jump to navigation

BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor. 27/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
14 comments

BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor, insa il accepta prin pozitia adoptata fata de OUG 50/2010. ARB-ul reclama OUG 50/2010 ca avand caracter retroactiv insa nu-i deranjeaza retroactivitatea practicata de ei asupra contractelor semnate anterior deciziilor lor, oricare ar fi acestea, ei le aplica in principal asupra clientilor existenti si mai putin asupra celor viitori, dupa cum rezulta din materialul de mai jos din Ziarul Financiar.

Creşterea marjelor de dobândă şi, într-o măsură mai mică, reducerea costurilor de operare le-au permis băncilor să digere creditele neperformante fără să piardă prea mult din profituri. Strategia bancherilor pentru a se proteja de criză a fost să majoreze costul împru muturilor pentru clienţii buni-platnici şi să reducă dobânzile acordate de ponenţilor pentru a putea să digere pierderile pe care le au din creditele pe care nu le mai recuperează, este concluzia la care a ajuns Banca Naţională în Raportul asupra stabilităţii financiare – ediţia 2010.

Creşterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante a fost invocată mereu de bancheri ca motiv pentru scumpirea creditelor. Aceste scumpiri nu au vizat însă doar creditele nou-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cu plata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiri ale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii.
O asemenea politică s-ar putea dovedi însă contraproductivă pe termen lung.
„Prin politica de preţuri pe care o practică în aceste luni, un număr de bănci vor avea de suferit pe viitor din perspectiva relaţiei cu clienţii lor. Poţi miza că acum clientul este captiv şi nu are de ales, dar este de văzut în ce măsură, odată eliberat de povara creditului, se va întoare la tine ca bancă”, comentează Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
Băncile aveau în iunie o marjă de dobândă de şapte puncte procentuale la lei, în condiţiile în care dobânda medie la creditele în lei pentru populaţie era de 14% pe an, iar la depozite se plătea o dobândă de 6,9% pe an. În iunie 2009 marja era de 4,9 puncte procentuale, în creştere deja de la circa trei puncte procentuale înainte de declanşarea crizei financiare în toamna lui 2008.

În acest fel, sistemul bancar a reuşit să încheie anul trecut pe plus, cu un profit cumulat de 182 de milioane de euro, mai mic totuşi decât vârful istoric de peste un miliard de euro, atins în 2008.

Şi oamenii de afaceri critică practica băncilor de a-i sufoca pe clienţii existenţi, în condiţiile în care efortul mai mare făcut pentru plata ratelor le lasă oamenilor mai puţini bani pentru consum, afectând implicit afacerile firmelor. În acest context, Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 din iunie care stabileşte noi reglementări pentru creditele pentru consumatori – cum ar fi eliminarea comisionului de rambursare anticipată – a fost primită cu entuziasm de clienţi şi de oamenii de afaceri, dar a stârnit nemulţumirea bancherilor.
După primele şase luni din 2010 băncile locale contabilizează însă o pierdere cumulată de 56 de milioane de euro din cauza cheltuielilor tot mai mari cu provizioanele. Este pentru prima în istoria recentă când sistemul bancar încheie un semestru cu pierdere. Totuşi, bancherii au continuat să facă eforturi pentru a-şi îmbunătăţi câştigul din operaţiunile curente, astfel încât acesta să acopere în proporţie tot mai mare pierderile financiare. „În iunie 2010, profitul operaţional era cu 20,6% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, veniturile operaţionale scăzând într-un ritm mai lent decât cheltuielile similare”, subliniază raportul BNR. Spre exemplu, băncile şi-au redus personalul cu 5% pe parcursul anului trecut.

„Băncile au încă în bilanţurile lor multe active de o calitate îndoielnică. Principala lor prioritate este să transforme aceste active în lichidităţi”, spune fostul analist economic. Şi BNR notează că pe parcursul anului 2009 băncile au cerut garanţii mai mari pentru acordarea de credite – mai ales în cazul companiilor – în timp ce clienţilor individuali le-au impus un grad de îndatorare mai mic. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de 60 de zile – unul din principalii indicatori urmăriţi de BNR – a urcat constant în ultimii doi ani, de­păşind 17% în iunie anul acesta, de la 5% în toamna lui 2008.
În altă ordine de idei, Crăciun critică şi BNR pentru că a urmărit cu prea multă determinare stabilizarea cursului, cu costul menţinerii dobânzilor la lei la niveluri ridicate.
„Cu toate că lichiditatea s-a ameliorat, volatilitatea ratelor de dobândă a rămas importantă. Băncile au translatat o parte din aceste incertitudini ale pieţei monetare către companii şi populaţie, concomitent cu mărirea primei pentru riscul de credit. Marja ratei dobânzii (faţă de Robor trei luni) pentru finanţarea în lei a celor două sectoare a fost în creştere, deşi rata de politică monetară a scăzut continuu”, subliniază BNR. Din 2008 şi până în primăvara acestui an banca centrală a redus dobânda-cheie cu patru puncte procentuale, respectiv de la 10,25% pe an la 6,25% pe an.

Anunțuri

TUPEU MAXIM. Bancile sustin ca daca nu mai pot fura, din cauza OUG 50/2010, ce nu au reusit sa fure reprezinta pierderi. 24/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
13 comments

Razboiul declansat de aparitia OUG 50/2010 intre ARB + BNR si ANPC a atins cote extreme, au foast lasate deoparte orice eticheta, au aparut amenintari voalate la persoana, jigniri si promisiuni de schimbare din functii, conform unor surse din cadrul protectiei consumatorilor.
Pe un alt front bancherii si bnr-ul fac un lobby puternic printre parlamentari pentru sustinerea unui amendament prin care ordonanta sa se aplice doar pentru contractele ce se vor semna dupa promulgarea legii in parlament. Se pare ca deja au gasit sprijin intr-un partid dar le mai trebuie vreo 33% !
In banci nu se mai dezbate altceva, toti fac simulari si vopsesc cifre (la cererea ARB-ului, conform unui angajat) astfel incat sa trimita pana luni la BNR si ARB situatii cu efectele aplicarii ordonantei. Din aceste situatii vor rezulta sumele pe care bancile nu le vor mai incasa in urmatorii 25 de ani din contractele actuale, sume pe care le prezinta ca fiind pierderi si nu sume ce nu mai pot fi furate de la clienti, ptr ca tupeul si nesimtirea lor nu cunoaste limite.
Toate aceste date vor fi prezentate marti 31 august cu ocazia intalnirii dinre BNR, ARB si ANPC, unde primii vor sa prezinte aceste date, pe langa angajamentul cu FMI si normativa europeana care nu oblia la retroactivitate, ca avand efecte catastrofale asupra Romaniei. ANPC-ul pregateste cele 14 decizii definitive si irevocabile referitoare la abuzurile bancilor, cele 140 de procese de pe rolul instantelor, si miile de reclamatii la adresa bancilor, la care adauga acordul CE asupra aplicarii retroactive. De asemenea ANPC-ul a adunat informatii despre actuala practica a bancilor de a aplica OUG 50/2010 pe langa spiritul legii, tocmai pentru a dovedii practicile abuzive ale bancilor si tentativa lor de inselaciune.
Conform unor date trimise catre BNR o banca a anuntat ca in urma aplicarii nu mai pote fura 514 milioane de euro (ei spun ca suma reprezinta pierderi). Nu mai conteaza ca este o banca de top si ce “Prime Rate “ practica, ci sa analizam aceasta cifra din puctul de vedere al sumelor cu care sunt abuzati clientii. Daca generalizam la intreg sistemul bancar probabil o sa constatam ca suma totala este de circa 3000 milioane de euro in 30 de ani, adica cu 100 de milioane de euro sunt furati (si este o suma minima, garantat) anual clientilor cu credite la banci.
Oricum, martea viitoare sper sa nu avem surprize neplacute, pentru ca din acel moment trebuie sa lasam scrisul si sa actionam, sa trecem la pichetarea ARB-ului, BNR-ului, bancilor, etc.

