici sa creada ca adoptarea timpurie a euro poate sa inlocuiasca eforturile necesare de ajustare a politicilor. Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro astazi, inainte de parcurgerea pasilor principali ai convergentei cu UE, ar crea serioase probleme in viitor. Adoptarea euro astazi ar insemna sa renuntam la politica monetara inainte de a fi asigurat sustenabilitatea convergentei. Adica inainte de a fi eliminat dezechilibrele cu care ne confruntam astazi.
Rezultatul ar fi ca politica monetara s-ar face de catre Banca Central Europeana (BCE). Dar politica BCE ar putea fi foarte inadecvata din punctul de vedere al problemelor economiei romanesti. Ar exista riscul ca la eventuale volatilitati relativ mari ale productiei si ale inflatiei sa nu mai avem cu ce instrumente sa raspundem. Acesta este un motiv suficient de puternic pentru care nu putem adopta euro inainte de eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei si inainte de a fi facut suficient progres in domeniul convergentei.
Ramanem decisi sa implementam calendarul anuntat anterior pentru adoptarea euro. Planificam sa intram in mecanismul ratelor de schimb MRSII la 1 ianuarie 2012. Dupa parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani in interiorul acestui mecanism, decizia comuna privind intrarea in zona euro va fi luata candva in 2014, cu efect (probabil) de la 1 ianuarie 2015.
Trebuie mentionat faptul ca acest calendar este cel luat in calcul de majoritatea agentiilor de rating si a investitorilor straini, astfel ca o abatere semnificativa de la el (in sensul amanarii) ar fi perceputa negativ si penalizata.
Cred ca vor mai fi lectii pe care tarile le vor invata de la actuala criza financiara. Vor invata despre modul in care se poate restructura sistemul bancar in fata unei crize financiare mondiale, in mod particular ce inseamna institutia asa numitei „bad bank” in practica. Cred ca vor invata ce costuri are utilizarea instrumentelor neconventionale de catre bancile centrale. Dar oricate lectii vor fi invatat, experienta crizelor financiare arata ca memoria sociala a crizelor este scurta si posibilitatea ca unele greseli sa se repete nu trebuie exclusa niciodata.
Big Brother pentru sistemul financiar 13/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr.Tags: banci, bnr
add a comment
Banca Mondiala cere o supraveghere a sistemului financiar sub bagheta BNR. Banca Mondiala va discuta cu autoritatile de la Bucuresti infiintarea uneia sau a mai multor agentii sub conducerea BNR si a Ministerului de Finante, prin care ar urma sa fie supravegheat intregul sistem financiar, a declarat in cadrul unui interviu acordat in exclusivitate pentru Business Standard Orsalia Kalantzopolous, directorul departamentului Bancii Modiale pentru Europa Centrala si tarile baltice, regiunea Europei si Asiei Centrale.
“Avem in prezent un pachet de aproximativ 15 masuri de politica fiscala si monetara pe care le discutam cu oficialii romani. Dintre acestea vom alege aproximativ cinci-sase masuri care ar urma sa fie discutate in Consiliul de primavara, la care vor participa si reprezentanti ai Guvernului roman”, a explicat Orsalia.
Potrivit acesteia, pe 25 aprilie se va stabili un acord informal intre Guvernul roman si oficialii BM, pe tema masurilor de politica monetara si fiscala. “Noi vom furniza cele mai bune practici si optiuni pentru ca supravegherea intregului sistem financiar sa se faca asa cum trebuie. Aici vorbim si despre banci, companii de asigurari, piata de capital sau sistemul privat de pensii, domenii in care, pana acum, supravegherea BNR nu era bine dezvoltata”, a declarat Orsalia. “Inca discutam cu reprezentantii BNR si cu cei ai Finantelor si nu am decis daca vorbim despre mai multe agentii sau despre una singura”, a adaugat aceasta
4 State – 4 Masuri. No comment! 10/04/2009
Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.Tags: banci, credite
add a comment
Problemele cu creditarea, trecute si viitoare, este una mondiala. Redau mai jos 4 initiative de a rezolva aceasta problema, in 4 state din zona, inclisiv Romania.
ROMANIA: Basescu: „Ii încurajez pe români să apeleze la sistemul bancar, care, pe o creştere a creditării, va face şi ajustări ale dobânzilor”, a declarat ieri ( 4 martie) preşedintele Traian Băsescu după o întâlnire cu cei mai importanţi bancheri din România. Şeful statului a menţionat faptul că blocajul creditării nu a fost provocat de probleme de lichiditate ale băncilor, ci, mai degrabă, de reticenţa populaţiei şi a companiilor de a mai trece pragul băncilor în actualul context marcat de criza economică internaţională.
