Au inteles si bancherii: romanii nu pot plati ratele, dar vor. Solutia: RESTRUCTURAREA

Va reamintiti cand eram amenintati sa ne platim ratele ca altfel intervine statul (zicere de la Basescu si ARB) pentru ca am avem dar nu vrem. Ei bine, in timp, bancherii au descoperit ca romanasii ar platii dar nu pot.
Raiffeisen Bank România are în vedere restructurarea a 2.000 – 2.500 de credite, având până în prezent 250 de cazuri concrete, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele băncii, Steven van Groningen.
„Avem deja 250 de cazuri concrete de restructurare a creditelor şi, momentan, probabil ne uităm la 2.000 – 2.500 de cazuri (…) A fost un proiect pilot, dar am putea să introducem şi produse standardizate de restructurare”, a spus van Groningen.
„Tot secretul este să nu aştepţi până când este prea târziu. Clienţii au nevoie de consiliere. (…) Ne sfătuim cu clientul respectiv şi decidem modalitatea de restructurare de la caz la caz, dar e foarte important să avem înţelegerea şi acordul lor. Astfel, poate fi vorba de extinderea perioadei de creditare, consolidarea (mai multe credite se transformă într-unul singur), acodarea unei perioade de graţie sau reconversii de monedă”, a spus preşedintele Raiffeisen.

BCR are în vedere restructurarea a 5.000 de credite ipotecare sau de consum cu ipotecă şi a 15.000 de împrumuturi de consum, dintr-un total de aproximativ un milion de finanţări acordate pe segmentul de retail, a declarat luni vicepreşedintele de retail şi private banking al băncii, Martin Skopek.
Oficialul BCR a arătat că banca monitorizează situaţia clienţilor, care are o dinamică permantentă, menţionând că şi lista de clienţi cu întârzieri este actualizată în mod permanent.
Skopek a adăugat că împrumuturile vizate pentru restructurare au valori diferite, dar a punctat că suma medie a ipotecilor este de 40.000 de euro.
„Nu înseamnă că această valoare (suma medie a ipotecilor – n.r.) se reflectă în portofoliul de cazuri vizat pentru restructurare”, a spus vicepreşedintele BCR.
Restructurarea unui credit se poate face în general pentru ca plăţile unei datorii să fie mai uşor de realizat, iar probabilitatea returnării unui împrumut să crească. Procesul de restructurare se poate realiza prin acordarea unei perioade de graţie privind plata dobânzii sau a principalului, prin rescadenţarea datoriilor sau prin renegocierea mai multor condiţii de rambursare.
El a mai explicat că banca a fixat anumite condiţii pentru restructurare, de exemplu cât timp este întârziată plata împrumutului sau dacă clientul respectiv are o istorie în achitarea mai târzie a ratelor.
De asemenea, Skopek a mai arătat că multe din cazurile de întârziere timpurie al ratelor, respectiv între 1 şi 15 zile, sunt cauzate de faptul că oamenii sunt orietaţi spre numerar, menţionând că circa 65%-68% din clienţii proprii îşi returnează împrumuturile în numerar.
„Utilizăm practici diferite pentru diferite cazuri de întârziere. De exemplu, din anumite motive unii clienţi nici nu ştiu că au întârziat”, a spus Skopek, precizând că şi în cazul restanţelor de peste 90 de zile se pot găsi soluţii.
El a atras atenţia că decizia de restructurare a unui credit depinde de la caz la caz şi că banca încearcă să elimine clienţii care ar putea profita de situaţie pentru a nu-şi mai achita datoriile.
„Începând din 2006, piaţa a fost dominată de consum. Partea bună a turbulenţelor financiare este că oamenii devin mai prudenţi. (…) Nu spunem «nu consumaţi», ci «hai să lucrăm şi să planificăm nevoile financiare ale dumneavoastră»”, a spus Skopek, meţionând că, de exemplu, cardul de credit crează o anumită rezervă pentru viitor.
Potrivit datelor furnizate de BCR, soldul creditelor, înainte de provizioane şi potrivit IFRS, a crescut în primele trei luni cu 1,5 miliarde lei, respectiv cu 3,3% faţă de finele anului trecut, la 46,533 miliarde lei (11,568 miliarde euro).