MAIMUTA – Cel mai bun bancher la nivel mondial din ultimii 5 ani 24/08/2010

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, comisioane, contract, credite, dobanzi, Raiffeisen Bank, volksbank.
Tags: , , , , , , , , ,
add a comment

Dacă maimuţele ar fi fost bancheri, ar fi creat aceeaşi criză financiară
Deciziile iraţionale şi riscante în materie de investiţii financiare pe care le-au făcut bancherii în urmă cu ceva timp în urmă şi care au dus la căderea Burselor internaţionale în 2008 ar fi luate şi de maimuţe, în cazul în care acestea ar fi în poziţii care să le permită să facă plasamente financiare.
Este concluzia unui studiu realizat pe o maimuţă, în cadrul căruia s-a cercetat comportamentul acesteia în relaţie cu banul şi cu modul în caer acesta poate fi utilizat.
Practic, s-a demonstrat faptul că, pe zonă financiară, maimuţele au aceeaşi nuanţă pentru termeni precum risc, câştig şi pierdere.
Maimuţei din experiment i-au fost date nişte „monede”, după care a fost observat modul în care „pariază” cu ele. Ar fi putut să facă un pariu riscant, (caz în care putea să obţină mai mult sau deloc), sau putea să facă un pariu mai sigur (caz în care câştiga mai puţin, dar nu pierdea totul).Studiul demonstrează astfel că maimuţele au aceeaşi dorinţă de câştig pe care o au şi oamenii şi sunt dispuse să ia decizii iraţionale doar ca să beneficieze de un câştig mare şi rapid. (Capital)

100% OUG 50/2010 ramane neschimbata in parlament. 23/08/2010

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, comisioane, contract, credite, dobanzi.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
86 comments

Parlamentul va aproba „sută la sută” fără modificări legea de adoptare a OUG 50/2010 privind creditele populaţiei, aşa cum s-a întâmplat şi în comisii, iar ANPC nu va propune modificări de substanţă, pentru că actul normativ a primit acceptul comisarului european, susţine şeful ANPC.

Sută la sută Parlamentul nu va modifica nimic, pentru că am văzut deja opiniile senatorilor din comisiile prin care a trecut deja ordonanţa. N-au schimbat o virgulă, n-au acceptat niciun amendament. Nici măcar prelungirea termenului de 90 de zile în care băncile trebuie să se conformeze”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Constantin Cerbulescu.

El a arătat că ANPC a informat comisarul european privind sănătatea şi protecţia consumatorilor, John Dalli, cu privire la noutăţile introduse de România în legislaţia care preia prevederile directivei europene referitoare la împrumuturile de consum, iar acesta a fost de acord că fiecare stat are o anumită libertate în modul de transpunere a legislaţiei UE.

„Am explicat că dacă directiva se transpune doar creditelor noi, legea nu va avea nicio relevanţă, pentru că la noi înainte de 2009 cele mai multe credite au fost acordate fără un indice de referinţă şi cu comisioane de rambursare. Din punctul meu de vedere, OUG 50 este absolut în linie cu prevederile UE. Faptul că băncile ne-au reclamat la FMI nu este o problemă, probabil că aş fi făcut la fel în locul celor de la ARB, dar noi suntem acoperiţi”, a continuat Cerbulescu.

El a arătat că Departamentul pentru Afaceri Europene al Guvernului a avut discuţii cu reprezentanţii CE şi li s-a răspuns că fiecare stat membru are dreptul să acţioneze şi să transpună o directivă şi în funcţie de situaţia internă.

Cerbulescu a adăugat că ANPC are pe rol 140 de dosare privind clauze abuzive, deschise împotriva majorităţii băncilor, iar cele 14 dosare finalizate au fost câştigate de instituţie.

„N-am pierdut niciun caz, pentru că de fiecare dată am găsit formula cea mai corectă. Am analizat foarte bine speţele şi am acţionat doar acolo unde băncile nu acţionau corect. Numărul mare de reclamaţii şi procese pe clauze abuzive şi lipsa de transparenţă au fost motivele pentru care în România au fost extinse prevederile directivei europene”, a spus preşedintele ANPC.

Autoritatea a mai arătat şi că înainte de manifestarea crizei în România au fost acordate foarte multe credite „cu buletinul”, iar mulţi clienţi nu au beneficiat de informaţii suficiente, astfel că a fost posibilă introducerea de dobânzi foarte mari în contracte, dar şi comsioane suplimentare.

Anterior, Cerbulescu a declarat că băncile pot să menţină ratele la creditele cu dobânzi variabile doar dacă au acceptul clienţilor, care pot răspunde în termen de 15 zile de la primirea notificării, iar opinia ANPC transmisă ARB nu va fi introdusă în lege.

„Potrivit opiniei transmise ARB, băncile pot modifica marja fixă astfel încât să-şi menţină actualele dobânzi, dar numai dacă au acordul clientului. Le-am spus-o şi lor la întâlniri. Acceptăm, dar să primească şi acordul de la client. Consumatorul poate să nu fie de acord, caz în care ori îşi reziliază contractul, fără să plătească vreun comision, ori dă banca în judecată”, a spus preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Cerbulescu a precizat că ANPC nu va propune modificarea OUG 50 privind creditele consumatorilor prin introducerea explicită a opiniilor transmise de autoritate către Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

În cazul în care băncile vor transmite pe 19 sau 20 septembrie (data limită pentru modificarea contractelor -n.r.) notificările cu anexele de modificare a contractelor, Cerbulescu a arătat că toţi clienţii au la dispoziţie să răspundă 15 zile, potrivit articolului 41 aliniatul 2 din OUG 50/2010, termen până la cared instituţia de credit nu poate lua în considerare acceptarea tacită.

„Băncile trebuie să aibă înţelepciunea să facă propuneri potrivite pentru toată lumea. Trebuie să se gândească şi la faptul că în perioada de judecată clienţii pot să nu le plătescă ratele la credit”, a spus Cerbulescu.

Surse guvernamentale au declarat vineri pentru MEDIAFAX că Executivul nu va modifica legislaţia promovată de ANPC privind contractele de credit pentru populaţie, întrucât nu încalcă legislaţia UE, deşi s-a angajat în scrisoarea cu FMI să revizuiască actul normativ pentru a nu fi aplicat retroactiv.

În luna iunie, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, privind contractele de credit pentru consumatori, pe baza unui proiect elaborat de ANPC, care transpune în legislaţia locală o directivă europeană, printre cele mai cunoscute prevederi ale actului normativ fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă.

Potrivit legislaţiei actuale, băncile ar trebui să modifice până la 20 septembrie aproape toate contractele de credit încheiate cu populaţia pentru a le adapta la noile reglementări. Înainte de data limită, orice client poate solicita băncii modificarea clauzelor contractului în concordanţă cu noile reglementări, iar instituţia de credit este obligată să se conformeze în cel mai scurt timp, potrivit reprezentanţilor ANPC.

De asemenea, de la 21 iunie, băncile nu mai pot încasa comisioane la rambursările anticipate pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, în timp ce la celelalte împrumuturi comisioanele sunt limitate la 1% (mediafax).

CutremurBancar.ro 23/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
10 comments

„Reducerea dobânzilor la creditele vechi ar putea falimenta România” – reprezinta ipoteza cu care bancherii de pe melagurile noastre incearca sa deturneze noile reglementari legislative in domeniu bancar.
Băncile sunt obligate, conform legislaţiei în vigoare, să modifice formula de calcul al dobânzilor folosită până acum cu una mai transparentă, care să nu ţină cont de dobânda internă a băncilor, ci de un indice naţional sau internaţional (Euribor la creditele în valută, Robor la cele în lei sau Libor la cele în franci elveţieni sau dolari).

Pentru că, tot conform legii, băncile nu au voie să majoreze comisioanele sau marjele lor în contractele aflate în desfăşurare, este posibil ca o dobândă de 10% pe an să ajungă la doar 3% pe an, prin înlocuirea formulei 8% – dobânda internă a băncii plus 2% marja băncii în Euribor la 6 luni (circa 1%) plus marja băncii, de 2%.