Basescu a mai spus „ cei care nu au probleme de rambursare, sa o faca in timp util, pentru a proteja sistemul bancar, altfel statul va interveni”;
RUSIA: Medvedev cere ca statul să reglementeze temporar dobânzile impuse de băncile comerciale
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a cerut miercuri ca statul să reglementeze nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale, ca măsură temporară, pentru a susţine creşterea creditării. Guvernul se străduieşte să redreseze creditarea şi să determine scăderea dobânzilor foarte ridicate, ce depăşesc cu mult nivelul dobânzilor cheie stabilite de banca centrală, fapt ce reflectă accentuarea riscurilor din economia Rusiei.
„Un punct de vedere, împărtăşit de mulţi dintre colegii din guvern, este că nu este nevoie de reglementare, totul va reveni la normal”, a spus Medvedev la întrunirea cu partidul Rusia Unită.
UNGARIA va converti imprumuturile in valuta in credite in forinti ca sa ii ajute pe cei care nu-si mai pot plati ratele. In ultimii ani majoritatea ungurilor s-au imprumutat in moneda straina, in special in franci elvetieni, atrasi de dobanzile mai mici decat ale creditelor in forinti. Acum insa, dupa deprecierea puternica a monedei locale care a dus la cresterea ratei, multi risca sa intre in incapacitate de plata.
Guvernul de la Budapesta cauta o solutie pentru a converti creditele ipotecare contractate de consumatori in moneda straina in credite exprimate in forinti, relateaza Portfolio.hu.
Ideea de baza de la care porneste executivul ungar este aceea ca statul va suporta cea mai mare parte a costurilor acestei actiuni, care ar putea primi, de asemenea, sprijinul Fondului Monetar International. Ideea a fost vehiculata initial de fostul premier ungar Viktor Orban, presedintele principalului partid de opozitie din Ungaria – Fidesz.
„Necesitatea conversiei creditelor din valuta in forinti este evidenta; Ministerul de Finante discuta o asemenea actiune de cateva saptamani incoace”, a reactionat primul-ministru Ferenc Gyurcsany in fata declaratiilor lui Orban.
Principala problema implicata de acest proiect este legata de sursele de finantare. Potrivit planului lui Orban, costurile ar urma sa fie impartite intre stat, banci si consumatori. Primul-ministru spune insa ca nu are deocamdata un plan pentru a obtine finantarea necesara operatiunii de conversie a creditelor.
Presa din Ungaria a relatat totusi ca exista un proiect in constructie care ar putea oferi raspunsuri pentru intrebarile ramase deocamdata fara raspuns. Potrivit acestor relatari, proiectul cuprinde in afara de conversia creditelor si o propunere privind inghetarea cresterii valorii ratelor lunare platite de debitori. Costurile legate de o asemenea operatiune vor fi impartite intre guvern, creditori si debitori, dar cea mai mare parte a banilor ar urma sa fie furnizata de stat.
In Ungaria, 70% din creditele contractate de persoanele fizice sunt exprimate in franci elvetieni, iar prabusirea forintului cu 50% in fata monedei elvetiene in ultima jumatate de an pune o presiune sporita asupra debitorilor.
POLONIA: Pact intre banca centrala si bancile comerciale pentru reluarea creditarii.
Banca centrala a Poloniei a cerut bancilor din tara sa mareasca nivelul creditarii, pentru a sustine cea mai mare economie ex-sovietica din Uniunea Europeana (UE), in schimbul unor masuri decisive de majorare a lichiditatii.
Banca centrala a luat unele masuri, in ultimele luni, pentru redresarea pietei interbancare, insa multi analisti sunt ingrijorati ca multi creditori ezita sa ofere noi imprumuturi, necesare pentru o continuare a cresterii.
„Acest pact are ca scop sustinerea cresterii economice prin garantarea accesului la credite pentru companii si populatie”, a anuntat banca centrala. Institutia nu a oferit alte detalii, insa a precizat ca, pe 20 aprilie, va incepe sa discute pactul de dezvoltare a creditarii in Polonia cu ministerul de finante si autoritatea de reglementare a pietelor financiare, KNF.
No comment!
CRMO -abuziv aplicat si in 2008 10/04/2009
Posted by moderat in anpc, banci, comisioane, credite, opc, rezerva minima obligatorie, volksbank.Tags: abuz, anpc, banci, comisioane, credite, crmo, mrr, opc, prelungire RMO, renuntare rmo, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank
add a comment
Nu mai doresc sa abordez legalitatea prelungirii de catre Volksbank si pentru 2009 a acestui comision. Doresc sa va supun atentiei o singura propozitie din celebrul 3.12):
“Valoarea comisionului de rezerva minima obligatorie este stabilita in functie de valoarea obligatiei bancii.”
