Final de discutii la Bruxelles; semnam angajamentul peste o luna, daca semnam. 19/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, euro.Tags: banci, bancile austriece, bancile grecesti, bancile-mama, bnr, Bruxelles, ce, credite, dobanda de politica monetara, linii de finantare, rezerva minima obligatorie
trackback
Cele nouă bănci sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, iar de cealalta parte Comisia Europeana, FMI si BNR.
Dupa 11 ore de dezbateri, lucrurile nu au ajuns la un numitor comun, insa au putut fi facute unele propuneri individuale fiecarei banci pe care acestea sa le analizeze si sa semneze ulterior angajamentul.
„Astăzi s-a negociat, urmează să analizăm, iar băncile-mamă vor semna angajamentul scris în cel mult o lună”, a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.
Referitor la menţinerea expunerilor pe România, Groningen a spus că angajamentul anterior a fost reconfirmat, iar reperul pentru evoluţia intrărilor şi ieşirilor de capital este finalul lunii martie a acestui an, în condiţiile în care prima întâlnire a principalelor nouă grupuri bancare străine cu reprezentanţii BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avut loc în data de 26 martie 2009, la Viena.
Sumele necesare pentru recapitalizări au fost stabilite la nivel individual, în cadrul unor întâlniri bilaterale ale băncilor mari din România cu BNR”, a mai precizat Steven van Groningen.
Pe de alta parte “Aceste angajamente impreuna cu pachetul de asistenta pentru balanta de plati externe furnizat de institutiile financiare internationale va ajuta sistemul bancar romanesc sa infrunte mai bine criza si sa readuca increderea investitorilor”, a spus Mark English, fara sa dea alte detalii privind angajamentele luate de banci.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 
Cea mai mare parte din presa mioritica de astazi (ca si multe bloguri „destepte”) se intrec in caterinca ieftina la adresa celor declarate ieri de seful guvernului roman. Nu cred ca este cazul sa facem bascalie de bietul Boc. Ne aflam, noi toti romanii, captivi in acelasi tzarg. La cheremul bancilor straine. 90% din sectorul bancar nu mai asculta, in chestiunile cu adevarat importante, de BNR, de guvernul de pe malurile Dambovitei, de caraghiosul de la Cotroceni, etc. Dispozitiile vin de la boss-ii lor din Viena, Atena, Paris, Lisabona.
Ce a incercat sa exprime Boc este un strigat de disperare. De neputinta. A celui care are mainile legate si trupul invadat de lipitori. Care sug sange cu nesat. Si ferocitate. Pana cand trupul mai are viata. Asta este ratiunea de a fi a viermilor paraziti.
Presa mioritica = ei sunt profesionisti, nu-i putem judeca noi, indiferent daca socotim ca au anumite tinte de atacat sau nu.
bloguri destepte = efectul presei mioritice, presa canalizata pe teme de atac, si atunci raman blogurile ca si platforma de exprimare libera.
Prefer sa cred ca fiecare are dreptul la o opinie, si nu opinia lui poate crea un adfjectiv de asociat blogului.
Declaratiile lui Boc, precedate de cele a lui Nica, sunt dpmdv neconstructive, si chiar daca ar pute fi puse in practica ar dauna clientilor. Se stie ca bancherii transfera in carca clientilor orice cost ce-i afecteaza profitul.
Boc nu este „biet” sub nicio forma si nici disperat, are mijloace si parghii sa regleze si reglementeze orice derapaj, si chiar obligat sa o faca.
„Caraghiosul de la Cotroceni” – aici faci cea ce tie nu-ti place, „caterinca ieftina la adresa ” unei persoane ce nu are nici cea mai mica atributiune in politica monetara a statului.
Este adevarat ca bancile profita de golurile legislative ale noastre, si este normal sa se subordoneze bancilor mama. Tie daca mama iti spune sa ai grija de bani iar un vecin iti spune sa-i furi banii mamei ca sa ai mai multi, tu ce o sa faci?
Si nea Geoana, ca si el e om.
Preşedintele Senatului, liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, la Forum Invest, că tentaţia de repatriere a capitalului din băncile din România trebuie inhibată prin dialog, el subliniind că nu crede în „versiunile haiduceşti” de abordare a relaţiei cu acestea.