„Mai clar nu se poate. Se explică foarte clar că scopul legii este transparentizarea modului de calcul. O formulă de calcul al dobânzilor de tipul 7% dobânda internă a băncii plus o marjă de client de 3% se va transforma în Euribor (circa 1%) plus marja clientului de 3% plus o marjă a băncii de 6%, astfel încât dobânda să fie aceeaşi, doar că mult mai transparentă”, au declarat pentru Gândul surse bancare, in fapt acest lucru reprezinta o intelegere intre ANPC si ARB, cea ce nu constituie lege, asa ca nu acceptati aceste formulari, cu marja de client !?! si marja a bancii. Nu va intelegeti amiabil cu banca atunci direct in instanta.

Bancherii susţin că tăierea, forţată, a tuturor dobânzilor la creditele aflate în desfăşurare ar putea însemna, în final, chiar şi falimentul României. „Va urma în acel moment o scumpire de neimaginat a dobânzilor la creditele noi [inca un abuz sau o minciuna, este ilegala transferarea de costuri catre alti clienti], ceea ce va duce la zero creditare [fix problema bancii, vrea business vinde bani, nu vinde bani atunci inchide, pe noi nu ne intreseaza ca nu suntem actionari]. Să nu vorbim despre posibilitatea unui faliment bancar. Ar apărea contagiunea şi ar exploda dobânda interbancară la creditele în lei, deci şi dobânzile cerute de noi clienţilor. Un faliment bancar ar putea duce la imposibilitatea României de a se împrumuta de la noi. Dacă o va face, va fi la o dobândă mult mai mare decât cea de acum. Vorbim despre posibilitatea unui faliment de ţară, nu este o glumă”, ne-au precizat sursele bancare. Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat recent că forma actuală a legii privind modificarea contractelor de credit ar ajuta clienţii să câştige în instanţă micşorarea dobânzii dacă banca nu va face acest lucru.

Razboiul mediatic o sa fie unul puternic si de durata, cu forte disproportionate, pe deoparte ARB-ul cu resurse nelimitate si cealalta clientii abuzati, fara resurse, fara aparare, dar multi, si poate vocali.

Asa ca e momentul sa tipam prin orice metoda pana vom produce Cutremur in sistemul bancar si sa punem punct abuzurilor din Romania a acestor conducatori de banci ce s-au destrabalat pana acum intr-un vid legislativ si intr-o piata nereglementata si necontrolata.

Bancile isi trateaza clientii cu opacitate, ignoranta si interes (BM) 21/10/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc.
Tags: , , , , , , ,
3 comments

Toata lumea constata practicile din sistemul bancar romanesc, insa autoritatile noastre sunt inerte iar bancile continua sa-si subjuge clientii.
Educaţia financiară precară din România şi lipsa de transparenţă a băncilor este o combinaţie cât se poate de riscantă, însă un grad ridicat de risc este corelat de cele mai multe ori şi cu un câştig pe măsură. Un studiu elaborat de Banca Mondială arată că relaţia băncilor cu clienţii persoane fizice este una caracterizată de opacitate, ignoranţă şi interes.
Raportul a fost elaborat la cererea guvernului României, fiind unul din nouă studii elaborate în cadrul unui program pilot sponsorizat de Banca Mondială. Programul urmăreşte evaluarea protecţiei consumatorului în serviciile financiare în ţările în dezvoltare şi cele cu venit mediu. Studii similare au fost elaborate în Republica Cehă, Slovacia, Lituania, Croaţia, Rusia, Letonia şi Azerbaidjan.

Opacitatea băncilor dublată de ignoranţa consumatorului
Una dintre cele mai mari probleme pe care le ridică studiul este opacitatea informaţiilor furnizate de bănci cu privire la serviciile oferite. Practicile de dezvăluire a informaţiilor şi de vânzare a produselor financiare în România sunt considerate de-a dreptul defectuase.
Taxele pentru serviciile financiare sunt excesive şi nu sunt prezentate în mod deschis consumatorilor, iar împrumuturile sunt vândute de către brokeri care nu au suficientă răspundere în tranzacţie.
Legea de creditare a consumatorului precizează că înainte de semnarea unui contract, creditorul are obligaţia de a prezenta contractul pe care îl oferă, cel mai adecvat tip de credit şi valoarea totală a acestuia, luând în consideraţie statutul financiar al consumatorului, avantajele şi dezavantajele produsului sugerat, precum şi scopul creditului.
De cele mai multe ori însă, băncile nu au personal pregătit să lucreze cu clienţii individual. De asemenea, angajaţii băncii nu au suficientă experienţă sau pregătire pentru a furniza informaţiile adecvate consumatorilor.
Pe de altă parte, nici clienţii nu par interesaţi de a evalua toate opţiunile existente înainte de a contracta un credit. Rareori cer informaţii suplimentare sau alte opţiuni, ci vor doar să li se dea creditul aprobat.

Educaţie financiară în şcoli
Astfel se face că peste 50 la sută din împrumuturile casnice sunt în valută, mai ales în euro şi în franci eleveţieni, cel mai recent în yeni japonezi. Cei care se împrumută de cele mai multe ori nu sunt conştienţi de riscurile pe care şi le asumă şi de faptul că un împrumut în valută poate deveni foarte greu de achitat în condiţiile deprecierii monedei naţionale.
Parlamentul European a propus câteva măsuri menite să îmbunătăţească nivelul de educaţie financiară a consumatorilor, printre care elaborarea unui program comun statelor membre. La sugestia PE, CE ar putea recomanda statelor membre să includă cursuri de educaţie financiară în programa şcolară naţională.
Studiul sugerează de asemenea ca programul de educaţie financiară să includă strategii elaborate special pentru nevoile educaţionale ale diverselor grupe de consumatori, cum ar fi elevi, studenţi, adulţi, categorii defavorizate şi pensionari.

Documente stufoase
Înainte de deschiderea unui cont sau acordarea unui împrumut, băncile ar trebui să pună la dispoziţia consumatorului un document scris concis, pe înţelesul tutror, cu informaţiile de bază pentru fiecare dintre produsele sale, însă acest lucru nu se întâmplă. Informaţiile leagte de produsele oferite sunt foarte greu de găsit ţi sunt şi mai greu de comparat cu alte oferte.
Standardizarea formatului contractelor pentru produse obişnuite este foarte importantă pentru a permite consumatorilor să compare produse de la diverşi furnizori. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a iniţiat o încercare de standardizare a documentelor cu cinci ani în urmă, însă proiectul a fost abandonat. BM declară că ar trebui să i se ceară ARB să redeschidă proiectul şi să-l ducă la bun sfârşit.
Băncile îşi fac singure legea când vine vorba de colectarea datoriilor
Legislaţia bancară are prea puţin de spus în ceea ce priveşte protecţia consumatorului împotriva practicilor abuzive de colectare a datoriilor. Tipul de datorie care poate fi colectată, persoana care poate colecta datoriile, precum şi felul în care aceste datorii vor fi colectate ar trebui indicate clientului în momentul semnării unui contract.
Unul dintre cele mai slabe puncte în relaţia băncilor cu consumatorii este invizibilitatea procedurii interne de procesare a plângerilor. Deşi fiecare bancă are o astfel de procedură internă, aceasta nu este publică. Evaluatori BNR se uită pe aceste plângeri ocazional, însă singura opţiune pentru clienţii băncilor este de a-şi depune plângerile la ANPC şi să aştepte o rezolvare.

Departament de servicii financiare la ANPC
Banca Mondială sugerează ca Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului ar trebui să înfiinţeze un departament dedicat în exclusivitate serviciilor fianciare. Studiul adaugă că personalul acestui departament ar trebui să fie bine remunerat şi să aibă experienţă profesională sau pregătire academică financiară.
Practicile abuzive legate de creditare şi vânzarea de produse de investiţii ar trebui să fie interzise în mod explicit prin lege. O agenţie guvernamentală ar trebui să supravegheze publicitatea emisă de instituţii financiare, asigurându-se că informaţiile furnizate de acestea în anunţuri deţin informaţii corecte şi complete.