Un numitor comun tuturor contractelor este valoarea procentuala a acestui comision, si anume 1.85% p.a., aplicat la soldul creditului. Pentru a putea analiza “obligatiile” bancii in acest sens o sa presupunem ca in Mai 2008 am contactat un credit de 31000 euro de la Volksbank pe o perioada de 30 de ani.
Conform contractului semnat, platim pentru lunile iunie-decembrie CRMO in valoare totala de 317 EURO (cca 45 euro/luna).
Banca, in conformitate cu normele BNR, constituie la banca centrala un deposit reprezentand 40% din aceasta valoare, adica 12400 euro. Sa urmarim veniturile brute ale bancii din acest depozit pe perioda in care noi platim CMRO:
LUNA Dob. BNR Suma Venit Evolutie% Evolutie
mai 1,55 12400 16.02 0.00% 45.00 euro
iun 1,65 12400 17.05 +6.40% 42.12 euro
iul 1,75 12400 18.08 +12.86% 39.21 euro
aug 1,90 12400 19.63 +22.53% 34.86 euro
sep 2,00 12400 20.67 +29.03% 31.94 euro
oct 2,35 12400 24.28 +51.56% 21.80 euro
nov 2,75 12400 28.42 +77.40% 10.17 euro
dec 2,80 12400 28.93 +80.59% 8.73 euro
TOTAL 12400 21.63 22.23 euro
Conform unei logice matematice banale valoarea medie a CRMO de plata in cele 7 luni din 2008 ar fi trebuit sa fie de 22.23 euro, datorita majorarii lunare a dobanzii primite ptr suma depozitata la banca centrala, “obligatiile” bancilor cu aceasta norma scad. In conformitate cu definitia din contract, o banca serioasa si respectabila trebuia sa actualizeze lunar acest comision, insa Volksbank nu se poate inscrie in cele doua caracteristici, asa ca a preferat sa incaseze sume mai mari decat cele prevazute in contract, sume nemeritate si abuziv retinute.
In loc sa platim 155.61 de euro ptr acest credit, banca a retinut 317 euro, adica dublu ca valoare, facand abstractie de diminuarea costurilor cu RMO coraborat cu propria definitie din contract, sau interpretand aceasta in favoarea ei, practica ilegala in conformitate cu legislatia in vigoare privind protectia consumatorilor.
Din punctul meu de vedere, si acest aspect trebuie reclamat (personal am si facut-o) pentru ca este o interpretare abuziva a acestui art. 13.2 din partea bancii Volksbank in defavoarea clientilor. Numai amintesc ca Banca nu are dreptul de a-si transfera obligatiile constituite de lege in sarcina sa si in legatura cu activitatea pe care Banca o desfasoara.
Se “vinde” si MKB Romexterra? 09/04/2009
Posted by moderat in banci.Tags: banci, bancile-mama, MKB
add a comment
Cu toate ca zilnic suntem asigurati ca nicio banca de la noi nu are probleme, nu sufera de vreo maladie, aflam totusi ca unele dintre ele mostenesc cateva boli de la bancile-mama.
Dupa cum scriam alaturi de Volksbank si MKB Romexterra a fost stopata de BNR pentru a mai acorda anumite tipuri de credite. Se pare, conform impunerilor Comisiei Europene, ca actionarii MKB Romexterra se confrunta cu riscuri majore in estul Europei. MKB Romexterra este o bancă de mărime mijlocie în România, situată pe locul al 19-lea (din 43 de bănci) după mărimea activelor, cu o cotă de piaţă de circa 1%.
Banca germană de stat BayernLB, ce controlează indirect MKB Romexterra din România, prin intermediul MKB, se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru a-şi vinde participaţiile din statele din estul Europei. Banca are nevoie ca Bruxelles-ul să aprobe un pachet de salvare de 30 miliarde euro, acordat de statul german.
Comisia Europeană este îngrijorată că ajutorul de stat ar putea conferi un avantaj competitiv incorect şi a cerut băncilor germane, precum BayernLB şi WestLB, să se restructureze în schimbul aprobării ajutoarelor de stat.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă a cerut băncii BayernLB vânzarea unor deţineri, însă a anunţat că aşteaptă ca banca să prezinte curând un plan de restructurare.
BayernLB controlează MKB, cel de-al treilea creditor din Ungaria, care deţine în România 80% din acţiunile MKB Romexterra, considerată de agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s o subsidiară strategică a grupului.
Băncile-mamă din Occident ce domină pieţele bancare din Europa emergentă joacă un rol foarte important în planurile de salvare realizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Uniunea Europană pentru ţări ca România, Ungaria şi Serbia.
Băncile occidentale s-au angajat să continue să finanţeze subsidiarele şi creditele pentru clienţii din aceste ţări, pentru care alte forme de finanţare externă, precum investiţiile străine directe, au devenit practic inexistante din cauza aversiunii investitorilor faţă de risc.