„Va trebui să găsim o formulă prin care să putem să determinăm, printr-un dialog uneori poate ceva mai tranşant cu băncile comerciale din România, repornirea creditării. Cred că această tentaţie de a repatria capitalul din băncile româneşti ar trebui inhibată printr-un dialog, în primul rând, şi apoi să încercăm repornirea creditării pentru economia reală. Nu cred în versiuni mult prea haiduceşti”, a spus Geoană.
Întrebat cum comentează introducerea taxei „Robin Hood”, preşedintele PSD a precizat că aceasta reprezintă un „instrument de ultim resort”. „Dacă se ajunge acolo, însemnă că eşti în stare de răboi cu sistemul bancar din România. Nu suntem în stare de război, ci într-o stare de colaborare”, a spus Geoană.
El a arătat că trebuie încurajată repornirea creditării şi descurajată repatrierea de profit. „Cred că varianta haiducească este ultima soluţie şi, de obicei, nici nu prea dă rezultate”,a adăugat Geoană.
Preşedintele Senatului a apreciat că fenomentul cel mai grav este reprezentat de o plecare masivă a capitalului străin din Europa Centrala şi de Răsărit.
„Au plecat fonduri de investiţii – e adevarat multe specualtive, în jur de 230 miliarde de Euro din această zonă, ceea ce e o suma mare. Din punct de vedere al băncilor comerciale, am avut o înţelegere parafată la Viena şi reconfirmată ieri (marţi, n.r.) la Bruxelles – aceea că vor ţine liniile de creditare deschise în Europa Centrală şi de Rărăsit, inclusiv în Romania”, a spus Geoană.
El a menţionat că problema cea mai serioasă nu este tentaţia de repatriere a capitalul din băncile străine, ci prudneţa extremă pe care băncile din România o au faţă de creditarea unor proiecte din economia reală, la care se adaugă şi dobânda foarte mare, care inhibă.
„Aici discutăm între oameni serioşi si nu vreau să plec de la premisa de rea-credinţă din partea unor bănci. În acest moment trebuie să solicităm atât BNR cât şi acestor bănci îndeplinirea obligaţiilor pe care şi le-au asumat atunci când România s-a împrumutat cu 13 miliarde de euro pentru a le ajuta să-şi reporneasca creditarea. În acelaşi timp, în discuţia pe care au avut-o cu Banca Centrală, reducerea rezervelor minime obligatorii, graduală, este condiţionată de nerepatrierea acestor fluxuri financiare”, a explicat Geoană.
„Este clar că şi BNR, atât timp cât se respectă înţelegerea, va continua să scadă rezerva minimă obligatorie. În estimarea noastră aceasta înseamnă eliberarea a cam 800 milioane euro prin scădererea rezervei minime obligatorii a BNR, care reţinea până la 40% din banii băncilor străine. Sper sa nu fie nevoie de constrangere şi fac un apel la dialog”, a adăugat Geoană.
Întrebat ce s-a dicutat marţi seara cu guvernatorul Isărescu, Geoană a precizat că au fost găzduiţi de principesa Margareta şi prinţul Duda, la o masă informală.
„Am discutat ceva mai relaxat despre situaţia economică, iar el (Isărescu, n.r.) a spus ca România a traversat destul de bine această ajustare destul de brutală din punctul de vedere al deficitului extern”, a spus Geoană.
> Întrebat ce s-a dicutat marţi seara cu guvernatorul Isărescu,
> Geoană a precizat că au fost găzduiţi de principesa Margareta
> şi prinţul Duda, la o masă informală.
sursa, ceva…?
full (true!) story and pics:
http://www.princeradublog.ro/ (articolul: Miercuri | 20.05.2009)
nu este aceea sursa, daca citesti cu atentie, este o declaratie publica facuta de Geoana la ” miercuri, la Forum Invest” declaratie preluata de toate agentiile de stiri. Insa ma asteptam la dezbatere pe fond, nu stiu de ce?
Si inca o intrebare poate stii tu, de ce nu-si face blog Duda cu numele real, ca a anuntat ca nu candideaza ca „prince”, eu nici asa nu-l sustin insa ar fi fost mai corect www,radududablog.ro, zic si eu in off-topic.