Credite cât încape
În ultimii ani gradul de utilizare a serviciilor financiare de către consumatori a crescut dramatic în România. Împrumuturile bancare către gospodării au crescut în ultima decadă de la mai nimic la 20 la sută din PIB în 2008, ceea ce corespunde unei creşteri de aproximativ 100 la sută pe an în cinci ani. Această creştere a împrumuturilor către gospodării este cea mai rapidă din Europa.
Această evoluţie ridică întrebarea dacă românul de rând poate să monitorizeze în mod eficient nivelul de risc pe care şi-l asumă.

Banca Mondială sugerează că România ar trebui să ia în consideraţie elaborarea unui program care să consolideze protecţia financiară a consumatorului printr-o serie de măsuri precum:
• îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor privind drepturile şi responsabilităţile pe care le au în serviciile financiare
• creşterea transparenţei produselor financiare
• îmbunătăţirea mecanismelor de rezolvare a disputelor
• consolidarea educaţiei financiare a consumatorilor
• elaborarea de sondaje pentru a evalua gradul de cunoştinţe financiare ale consumatorilor

Sondaj de opinie. 12/10/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , ,
27 comments

Pentru a-mi face o arecare imagine asupra ce urmeaza sa fac in perioada urmatoare am considerat util a lansa pe blogul Asociatiei Clientilor Bancilor din Romania ( aici ) un sondaj, la care va rog a participa.

Intrebarea adresata este:

Este necesara infiintarea unei Asociatii a Clientilor Bancilor cu scopul de ai educa, informa si proteja?

Iar variantele de raspuns sunt:

NU, autoritatile statului indreptatite isi fac treaba.

DA, un ONG.

NU, bancile isi protejeaza clientii.

DA, infiintata si sustinuta de bancheri.

Nu stiu / Nu raspund

N-am introdus si obtiunea de ‘Alt raspuns, si anume:’ insa in cazul in care exista si aceasta varianta o puteti exprima aici sub forma de comentariu.

Va multumesc pentru participare.

Riscul reputational – efecte in Prima Casa 23/09/2009

Posted by moderat in abuz, ARB, banci, credite, volksbank.
Tags: , , , , ,
9 comments

Unul din riscurile analizate in orice raport este RISCUL REPUTATIONAL. Pana in 2008 bancile nu aveau nicio problema cu acest risc, il intretineau foarte usor prin aproprierea ziaristilor din presa specializata, cateva sponsorizari si ceva comunicate ale PR-ului si totul era la superlativ in rapoarte.

Ei bine in urma unor practici incorecte, a se citi abuzive, asupra portofoliului de clienti existenti ai bancilor, actiuni ce au provocat nemultumirea acestora exprimata public in toate mediile dar si prin reclamatii catre Protectia Consumatorilor, dupa numai un an bancile incep a resimti efectul propriilor actiuni, fapt ce pentru noi clientii era de asteptat, insa bancherii au crezut ca vor evita efectul. Ei bine nu, s-au inselat si de aceasta data, clientii romani sunt mai destepti decat isi doresc ei.

Va mai aduceti aminte ce banci au fost cele mai amendate de ANPC in ultimii ani?
Va reamintesc eu, Bancpost si Volksbank.

Acum cand creditarea a semi-renascut prin Prima Casa stiti cate credite au acordat prin acest program Bancpost? NICIUNUL. Dar Volksbank? Sub 0.5% din totalul de credite acordate, ea fiind a treia banca din Romania !!!.

Unul din motivele pentru care consider ca bancherii acestor doua banci au uitat de acest risc, pe care eu personal il invoc de 9 luni, sunt cotele cerute, si aprobate, pentru acest program. Si anume Volksbank 75 milioane euro si Bancpost 50 milioane de euro.

Acum sunt nevoite sa suporte diminuarea acestor plafoane si redistribuirea lor catre banci care au epuizat plafonul avand o cerere mai mare de credite.

Si asta-i doar inceputul.

Schimbari la CEC Bank. 17/09/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr.
Tags: , , ,
add a comment

Dupa cateva luni de lupta PeSeDista de schimbare din functie a lui Ghetea de la CEC cu Enache Jiru se pare ca au picat la pace, Geoana si Isarescu. Si anume Enache Jiru o sa fie doar membru in Consiliul de Administratie al CEC, Ghetea ramane Presedinte.
Fac o mica paranteza ptr a-mi spune un punct de vedere referitor la aceasta negociere, si anume ca ar fi fost un pachet mai mare, ce a cuprins si alte posturi: guvernator, viceguvernatori, avas, etc.
Enache Jiru, sustinut de PSD pentru preluarea conducerii CEC, functie care ar fi revenit acestui partid confrom negocierilor politice, insa BNR s-a opus schimbarii actualului presedinte Radu Ghetea pe criterii politice. Candidatura lui Jiru nu a fost acceptata, desi el a ocupat functia de presedinte al CEC in 2004, cand PSD era la guvernare.al carui nume a fost vehiculat de la inceputul anului pentru o functie executiva la CEC Bank, chiar de Geoana. Nu-i oficial astazi aceasta numire, insa saptamana viitoare o sa citim despre numire.
Enache Jiru, 44 de ani, ar urma sa reprezinte PSD ca membru in CA al CEC. O varianta discutata la nivel politic a fost si preluarea de catre Jiru a functiei de prim vicepresedinte al bancii.
Pana de curand Jiru a fost presedintele Comisiei de Selectiei a administratorului Fondului Proprietatea (si chiar ar trebui sapat adanc aceasta activitate a lui), iar in 2007 a ocupat pozitia de director general al fondului de pensii private MKB Romexterra, care a iesit repede de pe piata deoarece a adunat putini clienti.
Statul este reprezentat de Ministerul Finantelor ca unic actionar al CEC, insa oficialii institutiei nu isi asuma public nominalizarea unor candidati pentru completarea CA al CEC. PDL este reprezentat in CA de Bogdan Dragoi., secretar de stat in Ministerul Finantelor, care a si primit in urma cu doua luni autorizatia din partea BNR.
Inca de la preluarea mandatului, actualul guvern a pedalat pe ideea ca banca de stat ar putea antrena reluarea creditarii in economie, insa pana acum autoritatile nu au fost capabile sa obtina acordul Comisiei Europene pentru a putea majora capitalul social al CEC si a-i da astfel mai multa forta pentru a acorda finantari in economia reala. Majorarea bugetata este in valoare de 180 mil. euro.

DICTATURA bancherilor favorizată de DICTATURA magistraţilor. 14/09/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, Procese, Punct de vedere, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
4 comments

In mod normal azi trebuia sa scriu al doilea episode din serialul Jurnal de front azi fiind urmatoarul termen, al doilea, in procesul dintre ANPC si VOLKSBANK pe tema majorarii DOBANZII FIXE.
Din nefericire pentru clientii bancii, nu si pentru banca, GREVA ILEGALA a magistratilor confera mediu perfect de prelungire a aplicarii abuzive a unei clauze contractuale cu inca cel putin 3 luni, peste cei 2-3 ani, perioada medie a unui asemenea proces.

Dictatura privata (a bancherilor) cumulata cu dictatura statului (justitie) provoaca disperarea clientilor abuzati de bancherii nesatui (ca de altfel si magistratii), clienti care pe lipsa oricarei forme de protectie din partea autoritatilor isi cautau dreptatea in justitie, platind onorarii considerabile avocatilor, Insa cu ce rezultate, AMANARI DE TERMENE, pentru ca o putere a statului roman se considera PUTEREA PUTERILOR si isi permite sa intre greva, pentru ca cei ce ar trebui sa constate ilegalitatea grevei sunt si ei in greva….. solidaritate tiganeasca.