CE susţine că recapitalizarea băncilor occidentale ar urma să avantajeze subsidiarele din Europa de Est, însă o eventuală scoatere la vânzare înseamnă un viitor nesigur pentru aceste unităţi. (conform the money chanel)
Volksbank renunta si la majorarea Dobanzi FIXE 09/04/2009
Posted by moderat in anpc, banci, comisioane, credite, dobanzi, opc, volksbank.Tags: abuz, banci, credite, dobanda, dobanda fixa, opc, revenire dobanda fixa, volksbank
31 comments
Dupa cum cunoasteti, Volksbank a decis abuziv in octombrie 2007 pentru creditele in euro si februarie 2008 ptr creditele in lei sa majoreze dobanda fixa de la 5.95% la 7.45%. La mai bine de 1, 5 ani de la aceasta decizie au inceput sa revina asupra deciziei, adica sa revina la dobanda initiala de 5.95%, dobanda fixa pe toata perioada contractului.
Cunosc deja 2 cazuri de clienti fericiti, ce au castigat razboiul cu banca, dupa cum chiar ei declara:
1. Cristinel (Galati) :
“ma declar castigator cu VB in proportie de 99%. Eu am avut problema cu cresterea dobanzii fixe de la 5,85 la 7,45. Astazi m-au sunat de la banca sa vin sa semnez noul grafic, care de fapt este cel initial. mai mult mi-au dat si banii care mi-au fost luati abuziv ca urmare a cresterii dobanzii. Am semnat graficul, iar de luna asta platesc ca la inceput, adica cu vreo 80 lei mai putin. de ce 99%? ptr ca vreau dobanda la zi a banilor pe care mi-au fost luati abuziv. Si voi castiga si acest lucru. Nu m-au intrebat nimic de plangerea mea la ANPC, ci mi-au zis ca au pus in aplicare dispozitia OJPC Galati. Ca si concluzie, eu am terminat litigiul cu banca ca urmare a vointei acesteia de a pune capat. Eu oricum demarasem tot mecanismul ptr a ajunge in instanta.”
2. Bogdan (Iasi):
“M-au sunat de la banca si mi-au zis sa vin sa semnez si eu pentru noul grafic.Vestea buna este ca au zis ca imi vor da inapoi banii de la cresterea de dobanda de la 5,95 la 7,45 , iar vestea proasta este ca vor sa plateasca numai pe lunile din anul 2009 , iar din oct 2007 si pana in 2008 , nu vor. Am intrebat-o pe ****** SEFA a filialei, care este motivul si mi-a zis ca trebuia sa fac o plangere din 2007 …Ce penibila.”
Foarte posibil ca numarul celor ce au obtinut revenirea la contractul initial cu DOBANDA FIXA sa fie mult mai mare, si ca banca sa-si fi dat seama in sfarsit ca si clientii au drepturi, si acestia chiar stiu sa si le apere.
Oricum, existand precedentul, sunt convins ca in scurt timp toti vom beneficia de anularea acelei decizii de majorare a dobanzii fixe, iar Volksbank o sa actioneze in baza contractelor si a legislatiei in vigoare.
De apreciat activitatea OPC-urilor din aceste judete, Iasi si Galati.
Doua “evenimente”, oare au legatura intre ele? 08/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr.Tags: avas, banci, bnr
1 comment so far
1. BNR-ul a lansat in 6 aprilie 2009 in dezbatere publica modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.
2. Dupa ce Mircea Ursache – preşedinte AVAS a declarat: „La anul pe timpul acesta vom vorbi de marirea portofoliului AVAS, care va cuprinde mai multe societati bancare si comerciale ca urmare a crizei” in data de 3 aprilie 2009, acesta revine cu declaratii in acelasi sens si in data de 7 aprilie 2009.
„Când am făcut aprecierea privind portofoliul bancar, am plecat de la o informaţie vehiculată în zona organismelor financiare internaţionale interesate de existenţa nucleului fostului AVAB în România. Într-o plină perioadă de criză, eşantioane şi portofolii din sistemul bancar românesc de astăzi pot trece la AVAB, iar asta nu afectează cu nimic stabilitatea sistemului bancar”.
Preluarea creditelor neperformante existente în sistemul bancar este posibilă prin intermediul unei institutii care acum nu mai exista, dar care ar putea fi reactivata foarte usor: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB).
Am mai putea adauga ca toate acestea se intampla pe fundalul intelegerii cu FMI, conform careia BNR-ul urmeaza sa faca “stres testul” bancilor de la noi, cum am scris aici.
