Creditele neperformante vor exploda anul acesta; Bancheri pregatiti banii de provizioane 18/05/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite.Tags: abuz, banci, credite, dobanzi marite, executari judecatoresti, executori bancari, ipoteca, previziuni, RESTANTE CREDITE
trackback
Băncile din România, şi nu numai, trebuie să se pregătească de creşterea creditelor neperformante, avertizează economistul şef al BERD Erik Berglof. El spune că un avans mai rapid al acestora se va observa în trimestrul al treilea şi al patrulea, iar în consecinţă băncile trebuie să-şi asigure necesarul de capital.
„Cred că ceva cu care trebuie să ne obişnuim este o deterioare a portofoliilor de credite, aşa numitele împrumuturi neperformante vor creşte şi vor apărea în bilanţul băncilor, există o întârziere atât pentru noi ca instituţie financiară internaţională cât şi pentru băncile care activează în regiune. Este ceva pentru care trebuie să ne pregătim, trebuie să asigurăm mai mult capital acestor bănci pentru a ne asigura că sunt gata să facă faţă acestei creşteri a creditelor neperformante”, a delcarat economistul şef BERD, Eric Berglof.
Deci am putea să asistăm la o creştere mai mare a creditelor neperformante în trimestrul III şi IV din acest an.
Întrebat dacă este posibilă o creştere a creditelor neperformante în trimestrele trei şi patru, economistul şef BERD crede că băncile trebuie să se pregătească pentru aşa ceva.
„Cred că trebuie să ne pregătim pentru asta. Desigur băncile cunosc situaţia şi se pregătesc, însă nevoia imediată a fost de refinanţare, să se asigure că există capital şi lichiditate în interiorul băncilor.
Acest lucru a fost în mare parte îndeplinit, acum trebuie să asigurăm diferite forme de capital care să îmbunătăţească solvabilitatea acestor bănci, capitalul şi datoria subordonată”, a mai adăugat Eric Berglof. (sursa: The Money Chanel)
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 
Din nefericire pentru clienti, Eric Berglof are dreptate. Un prim exemplu este ProCredit Bank Romania, care si-a dublat in ultimul an volumul creditelor in executare silita, la 1,5 milioane euro, in timp ce creditele neperformante au ajuns la 3,2% din portofoliul total de imprumuturi, a spus, intr-un interviu directorul general adjunct al bancii, Asmus Rotne.
„Incercam sa evitam acest moment, pentru ca poate chiar sa omoare afacerea respectiva, ceea ce nu reprezinta o solutie buna nici pentru banca. Nu suntem companie imobiliara si nu vrem sa vindem terenurile oamenilor, pentru ca nu stim sa facem asta. O folosim ca masura de ultima instanta, dar sunt cazuri unde este nevoie”, a explicat Rotne.
In acest sens, ProCredit Bank avea credite in restructurare de 3,8 milioane euro, la finalul primului trimestru al acestui an, aproximativ 1,85% din portofoliul bancii.
„Solutiile difera. Poate fi vorba de prelungirea maturitatii creditului, pe care o facem daca respectivul client isi poate permite sa plateasca rata, dar nu poate la acelasi nivel ca inainte. in alte cazuri, in schimb, discutam cu clientul si il convingem sa isi vanda unele active, cum ar fi terenuri din afara Bucurestiului, pe care le tinea pentru speculatii”, a spus Rotne.
El a mentionat ca se asteapta ca la finalul lui 2009 volumul creditelor restructurate sa ajunga la cel putin 5% din volumul total al imprumuturilor acordate de banca.
„Romania e foarte diferita de alte tari in sensul ca oamenii nu coopereaza la fel de bine cand le oferi posibilitatea sa isi restructureze creditul, care este deja neperformant. In alte tari, ei sunt fericiti sa accepte, dar aici cred ca este o problema de mentalitate, care insa este in curs de schimbare”, explica Rotne.
Creditele neperformante acordate de ProCredit Bank Romania au ajuns la finalul primelor trei luni din 2009 la aproximativ 3,2% din portofoliul bancii, in crestere semnificativa de la 1,57% la finalul lui 2008. Creditele neperformante sunt reprezentate de imprumuturile cu intarziere la plata mai mare de 30 de zile, dar nu le includ si pe cele care au ajuns deja in executare silita.
„Cifra de la finalul acestui an va depinde de cat de mult vom putea restructura creditele sau de eventualele executari silite. Realistic vorbind, cifra va creste, ca si la nivelul intregului sistem, unde nu ma astept insa la o dublare a acestui procent”, a mai spus Rotne.
El sustine, insa, ca procentul de credite neperformante inregistrate de ProCredit, comparativ cu restul sectorului bancar, „este unul bun, pe fondul clientilor vizati de banca”.
„Avem in portofoliu multe companii din sectorul agriculturii care iau credite. Investitiile nu mai sunt la fel de mari, dar oamenii isi continua afacerile. Brutariile nu sunt afectate de aceasta criza, pentru ca oamenii vor cumpara in continuare paine la fel de mult”, a explicat Rotne.
Provizioanele constituite de banca au crescut semnificativ in ultima perioada, pana la aproximativ 2 milioane euro pe contul de profit si pierdere si pana la 9,5 milioane euro pe bilantul contabil la sfarsitul lunii martie 2009, sustine Rotne.
El nu a dorit sa dea o estimare pentru volumul provizioanelor la finalul acestui an, mentionand ca acest lucru depinde de ritmul in care se va revigora economia Romaniei.