DICTATURA MAGISTRATILOR. Orice ar spune ei, magistratii, protestul majorităţii judecătorilor şi procurorilor conduce la blocarea funcţionării statului, reclamând doar probleme de ordin salarial, dupa ce CSM a refuzat să participe la negocieri (atunci au preferat sa se plimbe pe la Londra), în condiţiile în care se prefigura adoptarea legii unice de salarizare, în care să fie încadraţi şi magistraţii. Erau suparati ca isi pierdeau din drepturile pe care tot ei si le acordase ilegal conform Curtii Constituţionale care a statuat că magistraţii nu pot beneficia de un spor pe care şi l-au acordat, astfel că salariile lor au fost diminuate cu 50 la sută. Cum nesimtirea nu are limite, pentru a contracara, CSM a cerut Curţii Constituţionale constatarea unui conflict juridic constituţional între puterea judecătorească şi Executiv, acţiune pe care reprezentanţii magistraţilor au pierdut-o. Si iar CSM-ul se supara, isi baga coada intre picioare si mai pleaca o saptamana la Stockholm in aceeasi zi, 31 august – dupa vacanta judecatoreasca, când, după o serie de adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor, magistraţii au refuzat să mai intre în sala de judecată. Deci CSM-ul considera oportun a se plimba prin Europa pentru a-si ascunde incompetenta si incapacitatea de a rezolva problemele sistemului, si a ascunde in acest fel, temporar, santajul pentru a-si mentine functiile si beneficiile, ca pana la urma, prin vocea şefului CSM, instituţia s-a declarat solidară cu protestele magistraţilor, implicit a grevei lor, astfel că i-a conferit legitimitate.

Articolul 63 al Legii 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă interzice judecătorilor şi procurorilor să facă grevă, în caz contrar, acţiunea magistraţilor se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la şase luni sau cu amendă, dacă fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai gravă.
Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, greva înseamnă „încetare organizată a activităţii într-una sau mai multe întreprinderi, instituţii etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autorităţile să satisfacă unele revendicări (economice, politice)”.
Astfel, faptul că judecătorii refuză să judece, iar procurorii să soluţioneze dosare este o grevă.

DICTATURA BANCHERILOR. Nu vreau sa repet ce tot am scris pe blog despre actiunile acestor camatari legali prin grija BNR , Parlament si Guvernul Romaniei, insa enumar cateva din abuzurile generale:
– Contracte pline de clauze abuzive
– Formule de calcul ale dobanzilor netransparente
– Modificari unilaterale ale contractelor
– Folosirea de termeni specifici in contract si ne definiti
– Reclama mincinoasa
– Introducerea, majorarea sau prelungirea aplicarii unor comisioane

Enumerarea poate continua, insa consider ca acestea sunt doar fapte constatate de noi atata timp cat autoritatile statului nu-si indeplinesc obligatiile, devenind astfel complici, poate chiar cu interese, la jaful practicat de banci asupra romanilor.

In aceasta situatie consider ca dreptatea intr-un stat DICTATORIAL trebuie cautata in afara granitelor, la CEDO si la Comisia Europeana de Protectie a Consumatorilor. La CEDO contra magistratilor pentru greva declansata si ne judecarea proceselor cu celeritate, iar Comisiei pentru ca autoritatile statului roman nu-si fac treaba.

ARB-ul nu vrea INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE; De ce oare nu ma mir! 06/09/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, bnr.
Tags: , , , , ,
1 comment so far

Dupa cum cunoasteti sunt unul dintre sustinatorul proiectului de lege privind INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE. Aceasta initiativa exista depusa la Senat, si se afla in dezbatere in comisii. Acestia au cerut si punctul de vedere al ARB-ului iar raspunsul lor il redau mai jos. Orice comentariu personal ar indulcii “bunele intentii” ale ARB-ului.

“ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR, in urma analizei Proiectului Legii privind insolventa persoanelor fizice, si a opiniilor primite din partea institutiilor de credit- membre ale asociatiei, a ajuns la concluzia ca in actualul cotext economic nu este oportuna promovarea si adoptarea unui astfel de proiect legislativ, din urmatoarele considerente:

1. In actualul context economic orice masuri luate prin orice tip de act trebuie sa vizeze in primul rand stabilitatea economica a tarii. O protectie ,,exagerata’’ a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare economica.
Motivatia promovarii acestui proiect de lege creeaza aparenta ca prin ,,presiunea creditorilor’’ asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, acestia din urma ar fi supusi de catre creditori unor masuri care nu le dau posibilitatea redresarii financiare sau restructurarii creditelor. Or, cel putin bancile, si-au facut publica intentia de restructurare a creditelor pentru a evita intrarea debitorilor in incapacitate de plata si inceperea recuperarii creantelor prin proceduri judiciare.

2. Proiectul de lege va oferi foarte multor debitori posibilitatea apelarii la ,,falimentul scuzabil’’ ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/ creditorilor, pentru urmatoarele motive:
– debitorii care au contractat credite nenominalizate, negarantate, avand la baza veniturile realizate din salarii, si care nu mai au venituri suficiente pentru plata ratelor de credit, neavand in patrimoniu bunuri care sa faca obiectul urmaririi prin executare silita, vor beneficia de prevederile falimentului scuzabil.
– debitorii care au contractat credite pentru achizitie imobile achitand un avans de 15% sau 25 % sau credite nenominalizate garantate cu ipoteca in perioada in care pretul imobilelor a atins pragul maxim, sau credite in CFH, fata de care moneda nationala a cunoscut o depreciere considerabila si care nu mai au in patrimoniu alte bunuri urmaribile decat aceste imobile, vor beneficia de prevederile acestei legi privind falimentul scuzabil. In acest fel, bancile vor recupera poate doar 75% din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de 37,5% din valoarea de achizitie;
– posibilitatea debitorilor prin achitarea doar a 75% din totalul creantelor prin plata anticipata sau prin planul de reorganizare, de a beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei, va incuraja debitorii sa se indatoreze in mod excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil, cu toate consecintele favorabile acestuia : plata doar a 75% din datorii, radierea din biroul de credit, din CRB, CIP, alte registre de evidenta.
-debitorii cu venituri reduse, fara bunuri imobile in patrimoniu (de ex. chiriasii ), care, pe fondul cresterii preturilor pentru utilitati, alimente, etc, lipsei unei protectii sociale adecvate din partea statului, au acumulat datorii catre asociatiile de proprietari si catre furnizorii de utilitati, vor muta ,,povara’’ lipsei de lichiditati catre acestia din urma, recurgand la institutia ,,falimentului scuzabil’’.
In acest fel, nu numai ca acest proiect nu favorizeaza creditorii, oferindu-le inca un mijloc juridic de a recupera creantele, ci ii defavorizeaza.

3. Creditorii, atat cei privilegiati, cat si cei chirografari, au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor, etc.
Proiectul propus defavorizeaza in mod evident creditorii garantati, acestia neavand drept de vot in adunarea generala a creditorilor, care este formata doar din creditori chirografari, si nici dreptul de a adauga, dupa deschiderea procedurii, nici un fel de dobanzi, penalitati si alte costuri ale creantei, nici macar in limita sumeor obtinute din vanzarea bunurilor aduse in garantie, asa cum prevede Legea 85/2006 si cum rezulta din dispozitiile Codului civil cu privire la ipoteca si Legii 99/1999 –Titlul VI cu privire la garantiile reale mobiliare.