Volksbank – amendata din nou cu 30.000 lei ptr RMO (in 24 martie 2009) 08/04/2009
Posted by moderat in anpc, banci, comisioane, opc, rezerva minima obligatorie, volksbank.Tags: abuz, act aditional, amenzi, anpc, banci, clauze, credite, mrr, prelungire RMO, renuntare rmo, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank
add a comment
Ieri am facut o noua vizita la ANPC pentru a depune o noua plangere la adresa Volksbank, nimic neobisnuit, atata timp cat Doamna de la registratura cand a aflat ca vreau sa depun o reclamatie la adresa unei banci, a intrebat daca e vorba de Volksbank!!! Se pare ca dupa numarul plangerilor exista Volksbank si restul bancilor.
Dupa cum scriam si aici acum o luna, Volksbank incepe sa bata in retragere, incet incet toti clientii isi vor primi banii inapoi aferenti CRMO-ului, le e greu dar nu mai pot evita acest lucru. Au incercat in tot acest inceput de an sa mai ciupeasca cate ceva de la clienti insa si aceasta strategie a dat gres, asa ca in cele din urma au cedat si incep gradual returnarea CRMO. Aparent nu exista o regula dupa care se returneaza acest comision, insa in fapt exista o situatie eliminatorie pentru returnare: EXISTENTA UNEI RECLAMATII.
De la personae din interiorul bancii am aflat ca niciunuiclient nu a beneficiat de returnare a comisionului daca nu a facut o reclamatie prin care sa solicite acest lucru la banca, iar daca aceasta este dublata si cu una la ANPC dosarul intra cu prioritate in comisia de analiza.
Reprezentanţii ANPC au declarat că, în cazul contractelor de creditare supuse spre analiză de către consumatori, s-a constatat faptul că Volksbank a prelungit fără temei legal perioada de aplicare a comisionului de rezervă minimă obligatorie.
În consecinţă, instituţia de credit a fost sancţionată cu suma de 30.000 de lei, în baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei, încheiat pe data de 24 martie.
După ce a fost amendată pentru aplicarea abuzivă a unui comision, Volksbank a început să înapoieze clienţilor sumele încasate fără temei. Şi asta după ce spre finele anului trecut, instituţia de credit a trimis mii de scrisori celor pe care îi împrumutase, anunţându-i că vor avea de plătit o rată mai mare.
Argumentul invocat în primă instanţă a fost acela că Banca Naţională a României nu şi-a modificat politica monetară, motiv pentru care Volksbank va prelungi perioada de aplicare a comisionului MRR.
Asa ca pentru a impulsiona si grabi recuperarea banilor, abandonati dialogul verbal si treceti la reclamatii scrise atat catre Volksbank cat si catre ANPC. Si inca ceva, nu va multumiti doar cu suma retinuta abuziv si solicitati pentru aceasta dobanda, dobanda penalizatoare si comision de penalizare, asa cum sunt ele prevazute in contract si de care noi nu am fi fost iertati daca nu achitam aceste sume.
Comisioanele aduc venituri la fel ca dobanda. 07/04/2009
Posted by moderat in banci, comisioane, credite, dobanzi.Tags: banci, comisioane, credite, dobanda
2 comments
Cu totii stim ca banca vinde bani si din acesta procedura isi castiga existenta. Businessul lor si ar trebui sa nu ne bagam, insa as dori sa ma opresc putin asupra COMISIOANELOR de aceasta data, acum cateva zile scriam despre schimbul valutar. Si asta pentru ca veniturile bancilor din comisioane echivaleaza sau chiar depasesc in unele cazuri castigul din marja neta de dobanda, in conditiile in care mare parte din acestea nu sunt cuprinse in DAE, nici in contracte si nici in publicitatea bancilor. Cati dintre voi cei ce sunteti clienti ai bancilor (credite sau depozite) nu va suna cunoscut expresia “ taxele si comisioanele sunt afisate in unitatiile bancare” sau “banca isi rezerva dreptul de a modifica comisioanele, iar prin afisare in incinta bancii clientii sunt corect informati”. Toate acestea produc costuri incontrolabile clientilor, dar si venituri considerabile bancilor. Comisioanele aferente diverselor operatiuni bancare sunt un mijloc de recuperare a eventualelor pierderi valorice in urma unor restrictii legislative privind contractile de servicii financiare.
Comisioanele si dobanzile sunt principalele castiguri ale unei banci, in proportie de aproximativ 90%, restul fiind venituri din activitatea de trezorerie. La bancile cu o cota considerabila de piata, top 5, veniturile din comisioane reprezinta in medie circa 45% din totalul veniturilor din dobanzi si comisioane, Volksbank la nivel de 2007 iar restul la nivelul anului 2008. Raiffeisen, BRD si UniCredit sunt cele trei banci unde strategia veniturilor este de tipul „fifty-fifty”, in timp ce BCR are venituri mai mari din dobanzi decat din comisioane. Volksbank este exceptia: venituri din comisioane mai mari decat din dobanzi.
