Executarile silite: NECONSTITUTIONALE

Codul de procedura civila, modificat prin ordonanta de urgenta a guvernului
Procedurile suplimentare introduse recent in legislatie vor intarzia executarile silite cu pana la cinci luni, din cauza aglomerarii instantelor. Vor fi afectati cetatenii si firmele care dispun de o hotarare definitiva, dar si Fiscul.

Legislatia privind executarile silite a fost schimbata printr-o ordonanta de urgenta de saptamana trecuta, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, prin care este diminuat rolul executorului judecatoresc si prin care se stabileste ca acesta intra sub un control mai strict al instantei de judecata.
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale modificarile aduse in 2006 Codului de Procedura Civila cu referire la procedurile de executare silita. Prin pronuntarea data pe 31 martie, publicata in Monitorul Oficial pe 17 aprilie, Curtea da cale libera introducerii unor noi proceduri, prin exercitarea controlului judecatoresc pentru inceperea executarii silite.
Decizia Curtii a fost luata ca urmare a exceptiei de Neconstitutionalitate ridicate de SC Thyssenkrupp Bilstein Compa – SA Sibiu, intr-un dosar de executare silita, in care creditor era SC Metalexportimport SA. Firmele debitoare au contestat dispozitiile art. I, pct. 13, din Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila. Avocatii lui Thyssenkrupp au aratat ca modificarea din 2006 a eliminat dispozitiile legale care supuneau controlului de legalitate al instantelor de judecata inceperea executarii, astfel ca executorul judecatoresc este liber sa aprecieze in privinta legalitatii cererii creditorului intocmai ca o instanta de judecata, ceea ce ar fi neconstitutional. Astfel, desi executarea silita reprezinta o faza a procesului civil, prin inlaturarea interventiei instantei in controlul de legalitate al inceperii procedurii executionale, i s-a acordat acesteia un caracter administrativ, ce incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Curtea a invocat faptul ca garantiile unui proces echitabil trebuie avute in vedere si in faza judecatii si in faza executarii silite, mai ales ca in acelasi sens s-a pronuntat si CEDO in cateva sentinte impotriva Romaniei.
„Prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata”, se arata in motivarea Curtii. Aceasta a observat ca art. 3.731 din Codul de Procedura Civila, in redactarea de dupa 2006, determina lipsa unui control real si eficient al instantei asupra executarii silite, ceea ce are ca efect prelungirea duratei executarii silite, prin litigii ulterioare nascute din contestarea actelor de executare.
Anterior deciziei Curtii, Avocatul Poporului a considerat exceptia de neconstitutionalitate drept neintemeiata, iar Guvernul si Parlamentul nu s-au pronuntat., conform http://www.financiarul.com

Caz pornit de la Sibiu

Avocata Ana Diculescu-Sova, care reprezinta Thyssenkrupp, spune ca aceasta decizie a Curtii acorda garantii si debitorului si creditorului, pentru a se evita abuzurile sau sicanarile. „Cu siguranta nu blocheaza executarile silite, le pune sub controlul judecatorului. Asa se faceau executarile silite inainte de 2006. Pentru debitor si creditor nu se schimba nimic”, spune Ana Diculescu-Sova. Aceasta a dat ca exemplu de abuz din partea executorilor blocarea conturilor si sechestrul pe actiunile unei societati, actiuni care puteau duce la disparitia acelei societati. Interesul executorului este finalizarea cat mai rapida a procedurilor, pentru a-si incasa comisionul, nu soarta societatii pe care o executa.
Astfel, prin aprecierea gresita de catre executorul judecatoresc a indeplinirii sau nu a conditiilor necesare punerii in executare, patrimoniul creditorului sau al debitorului poate fi afectat in sensul micsorarii nejustificate sau al imposibilitatii de reintregire, ceea ce incalca dreptul de proprietate privata.
In urma unei hotarari judecatoresti de la sfarsitul anilor ’90, Metalexportimport a inceput executarea companiei Thyssenkrupp, poprind actiuni ale subsidiarei din Sibiu. Procesele initiate pentru contestarea acestei actiuni au dus la formularea acestei exceptii de neconstitutionalitate la Tribunalul din Sibiu. Pe fond, Metalexportimport incearca recuperarea banilor pentru marfa livrata companiei germane in 1981. Datoria este estimata la 40-60 de milioane de dolari. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, la inceputul acestui an, ca Thyssenkrupp nu datoreaza niciun ban societatii romanesti. „Daca pentru Romania nu e important ce s-a intamplat cu opt vapoare de marfa plecate din tara, noi ne vom adresa instantelor internationale”, spune Aleksandar Sekulovski, presedintele Consiliului de Administratie al Metalexportimport. In ultimii ani, Metalexportimport a fost executata de cel putin 50 de executori, a declarat Sekulovski. In 2007, cand a obtinut hotararea definitiva de executare silita a societatii din Sibiu, procedura a fost blocata prin ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, care a primit solutie dupa doi ani.