4. Actualul sistem legislativ asigura protectia debitorilor
4.1. Debitorul are dreptul de a solicita rescadentari, restructurari credite precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege.
4.2. Legislatia prevede ce bunuri nu pot face obiectul urmarii silite si cuantumul in care veniturile periodice ale debitorului pot fi urmarite, astfel incat sa se asigure protectia sociala a acestuia.
4.3. Drepturile locative ale debitorului sunt protejate de lege prin:
a) obligativitatea parcurgerii unor etape de lunga durata, superioare termenelor propuse prin acest proiect (i) pentru vanzarea la licitatie a unui bun imobil (ii) pentru evacuarea debitorului din imobil de catre noul dobanditor;
b) posibilitatea vanzarii directe a imobilului afectat garantiei, sub controlul creditorului.
4.4. In momentul in care se initiaza proceduri de executare silita, iar executorul judecatoresc bancar/fiscal constata ca nu mai sunt alte bunuri urmaribile in patrimoniul debitorului, acesta dispune incetarea executarii silite si constata prin procesul verbal de inchidere a procedurii, insolvabilitatea debitorului. Pe baza acestui proces verbal creditorii trec pe cheltuieli/acopera din provizioane creantele nerecuperate. Din acest moment incepe sa curga din nou termenul de prescriptie privind creantele nerecuperate, astfel ca la expirarea acestui termen, debitorul beneficiaza de ,,reinsertie sociala’’.

5. In Europa sunt foarte putine tari ce au reglementat falimentul persoanelor fizice (Marea Britanie, Germania), acestea facand parte din randul ,,statelor dezvoltate’’ , in care bancruta frauduloasa este un fenomen pe cale de disparitie si in care drepturile cetatenesti sunt exercitate cu buna credinta. ,,Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata’’ intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane specifice acestor tari, ori Romania este la plin proces de adoptare si implementare a practicilor si reglementarilor comunitare, precum si a celor ce deriva din experienta acestor tari.
Chiar si initiatorul acestui proiect de lege recunoaste in mod implicit aceste diferente, instituind prezumtia de ,,rea credinta’’ (neconstitutionala, de altfel) a debitorilor cu privire la orice instrainari efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

6. Procedura publicitatii este insuficient reglementata, si chiar in conditiile infiintarii unor registre publice speciale, accesibile prin intermediul internetului, publicarii in ziare de circulatie nationala si locala, credm ca informarea tuturor creditorilor, si in special a persoanelor fizice, nu va fi eficienta, avand in vedere accesul limitat al majoritatii populatiei la internet si numarul mare de publicatii existente pe piata. In conditiile in care persoanele fizice debitoare nu au obligatia sa tina nici un fel de evidenta contabila, administratorul judiciar/lichidatorul intocmeste lista creditorilor pe baza declaratiei acestora, existand riscul ca acestia, sa ,,omita’’ declararea unui/unor anumit(i) creditor(i).

7. Constituirea de provizoane de catre institutiile de credit este reglementata distinct si nu reprezinta o procedura judiciara, pentru a fi reglementata in Legea insolventei persoanelor fizice, astfel incat din punct de vedere al tehnicii legislative o astfel de prevedere nu face obiectul acestei legi.
BNR, ca institutie de supraveghere si stabilire a politicilor prudentiale ce trebuie adoptate de catre institutiile de credit si cele financiare nebancare, este singura abilitata de legislatia actuala sa stabileasca norme prudentiale, inclusiv constituirea de provizioane.
Conform art. 22 alin 1 lit d din Codul fiscal coroborat cu art. 150 alin. 1 lit d din OUG 99/2006 institutiile de credit pot constitui provizioane deductibile, conform reglementarilor emise de BNR.Astfel, art. 150 se regaseste la sect. ,,Alte cerinte prudentiale’’ din OUG 99/2006, ce a fost elaborata in conformitate cu Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit şi a Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit.
In plus, institutiile de credit sunt in plin proces de implementare si aplicare a standardelor IFRS, aplicabile la nivel european, ce prevad constituirea de provizioane.

8. Proiectul de lege creeaza confuzie cu privire la domeniul sau de aplicare, in sensul ca acesta se aplica si debitorilor persoane fizice care exercita individual sau in asociere cu alte peroane fizice una sau mai multe profesii, in conditiile in care Legea 85/2006 trateaza insolventa unora dintre aceste categorii de persoane, respectiv comerciantilor, persoane fizice actionand individual si asociatiilor familiale. Consideram ca nu exista nici o argumentatie economica, sociala si juridica pentru ca o anumita categorie de persoane fizice ce exercita o profesie sa beneficieze de prevederi mai favorabile privind procedura insolventei, decat categoriile de persoane fizice supuse prevederilor Legii 85/2006.

9. Dispozitiile proiectului de lege nu sunt corelate cu alte institutii de drept si nu prezinta omogenitate din punct de vedere al argumentatiei logico-juridice (de ex. : tratamentul diferit aplicat contractului de mandat, care inceteaza de drept, si contractului individual de munca, ce poate inceta doar in anumite conditii, diferite de cele prevazute in Codul muncii, prezumtia de rea-credinta a partilor la incheierea actelor juridice privind instrainarea bunurilor este in contradictie cu prezumtia de buna –credinta prevazuta de legea civila, conducand in acest mod la instabilitatea regimului juridic al circulatiei juridice a imobilelor).”

Sunt bancile un cartel? 23/08/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, Punct de vedere.
Tags: , , , , ,
3 comments

Banca Nationala se straduieste. A decis, nu de mult, reducerea dobanzii de politica monetara cu inca 0,5 puncte procentuale si a coborat cota rezervelor minime obligatorii in valuta pentru pasivele bancilor la 30%.

Cu alte cuvinte, Banca Nationala incearca sa induca o reducere a dobanzilor in piata si, mai mult, pune si resurse la dispozitia bancilor, ambele masuri cautand o eventuala invigorare a creditarii economiei, fapt benefic pentru scoaterea acesteia din criza. Ceea ce ar fi in interesul public!

Din pacate, Banca Nationala este paroh peste cea mai antireligioasa parohie, in care intre interesele urmarite de cei parohiati si interesul public, pe care se presupune ca il reprezinta parohul, este nu o discrepanta, ci o adevarata prapastie.

Nemaiexistand in sistem banci romanesti, ci practic doar straine, acestea si-au ras mereu si mereu de parohul lor si au facut numai ceea ce le-au dictat interesele de profit stabilite pe o baza internationala de staff-urile lor din alte tari, care se gandesc la Romania in mod obiectiv ca la o piesa intre altele din ansamblu.

Au primit ordin de la mamele lor sa dea credite aici in nestire si fara vreo legatura cu ceea ce reprezentau nevoile stringente ale Romaniei, au facut-o!
Ca astfel se finantau importuri peste importuri, si nu productia in Romania, pentru bancile straine nu numai ca nu conta, ba acest lucru era chiar miza politicii pe care o duceau centrele lor de decizii din strainatate!

Speriata de deficitul extern si dezarticularea economica ce se produceau astfel, Banca Nationala a incercat sa stranga chinga, prin retrangerea creditului, indeosebi prin marirea rezervelor minime obligatorii.

Bancile straine au ras si, pe cat strangea Banca Nationala creditul mai tare, pe atat aduceau de la mamele lor din afara noi bani spre creditare. Si, dupa toata aceasta batjocura, au dat Bancii Nationale lovitura de gratie.
La primele semne de criza, mamele din Occident au oprit finantarea subsidiarelor lor bancare din Romania, lasand tara sa faca fata unor angajamente externe fabuloase care nu erau nic macar ale unor entitati romanesti.

Spre batjocura finala, a venit FMI si a rezolvat problema: a pus aurtoritatile romane sa se imprumute masiv pentru a aduce la dispozitia bancilor straine din Romania finantarea fara de care ramasesera de la mamele lor din Occident!

Acum se joaca scenariul FMI. Acesta imprumuta Banca Nationala spre a sustine cursul leului, dar in esenta pentru a elibera rezervele minime obligatorii si a le pune la dipozit ia bancilor.
Nici nu conteaza ce fac acestea cu banii, respectiv daca ii transfera mamelor lor din Occident sau ii pastreaza pentru creditari pe piata din Romania!
Nu conteaza, pentru ca de-acum angajamentele pe termen scurt ale bancilor sunt transformate, prin acest mecanism, in datorii pe termen mediu si lung ale autoritatii publice romane.