Iata structura veniturilor acestor banci numite mai sus ( mil euro):
BCR – Din dobanzi = 826 – Din Comisioane = 249
BRD – Din dobanzi = 380 – Din Comisioane = 353
VBR* (2007) – Din dobanzi = 29 – Din Comisioane = 37
RAIFFEISEN – Din dobanzi = 245 – Din Comisioane = 246
UNICREDIT – Din dobanzi = 68 – Din Comisioane = 62
Bancherii in cauza explica ponderea ridicata a veniturilor din comisioane prin faptul ca o buna parte din acestea provin din splata facturilor, nu neaparat din produse (credite), insa nu pun la dispozitie aceste date, procente pentru o mai buna informare: „Face parte din strategia bancilor universale, inclusiv a BRD, de a-si diversifica structura veniturilor prin asigurarea unui echilibru intre diversele componente, in special dobanda si comisioanele. Astfel se are in vedere o limitare a variabilitatii excesive a rezultatelor, ceea ce in final inseamna o predictibilitate mai buna a acestora. Acest demers strategic s-a tradus in ultimii ani prin imbogatirea ofertei cu numeroase produse, si in special servicii, care au marit ponderea comisioanelor”, spune Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD.
Avand in vedere ca unele banci castiga din comisioane la fel ca din marja neta de dobanda, se poate spune despre clienti ca platesc comisioane la fel de mari ca dobanda? „Nu sunt neaparat aceiasi clienti. Eu de exeplu nu am credit, dar imi gestionez toate lichiditatile prin banca. Pe de alta parte, nu este obligatoriu ca un client care a contractat un credit sa acceseze si serviciile pe care banca le ofera si le comisioneaza”, spune Steven van Groningen, presedinte al Raiffeisen Bank Romania.
Ca si unul din clientii patiti referitor la aceste comisioane, comision de virare a salariului 1.7 ron in conditiile in care prin contracrt sunt obligat sa virez veniturile in contul bancii, iar dobanda pentru o luna ptr intreg salariul nu este nici macar de 10% din comision retinut de banca, de care aflii ulterior semnarii pe de o parte dar si pacalit (inselat ) de aceeasi banca asupra serviciului de internet banking, consider ca si aici ar trebui sa existe o reglementare, cel putin in cazul posibilitatii modificarii acestor comisioane in timpul derularii unui contract. Nu sugerez acest lucru ca un mod de amestec in politica de piata a bancilor ci pentru a se recapata increderea in sistemul bancar si in bancheri.
Brief de weekend 06/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite.Tags: banci, bnr, comisioane, credite, dobanda, dobanda de politica monetara, fmi, isarescu, Raiffeisen Bank, RESTANTE CREDITE
1 comment so far
1. Peste 300 milioane de euro total sume restante la aceasta data.
Numarul restantierilor a facut in ianuarie un salt record, de 33.000 de noi restantieri, aceasta fiind cea mai accelerata evolutie lunara de cand sunt centralizate astfel de informatii, potrivit datelor BNR. Astfel, numarul romanilor cu rate restante la creditele bancare a urcat la 483.000 in ianuarie, ceea ce inseamna cu 117.000 mai multi restantieri fata de ianuarie anul trecut. Numarul mai mare de noi restantieri ce au intrat in evidenta Biroului de Credit in luna ianuarie este corelat cu cresterea soldului total al restantelor acumulate de populatie: peste un miliard de lei total sume restante (262 milioane de euro), dublu fata de ianuarie 2008. In acest ritm din ianuarie, la 1 aprilie sunt sume restante de peste 300 mil de euro.
2. BNR isi mareste masa… musculara; bancile la stres test.
BNR va avea o implicare mai mare în iniţierea procedurilor de insolvenţă şi lichidare, chiar voluntară, la bănci, iar administratorul special va primi puteri sporite în cazul instituţiilor care intră în stare de insolvenţă, după ce legea va fi modificată la solicitarea FMI.
Rezultatele in urma stres testului impuse de BNR vor fi folosite pentru a stabili nivelul de capitaluri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura în cazul fiecărei bănci că rata solvabilităţii va rămâne peste 10% pe toată perioada programului. Rata solvabilităţii (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri – de credit, operaţional şi de piaţă) la nivelul sistemului bancar românesc era la finele anului trecut de 12,34%, comparativ cu 13,78% la sfârşitul lui 2007 şi 18,12% în 2006. De asemenea, rata fondurilor proprii de rang 1 în total active a fost în 2008 de 7,04%, în scădere de la 7,32% în 2007 şi 8,63% în 2006. Creditele reprezintă 62,39% din activele băncilor, în timp ce valoarea netă a împrumuturilor restante şi îndoielnice în total active nete reprezintă 0,31%, în creştere de la 0,17% în 2007 şi 0,14% în 2006.