Se pierd inca cinci luni

Avocatul Gheorghe Piperea, Managing Partner al casei de avocatura Piperea si Asociatii, spune ca modificarile impuse de Curtea Constitutionala nu fac decat sa intarzie foarte mult procedurile, fara sa acorde garantii reale partilor. Gheorghe Piperea estimeaza perioada necesara obtinerii formulei executorii de la judecator la cinci luni, „din cauza numarului imens de dosare care sunt acum pe rolul instantelor”.
Curtea s-a referit la necesitatea punerii in aplicare cu rapiditate a executarii, insa Piperea crede ca tocmai acest argument ar fi trebuit sa fie in favoarea respingerii exceptiei. „Faptul ca se tergiverseaza executarile silite, ca se introduce o formalitate birocratica in plus, ar fi trebuit sa-i convinga pe judecatorii de la Curtea Constitutionala sa respinga exceptia”, a declarat Piperea. Ana Diculescu-Sova spune ca procedura va genera o prelungire intre doua zile si o saptamana, cu conditia ca instantele sa desemneze judecatori care sa se ocupe cu prioritate de incuviintari.
In motivarea sa, Curtea precizeaza ca instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. In schimb, respingerea cererii de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de cinci zile de la comunicare. Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.
Pe fond, Gheorghe Piperea spune ca argumentatia privind accesul la justitie este „o simpla poveste”, pentru ca nu se face niciun fel de control de legalitate, investirea cu formula executorie fiind o simpla stampila pe care o pune grefierul-sef al instantei. „Un control real de legalitate nu se realizeaza decat in cadrul contestatiei la executare, care este cu totul altceva si care n-a fost niciodata eliminat”, spune Piperea.
Pe timpul celor cinci luni cat se va astepta titlul executoriu, creste frustrarea creditorului, care oricum a asteptat cativa ani o decizie definitiva, iar debitorul este dezavantajat pentru ca i se adauga penalitati si dobanzi., conform aceleasi surse http://www.financiarul.com

O luna de vid legislativ

Victor Ponta, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, a spus ca Guvernul a adoptat modificarea impusa de Curtea Constitutionala in sedinta de guvern de pe 13 mai, prin ordonanta de urgenta. Astfel, intre data publicarii deciziei Curtii si data publicarii OUG in Monitorul Oficial, a trecut o luna, caracterizata de vid legislativ. Ponta a mai declarat ca noul Cod de Procedura Civila va cuprinde si modificarea adusa prin aceasta ordonanta.
Daniel Buda, deputat PDL si membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a afirmat ca au fost trimise semnale de la Curtile de Apel din tara, care nu au mai aprobat executarile silite, din cauza incertitudinii. Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma si Asociatii, spune ca, timp de o luna, inceperea executarii silite nu a fost reglementata, de o maniera legal obligatorie, ceea ce a dus la incertitudine. Executarile silite pornite anterior datei de 17 aprilie au putut sa fie finalizate fara a fi afectate de decizia Curtii. Majoritatea instantelor nu au inceput proceduri de executare silita, nestiind cum sa se raporteze din punct de vedere legal. In cazurile in care procedura a fost pornita dupa 17 aprilie, exista riscul ca executarea silita sa fie desfiintata.
„Desfasurarea procesului civil, inclusiv a executarii silite, este guvernata de principiul legalitatii. Daca legea este incerta, atunci si executarea silita este incerta”, a descris Cosma situatia de vid legislativ.
Dezastru pentru buget
Cea mai mare problema va fi insa in cazul executarilor pe care trebuie sa le faca administratiile fiscale sau bancile. „Deja se anunta un plan B pentru criza, ca primul n-a dat rezultate, iar impozitul forfetar s-a introdus pentru ca ar fi evaziune fiscala mare. Or, daca Fiscul nu poate sa-i execute nici macar pe aia pe care i-a prins, timp de cinci luni minimum, ganditi-va ce tip de executie bugetara vom avea anul acesta”, spune Gheorghe Piperea.
„Odata ce ai un titlu executoriu, fie ca este o hotarare judecatoreasca, fie ca este un titlu executoriu contractual, inseamna ca trebuie sa-l lasi pe el sa faca executare si sa-si asume intreaga responsabilitate a acestei executari. Au fost abuzuri, dar abuzurile sunt exceptii. Situatiile de exceptie ar trebui corectate prin mijloacele legale – daca e abuz, il bagi in puscarie pe executorul judecatoresc respectiv. Prin modificarea legii, faci viata grea tuturor celor care participa la procedurile de executare silita, pentru ca unul sau doi au gresit, au abuzat”, a mai spus Piperea, dupa cum scrie Financiarul pe http://www.financiarul.com.