La sfarsitul primelor trei luni din 2009, soldul creditelor acordate de banca scazuse cu circa 5% la 205 milioane euro, de la nivelul de 217 milioane euro inregistrat la finalul anului trecut, „diferenta venind mai ales din rata cursului de schimb valutar”.
Din volumul total de imprumuturi, aproximativ 14% sunt credite acordate companiilor medii si mari si 86% sunt credite pentru afacerile mici si foarte mici, in timp ce creditele in valuta au o pondere de 25% in portofoliul bancii.
„Acordam in general credite in lei, de aceea probabil deprecierea leului nu ne-a afectat considerabil. Rata de schimb ne afecteaza doar in mod indirect, in sensul ca modifica asteptarile clientilor”, a mentionat directorul general adjunct.
Suma medie contractata printr-un imprumut al ProCredit Bank este de 5.000 de euro, cu scadenta de pana la 15 ani, a adaugat Rotne, iar majoritatea companiilor folosesc banii pentru achizitia de echipamente sau materie prima.
El a mai explicat ca se asteapta la o scadere a dobanzilor in perioada urmatoare, insa in prima faza pe partea de economisire. in acest sens, ProCredit Bank a redus deja costul finantarii pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), a mai spus Rotne.
In prezent, ProCredit Bank are 105.000 clienti, din care aproximativ 35.000 sunt clienti de credite, potrivit datelor furnizate de banca.
Si primele confirmari oficiale din partea BNR, publicate azi 22.05.2009.
Provizioanele constituite de bănci au crescut cu 35,1% în primele trei luni ale acestui an, până la 10,25 miliarde lei (2,42 miliarde euro)
La finalul anului trecut, valoarea provizioanelor constituite de bănci era de 7,59 miliarde lei. În martie, provizioanele constituite de băncile româneşti au crescut cu 6,37% faţă de luna precedentă, când nivelul acestora era de 9,64 miliarde lei.
Faţă de finalul lui martie 2008, când se situau la 4,38 miliarde lei, provizioanele au crescut cu 134,25%, mai arată datele BNR.
Aproape 81% (8,29 miliarde lei) din provizioanele de la finalul lui martie erau pentru împrumuturile clasificate în pierdere, reprezentând credite cu restanţe mai mari de 90 de zile.
Pentru creditele clasificate ca standard, provizioanele au scăzut uşor la finalul lunii martie faţă de februarie, la 526,1 milioane lei, în timp ce pentru împrumuturile în observaţie, băncile au provizionat 474 milioane lei, nivel de asemenea în scădere uşoară.
În cazul creditelor substandard, provizioanele au ajuns la 475,2 milioane lei în perioada menţionată, în timp ce pentru creditele îndoielnice, băncile constituiseră provizioane de 483,5 milioane lei. Rezultatele financiare publicate de băncile româneşti pentru primul trimestru au fost puternic marcate de creşterea provizioanelor, care au afectat profiturile.
La nivelul întregului sistem bancar românesc, în primul trimestru al acestui an a fost înregistrată o pierdere de aproximativ 50 milioane euro, preciza, la finalul lui aprilie, directorul direcţiei de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, care explica rezultatul tocmai prin creşterea rapidă a provizioanelor.
Tot mai mulţi români nu mai au bani pentru plata ratelor la credite, iar sumele datorate băncilor cresc cu fiecare lună. Restanţa medie a românului rău-platnic, cu credite la bănci, a ajuns la 643 de euro în luna martie, echivalentul a două salarii medii nete pe economie, potrivit datelor băncii centrale. Faţă de finele anului trecut, cifrele au crescut îngrijorător iar restanţa medie (la creditele populaţiei), mai mare de 30 de zile, s-a mărit cu 96 de euro, de la 547 de euro – adică un salariu şi jumătate. În cele trei luni, însă, şi numărul restanţierilor a crescut cu peste 61.000. Astfel, până în luna martie, la nivelul întregului sistem bancar existau aproximativ 511.200 de persoane fizice într-o asemenea situaţie, suma neîncasată de bănci fiind de 1,39 miliarde de lei (echivalentul a 328 milioane de euro). Peste 80% din această sumă, adică 1,13 miliarde de lei, sunt restanţe de peste 90 de zile, perioadă după care banca începe executarea silită. Dacă se face raportarea la luna martie a anului trecut, totalul restanţelor mai vechi de 30 de zile este de 2,2 ori mai mare, iar cele de peste 90 de zile s-au mărit de 2,6 ori.
Creditele în lei, cel mai greu de plătit
Cele mai mari restanţe s-au acumulat în cazul creditelor în lei, valoarea datoriilor mai mari de 30 de zile fiind de 974,7 milioane de lei (aproximativ 230,16 milioane de euro), cu 32% mai mari faţă de sfârşitul anului 2008.
Pe poziţia următoare se află creditele în euro, cu restanţe care totalizează 381,2 milioane de lei (90 milioane de euro), în creştere cu 68% comparativ cu decembrie 2008.
Urmează împrumuturile în alte monede, în special în franci elveţieni, cu restanţe de 32,4 milioane de lei (7,65 milioane de euro), care s-au mărit cu 68% în intervalul analizat, mai arată datele băncii centrale.
În schimb, creditele în dolari au atras cele mai puţine întârzieri la plată, totalul restanţelor în această monedă fiind de 4,1 milioane de lei (în jur de 975.000 de euro)
420.000 de persoane fizice sunt in executare silita ca urmare a restantelor la creditele contractate, si daca tinem cont si de faniliile lor, atunci sunt afectate peste 1 milion de persoane.