Ca, tocmai intr-un asmenea moment, statul roman s-a gasit sa joace cea mai proasta carte posibila – anume sa se imprumute masiv (tocmai de la banci!) pentru a pastra in grava criza economica ceea ce nu mai poate fi pastrat (cheltuielile bugetare din anii trecuti) – este doar un aspect colateral al problemei.
Care, evident insa, accentueaza caracterul intratabil al unui cerc vicios fara iesire si fara speranta!

Banca Nationala se straduieste. Dar masurile adoptate sunt practic aproape degeaba! Bancile straine nu vor urma politica de curs si de dobanzi pe care Banca Nationala incearca s-o induca prin masurile adoptate.

Si nu o vor face pentru ca interesul lor actual este sa determine, dimpotriva, o depreciere a leului si o mentinere (cel putin o mentinere) a dobanzilor pentru a spolia cat se mai poate elefantul-stat ce li se ofera spre spoliere in momentul de fata.
Doar incetarea imprumuturilor statului mai poate ajuta intrucatva Banca Nationala in politica pe care cauta s-o induca pe piata! Redirectionarea unei parti din transele de la FMI catre Ministerul de Finante fara mijlocirea bancilor nu schimba datele de fond ale problemei.

Banca Nationala trebuie sa inteleaga pe deplin ca are in bancile ce fiinteaza actualmente in Romania nici macar niste dusmani impreuna cu care se pot realiza obiective comune, daca asemenea obiective sunt identificate.
Aceste banci n-au nici un alt obiectiv in Romania decat profitul si in nici un caz nu au vreo menire de a sprijini dezvoltarea tarii. Interesele lor – straine celor romanesti – le face obiectiv un inamic permanent al Bancii Nationale si totdeauna coalizat fata de aceasta.

Singurul lucru de neinteles este ca, in mod cu totul si cu totul gratuit, Banca Nationala o tot scalda in considerarea acestor realitati. Cand, de curand, bancile straine din Romania s-au apucat, intr-o miscare concertata, sa mareasca dobanzile la credite, guvernul, probabil excedat ca tot astepta, dimpotriva, reducerea dobanzilor, a dispus Consiliului Concurentei sa declanseze o investigatie.

Desigur, doar asa de forma, pentru a crea impresie. Caci aceasta institutie-gardian al liberei concurente nu a facut nimic practic in acest domeniu daca a fost vorba de firme straine! Dar stupoare!
S-a repezit d-l Adrian Vasilescu sa exprime „parerea personala“ ca bancile n-ar fi facut vreo intelegere intre ele cand au majorat simultan dobanzile, considerand chiar ca, apropo de demararea unei investigatii pe piata bancara, Consiliul Concurentei s-ar insela!

Aceasta cand stie prea bine si Grivei ca bancile din Romania, aproape toate straine, actioneaza potrivit unui cartel cel putin in privinta dobanzilor, si asta nu de azi, de ieri! Un cartel odios! In dauna clientilor, care n-au alternativa!
Precum si in dauna Bancii Nationale, ale carei masuri intr-un sens sau altul sunt ineficientizate si chiar ridiculizate de intelegerile transbancare straine! De altfel, ca in orice tara bananiera! (autor Ilie Serbanescu, publicat in Bloombiz)

Phishing asupra clientilor Bancii Transilvania 14/08/2009

Posted by moderat in abuz, ARB, banca transilvania, banci, Punct de vedere.
Tags: , , ,
1 comment so far

Acesta este textul mailului prin care se inceraca un atac de tip „Phishing” asupra clientilor Bancii Transilvania:

„Autorizare semnatura electronica.

Avand in vedere numarul in crestere de atacuri tip phishing care vizeaza banci
renumite de pe teritoriul romaniei, Banca Transilvania aduce inbunatatiri sistemului de securitate.

Prin urmare este nevoie de colaborarea dumneavoastra, acest lucru implicand o actualizare a SEMNATURII ELECTRONICE fiind necesara confirmarea unor date precum numele persoanei care administreaza contul (persoana fizica sau administrator in cazul firmelor) si/sau numele firmei.

Link de acces rapid: (sters tocmai ptr securitatea clientilor)

Sunteti sa NU deschideti documente atasate prin care sunteti invitati sa efectuati diferite operatiuni.

In cazul in care ati receptionat astfel de mesaje, va rugam nu numai sa nu le dati curs ci si sa le stergeti si sa ne informati de indata, pentru a putea anunta de urgenta autoritatile competente.

Va asiguram ca banca nu transmite pe adrese personale de email documente atasate prin care va anunta sa efectuati setari de securitate. Departamentul BT 24 utilizeaza ca si cai de comunicare cu clientii mesageria securizata a aplicatiei.
Totodata, masurile de securitate sunt prezentate in sectiunea Intrebari Frecvente posibila de accesat din pagina cu Bun venit in aplicatia BT 24.

Va stam la dispozitie pentru orice alte nelamuriri !

Va multumim !

Cu consideratie,

Echipa BT 24
Telverde: 0800-852434
Email: bt@bancatransilvania.ro”

Directionati-l catre banca mail: contact@bancatransilvania.ro

Iti dau banii dar ii pastrez, si-ti platesc dublu dobanda. Guvernul. 23/07/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, contract, credite, dobanzi, euro, Punct de vedere, rmo.
Tags: , , ,
3 comments

Stim ca maine urmeaza ca bancile sa primeasca 1.3 mld euro in urma deciziei BNR de reducere a RMO. Si cum statul este cel ce blocheaza creditarea, inclusiv prin acest ultim gest, ieri a semnat un nou contract de imprumut ptr 1 mld de euro. Asa ca in piata nu mai ajunge mai nimic. In plus daca banca centrala acorda dobanda de 2,5% ptr RMO, ministerul finantelor ofera 5%, si asta pe un termen destul de mare 3-5 ani.

Marile bănci de pe piaţă, precum BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost şi Alpha Bank, vor împrumuta Finanţele cu aproximativ un miliard de euro, bani care au drept destinaţie acoperirea deficitului bugetar. Prin semnarea acordului de credit de ieri, lucru cert dar neconfirmat oficial de parti (erau doar zvonuri ce circulau pe piaţă) statul ar urma să devanseze calendarul de investiţii – programat în ultimul trimestru – pentru lunile acestea.

Conform unui bancher elen “Ştiu că zilele trecute se pregătea documentaţia pentru semnarea imprumutului”, document care să declare concurenţială finanţarea prin club-loan, pentru ca Finanţele să poată semna împrumutul, dintre Finanţe şi reprezentanţii băncilor care fac parte din acest club-loan.

“În primă instanţă, banii vor fi ţinuţi la buget, iar apoi vor fi utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor. Banii vor merge la privaţi”, punctează o sursă din banca centrală. Practic, băncile cu banii eliberaţi din rezerva minimă obligatorie (RMO), aproximativ 1,3 mld. euro, împrumută statul pentru finanţarea deficitului bugetar.

Împrumutul în structura unui club loan vine ca alternativă la titlurile de stat, în condiţiile în care unele instituţii de credit locale au epuizat expunerile pe titluri admise de băncile-mamă. În condiţiile în care statul a continuat să se împrumute de la bănci, multe dintre acestea au cerut băncilor-mamă mărirea expunerii pe titluri de stat. Unii bancheri au cerut, în repetate rânduri, titluri de stat în valută şi creşterea maturităţilor la cele în lei.

Finanţele au anunţat luni că datoria publică totală a României a crescut în luna mai cu 10% faţă de finele anului trecut, la 120,717 miliarde lei (28,5 miliarde euro), reprezentând 22,7% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an. Statul caută variante de finanţare a deficitului bugetar, altele decât emisiunile de titluri de stat, luna trecută MFP anunţându-şi intenţia de a lansa în septembrie o emisiune de eurobonduri de minimum 500 milioane de euro cu o maturitate de cinci ani.