Băncile se aşteaptă să nu mai fie noi reduceri ale ratelor rezervelor minime obligatorii, dacă banii care intră în piaţă în urma excluderii din baza de calcul a pasivelor cu valoare reziduală de peste 2 ani nu vor rămâne în ţară, a spus, miercuri, preşedintele Raiffeisen Bank România.
„Am discutat şi acest aspect la întâlnirea de la Bruxelles şi este interesant ce se va întâmpla cu acei bani. Dacă pleacă din ţară, cred că nu ne mai putem aştepta la o altă reducere”, a spus preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, precizând că Banca Naţională a României (BNR) testează piaţa prin această măsură.
El a mai spus că Raiffeisen Bank România nu a început un proces de trecere a pasivelor de pe termen scurt pe termen lung, ulterior deciziei băncii centrale.
„Avem o nevoie de refinanţare foarte mică şi am şi externalizat mult”, a explicat preşedintele Raiffeisen Bank.
El a menţionat că Raiffeisen Bank România a continuat să externalizeze credite şi în primul trimestru din acest an, fără a da însă cifre privind creditele trimise către banca-mamă, şi a adăugat că procesul de externalizare rămâne atractiv în continuare.
„Este însă preferabil ca activele să fie pe bilanţ propriu, care este o procedură mult mai transparentă”, a mai spus van Groningen.
Comunicat de presă al Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional la reuniunea privind coordonarea Grupului Bancar European din România
Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional salută reconfirmarea angajamentelor asumate de principalele bănci cu capital străin din România
În cadrul unei şedinţe de coordonare a Grupului Bancar European desfăşurată la Bruxelles la data de 19 mai 2009, băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România şi-au reconfirmat angajamentele privind adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru susţinerea subsidiarelor din această ţară. Aceste angajamente, coroborate cu pachetul de asistenţă vizând balanţa de plăţi, vor ajuta sistemul bancar din România să facă mai bine faţă crizei actuale, restabilind totodată încrederea investitorilor şi contribuind la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă.
În contextul efectelor negative exercitate de criza financiară mondială asupra mediului economico-financiar din România, autorităţile române au solicitat asistenţă în domeniul balanţei de plăţi din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a UE. Banca Mondială, BERD, BEI, CFI şi AGMI oferă asistenţă financiară, inclusiv în cadrul Planului comun de acţiune al instituţiilor financiare internaţionale (IFI). Totodată, succesul programului de reforme macroeconomice şi sustenabilitatea balanţei de plăţi depind în mare măsură de implicarea continuă a băncilor cu capital străin din România. La data de 26 martie, la Viena, Austria, băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România (Erste Group Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank) au redactat o declaraţie comună privind menţinerea expunerii generale faţă de România şi majorarea capitalului subsidiarelor, în măsura în care se va dovedi necesar (a se vedea Declaraţia băncilor participante).
După reuniunea de la Viena, Banca Naţională a României a derulat o serie de analize stress test. Rezultatele acestora au fost discutate cu băncile, iar concluzia confirmă faptul că acestea dispun de capitalizare solidă şi de rezerve semnificative de lichiditate cu rol de tampon. Ca urmare a discuţiilor care au avut loc în data de 19 mai la Bruxelles, cele nouă bănci-mamă au convenit să transmită în săptămânile următoare scrisori explicite de angajament bilateral, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la Viena. Aceste angajamente, inclusiv majorarea preventivă a ratei de adecvare a capitalului minim pentru fiecare subsidiară de la 8% la 10% pe durata programului, coroborate cu pachetul de asistenţă financiară internaţională, vor ajuta sistemul bancar din România să facă mai bine faţă crizei actuale, restabilind totodată încrederea investitorilor şi contribuind la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe termen lung.
Şedinţa de coordonare a Grupului Bancar European dedicată României a fost prezidată de CE şi FMI, cu participarea Grupului Băncii Mondiale, BERD, BEI, a Băncii Naţionale a României (BNR), a autorităţilor de supraveghere bancară şi a ministerelor de finanţe din ţările de origine (Austria, Franţa, Grecia şi Italia), precum şi în prezenţa Băncii Centrale Europene.