3.Raiffeisen scade dobânda la credite cu 3-4 puncte procentuale.
„Acordul de finanţare externă semnat cu importante instituţii internationale (FMI, CE, BERD, BM) are deja un efect direct asupra percepţiei de risc faţă de România. Pasul firesc care urmează este reducerea costului de finanţare externă, ceea ce poate conduce la costuri de creditare mai mici. Cu siguranţă însă nu ne vom mai întoarce la exuberanţa activităţii de creditare din 2007-2008, adică peste 40%. Cel mai probabil, creditarea va creşte într-un ritm anual mult mai normal acum, de 10-15%”, a declarat, într-un comunicat, oficialul băncii. Raiffeisen a decis să scadă cu 3-4 puncte procentuale dobânzile la creditele noi acordate în lei sau în euro.
4. FMI susţine aderarea mai rapidă la euro a statelor emergente din Europa
Statele Uniunii Europene, din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu probleme ar trebui să treacă la moneda unică europeană chiar dacă nu ar deveni membre cu drepturi depline ale zonei euro, arată Fondul Monetar Internaţional într-un raport confidenţial, obţinut de Financial Times. În document se subliniază că, fără trecerea la euro, rezolvarea problemelor privind acumularea de datorii în valută străină ar necesita o reducere masivă a cheltuielilor.
Dobanda BCE pe un an cat costul unui schimb valutar pentru plata unei rate lunare 03/04/2009
Posted by moderat in banci, credite.Tags: banci, bce, credite, dobanda, schimb valutar
9 comments
Mai peste tot se anunta zi de zi aprecierea leului pana la nivelul minim a nustiu cate luni din 2009. Vin diversi analisti financiari si estimeaza ba 3.9 ba 4.7, toti cu expertiza in domeniu, zic ei. Nu zic ca e rau pentru cei cu credite in valuta scaderea cursului, insa pentru ei acest curs este doar un indicator ce le da ocazia, celor ce sunt nevoiti a face schimbul valutar, sa observe cat de hapsane sunt anumite banci., ei fiind nevoiti a cumpara euro cu costuri mult mai mari.
De exemplu azi la BCR 4.2650 / 4.1500, la BRD 4.2750 / 4.1250 iar la VBR 4.282 / 4.1380.
Parerea mea este ca marjele acestea intre vanzare si cumparare la euro sunt mult prea mari in functie de referinta BNR-ului, cu diferenta de cca 1.5% , sau intre cumparare si vanzare de euro, la aceeasi banca, 2.8%-3%. Poate aceste cifre par mici, dar depinde cu ce le comparam, si cu cat ridica costul unui credit.
Daca avem un credit de 100.000 de euro vom plati in plus ptr plata ratelor 1500 euro, bani ce nu sunt prinsi in DAE. Dar daca o banca ar tine aceeasi suma intr-un deposit in BCE (banca centrala europeana) ar castiga 1250 de euro/an din dobanda.
Concluzia este una singura, un schimb valutar bancar in Romania pentru plata ratelor le aduce venituri intr-o zi mai mari decat cele obtinute in 360 de zile dintr-un depozit extern.
RMO – stai asa ca nu-i asa! Sau M. Tanasescu bate campii. 02/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite, rezerva minima obligatorie.Tags: banci, bancile-mama, bnr, credite, modificari, prelungire RMO, rezerva minima obligatorie, rmo, tanasescu
add a comment
RMO zero doar pentru noile intrari de bani, nu si pentru cele existente, conform lui Tanasescu:
„Această măsură se aplică începând cu 24 mai. Este vorba de toţi banii care vor intra începând din acel moment, fie că sunt majorări de capital, fie că sunt linii de credit, extensii de linii de creditare sau bani proaspeţi care vin pe linii de credit, vor avea exceptare de la RMO”, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Oare este un punct de vedere personal al pesedistului, un alt mod de inerpretare a deciziei BNR, sau asta a dorit FNI-ul si chiar asta a aprobat banca centrala?
In aceste conditii, exprimate de Tanasescu, de ce a afirmat Domnul Lucian Croitoru – consilierul guvernatorului BNR ca “Undeva pana intr-un miliard de euro”, chiar cunoaste sumele ce vor fi atrase de banci dupa 24 mai. In plus acesta a confirmat estimarea Dl. Baltazar: “Maxim 2 miliarde de euro este datoria cu scadenţă mai mare de doi ani, deci maxim 800 milioane de euro ar putea să se elibereze”. Cum poti elibera ceva ce nu ai retinut?
Cineva bate campii cu siguranta? Si daca imi aduc aminte ca Tanasescu a fost coleg cu Geoana, il pot nominaliza pe el in aceasta situatie.
Conform comunicatului oficial al bancii centrale se spune: “Reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani, faţă de 40 la sută în prezent, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009; “
Conform definitiilor: ‘PASIVE BANCARE – elemente patrimoniale care figureaza in pasivul patriminoal al bancilor. Din aceasta categorie fac parte : capitalul social, promele legate de capital, fondul derezerva, rezerva generala pentru riscul de credit, rezultatul reportat, repartizarea profitului, fonduri, provizioane, disponibilitatile clientilor aflate in conturi, depozitele la termen atrase de la clienti, imprumuturi atrase de pe poata financiara, datorii, conturi de regularizare si asimilate’ conform http://www.dexx.ro
In aceste conditii cred absoluta necesara o lamurire din partea bancii centrale.
Volksbank – frana la credite cu pedala BNR-ului 01/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite, volksbank.Tags: banci, bnr, credite, dobanda fixa, Gerald, IPOTECI, prelungire RMO, Schreiner, volksbank
add a comment
Cu toate ca guvernatorul prefera sa transmita avertismente publice unor banci fara a le nominaliza ( vezi exemplu de la Cluj aici ) sunt oameni mai putin diplomati sau cu mai mult sange in instalatie, si chiar numesc aceste banci. Unul dintre acestia este Nicolae Cinteza – Seful Directiei de Supraveghere din BNR, care in editia tiparita a ziarului Capital spune ca BNR-ulu interzice creditele cu probleme la cateva banci, printre care Volksbank si MKB Romexterra.
Daca in cazul celei de a doua, cu o cota foarte mica de piata(0.8-1%), restrictia a fost determinata de pierderile determinate in trecut de acest tip de credit ( de consum – “cu buletinul oricui”), in cazul Volksbank situatia este diferita din cauza cotei pe piata din total credite.
Este de notorietate ca incepand cu mijlocul anului 2007 si pana spre finele anului 2008 Volksbank a avut o campanie agresiva de marketing ( dupa parerea mea bazata pe publicitate mincinoasa, vezi dobanda fixa pe toata perioada creditului) si conditii de acordare a unui credit destul de maleabile (chiar daca erai in evidenta Biroului de Credit) ceea ce a condus la o expunere exagerata a acesteia, urcand in top 3 in functie de active la finele lui 2008.
Tocmai aceasta politica au determinat pe cei din banca centrala sa le puna frana in acordarea a noi credite, dar nu este singurul. Prin piata Obor se aude ca numarul din ce in ce mai mare a restantierilor dar si sutele de reclamatii ce au ajuns la BNR pe tema RMO-ului cumulat cu scrisorile ce il nemultumesc pe „ecologistul” Isarescu, au atras o mai mare atentie asupra lor din partea Directiei de Supraveghere din BNR.
Alarmant in cazul Volksbank este dezechilibru intre credite si depozite, fiind lideri detasati pe acest raport cu 528%, fiind urmati de Piraeus Bank – 300% si Alpha Bank – 284% in top 3. De retinut ca media la nivel bancar romanesc acest raport se afla in jurul a 120%, deci Volksbank are un raport de 4.5 ori mai riscant decat media tuturor bancilor.
Toate acestea au impus o franare (spre zero) a creditarii la Volksbank dar si obligatia de a-si marii capitalul social al bancii la aproximativ 300 milioane de euro.
Binenteles ca oficialii bancii au cu totul alta opinie despre debutul din acest an al activitatii Volksbank si ne comunica o preocupare majora fata de clienti “suntem în curs de aprobare a procedurilor de reeşalonare a plăţilor clienţilor care au probleme cu rambursarea creditelor“, in fapt ei avand o mare parte din resursele umane ocupate cu controalele ANPC-ului, cu formularea de raspunsuri la reclamatiile directe ale clientilor actuali, ca urmare a deciziilor ilegale (abusive) de marire a dobazii fixe, prelungirea comisionului de rezerva minima obligatorie si neinformarea clientilor asupra structurii si modului de calcul a dobanzii in contracte (si alte practice incorecte dar cu efecte materiale mai mici).
In aceste conditii, doresc sa va redau o declaratie din 25 februarie 2009 a presedintelui bancii, sub titlul: Un bancher linistit
“Expunerea pe segmentul real estate este de 3 mld. euro, cam 95%, dar totul este colaterizat cu ipoteci. Chiar daca preturile pe piata imobiliara ar mai scadea, de ce sa nu mai plateasca oamenii ratele la case? Ca bancher, trebuie sa-ti faci un calcul in functie de capacitatea de rambursare a clientului, nu in functie de colateral. Astazi, colateralul are o valoare, iar maine poate sa fie cu 15% mai putin”, spune Schreiner.”
Oare chiar este linistit, daca da pentru cat timp inca, furia sociala se amplifica de la o zi la alta.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 