Totodată, pentru finanţarea deficitului bugetar, Finanţele mai au la dispoziţie sumele din primele tranşe ale împrumuturilor contractate cu Comisia Europeană şi Banca Mondială, respectiv 1,8 miliarde euro. Banii vor intra în Trezorerie la sfârşitul acestei luni (CE), respectiv în septembrie (Banca Mondială).

Cu lupa pe PRIMA CASA (III) 21/07/2009

Posted by moderat in act aditional, ARB, banci, contract, credite, prima casa.
Tags: , , , ,
1 comment so far

O noua situatie parea a pune bete in roate programului, si anume, mai toate apartamentele noi construite erau deja ipotecate, cea ce le excludea in conditiile impuse de Fondul de Garantare
In urma intalnirii de azi dintre Boc si Banci, Convenţia de garantare a creditelor contractate pentru cumpărarea unei locuinţe prin programul „Prima Casă” va fi modificată joi, prin introducerea unei prevederi care va permite includerea în program şi a apartamentelor nou-construite prin credit bancar şi deja ipotecate.

Prin urmare, cei interesati isi pot cauta apartamente si in imobile nou construite (majoritatea fiind ipotecate din faza de proiect).

„Cartelul bancar” investigat de Consiliul Concurentei 23/06/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, contract, credite, dobanzi, Punct de vedere.
Tags: , , , , ,
5 comments

Inca o institutie incearca sa sparga aceasta „nuca” tare, a bancherilor. In februarie scriam ” poate chiar mai este posibil, ca anumite banci sa se ” inteleaga ” in a controla piata financiara intr-o anumita zona.” intr-un articol referitor la Cartelul „Clubul Lombard” creat in Austria, in care au fost implicate si banci prezente si pe la noi.

Azi aflam de pe Mediafax despre Consiliul Concurenţei, care investighează dacă băncile din România s-au înţeles între ele privind stabilirea nivelului dobânzilor, a declarat, marţi, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

Ancheta a fost iniţiată încă din octombrie 2008, ca urmare a unei autosesizări. Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei a anunţat la acea dată că investigaţia are la bază suspiciuni privind un posibil schimb de informaţii, precum şi „anumite conduite comerciale”.

„Investigaţia vizează toate băncile din România şi nu pot să spun când se termină. Acolo este o discuţie privind o înţelegere pentru stabilirea nivelului dobânzilor”, a declarat Chiriţoiu.

El a spus că ancheta este desfăşurată de raportori independenţi, aceştia urmând să aducă dovezi care vor fi discutate în plenul Consiliului, unde vor fi audiate şi băncile.

Instituţiile bancare vor avea posibilitatea de a ataca în instanţă decizia Consiliului în termen de 30 de zile de la data comunicării.

In speranta ca nu o sa dureze ani de zile pana a constata cea ce se vede cu ochiul liber, nu pot decat sa felicit initiativa si sa le doresc succes.

Bancile isi trec “creditele neperformante” pe ROSU. 19/06/2009

Posted by moderat in abuz, ARB, banci, bnr, credite, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
3 comments

Nu, nu este vorba de uzuanta contabila de a trece sumele de incasat cu rosu (dar nici departe nu suntem), nu este vorba nici de trecerea lor pe culoarea interzisa a semaforului (dar se poate asocia si acestuia).
Este vorba de un angajament politic, din partea unui partid a carui culoare este ROSU, prin care AVAS ar urma sa preia creditele declarate neperformamte de bancile de pe meleagurile noastre. Pentru cine nu stie AVAS-ul este controlat de PSD, si cine nu crede poate verifica Declaratiile de Interese de pe pagina autoritatii, incepand chiar cu Presedintele ei, Ursache Mircea.

Si despre aceasta intelegere dintre bancile straine si AVAS (singura institutie a statului ce ar putea prelua activele toxice) nu spun eu ci un cunoscut analist, Ilie Serbanescu, intr-o analiza publicata pe http://www.bloombiz.ro sub un titlu inspirat (redau mai jos tot aricolul):

“De la Bancorecsi romanesti la Bancorecsi straini!”

“Se vorbeste prin targ – si chestiunea, desi a ajuns pe la posturi de televiziune, nimeni nu se invredniceste s-o clarifice oficial, macar s-o confirme, ca oricum de infirmat nu s-a incumetat nimeni! – ca, in pachetul de angajamente legate de contractarea imprumutului-mamut de la o serie de institutii internationale, sub monitorizarea FMI, statul roman ar fi acceptat sa preia creditele declarate neperformamte de bancile din Romania, se intelege de la sine banci straine (caci altele nu prea exista), urmand evident a le despovara pe acestea de problema grea a recuperarii lor si, tot evident, a se incarca el cu problema respectiva, avand a incerca el recuperarea, cand si in ce proportii neputand sti nimeni in mod obiectiv!
Faptul este naucitor! Nici nu este de mirare ca nici unul dintre oficiali, in frunte cu cei de la Banca Nationala care au avut imputernicire sa-si asume aceasta responsabilitate sau doar au contrasemnat un asemenea angajament al statului roman, nu se inghesuie sa confirme. Caci daca n-ar fi adevarat, s-ar repezi sa infirme!
Daca insa s-ar implica sa confirme, ar trebui sa dea niscai inevitabile detalii. Creditele neperformante ar urma sa fie preluate de AVAS – singura institutie care ar avea capacitatea tehnica de a se ocupa cu asa ceva – la valoarea de piata sau la valoarea contabila?!
Poate inca si mai important, ce ar urma sa dea statul bancilor la schimb: bani, titluri si cand anume (imediat sau intr-un anumit rastimp)?! Creditul neperformant ar ajunge la AVAS in consignatie, urmand ca plata catre banci sa se faca in masura recuperarilor, sau ca vandut acestuia (deci cu exonerarea definitiva a bancilor), urmand ca AVAS sa mai recupereze ce se mai poate?! Si cine ar urma sa decida ca imprumutul cutare sau cutare este neperformant: predatorul sau preluatorul?!
Tacerea asupra clarificarilor credem ca spune totul. Nu poate fi decat cum poate fi mai rau! Adica:
1) preluarea la AVAS se va face la valoarea contabila (si nu la valoarea de piata, respectiv la cea afectata de criza), caci doar nu sunt bancile straine tampite sa nu scape fete mari cand au gasit elefantul!;
2) statul, care nu mai are bani de salarii si pensii, va trebui sa gaseasca bani, inaintea unor asemenea necesitati, pentru a plati bancilor astfel incat acestea sa nu sufere cumva vreo pierdere;
3) tranzactia va capata forma unei vanzari, deci cu preluarea integrala a responsabilitatilor de catre statul roman, care obligatoriu trebuie sa ramana cu buza umflata;
4) si, bineinteles, aprecierea ca un credit este neperformant va apartine bancilor insele, care au gasit in aceasta tranzactie ocazia fericita de a baga pe gatul statului toate murdariile care le deranjeaza.

Ceva naucitor! Parca n-ar fi fost de-ajuns ca statul roman a fost impins, la comanda externa, sa se imprumute el pentru a baga pe piata de la institutii internationale sumele fabuloase pentru finantarea firmelor straine din Romania (banci si societati nebancare) ramase fara finantare din partea actionarilor lor din Occident!
Statul roman mai preia bancilor straine din Romania si ultima problema. O problema care era exclusiv a lor: riscul acordarii unui credit. Risc care exista oriunde, care este mai mare sau mai mic si pe care bancile si-l asuma implicit cu ocazia acordarii unui credit. Pai, sa tot fii banca straina in Romania!

Daca lucrurile merg bine, incasezi profiturile! Daca lucrurile merg prost, inclusiv daca merg prost din chiar cauza ta – caci creditarea fara noima este opera bancilor straine, si nu a bancilor romanesti, care au incetat de fapt sa mai existe de ani buni! –, atunci n-ai probleme pentru ca ti le ia de pe cap statul roman. Statul roman, care devine galeata de gunoi a capitalului strain!

Pana acum, daca suflai vreo vorbulita despre efectele economice si financiare dezarticulante ale tipului de expansiune a capitalului strain in Romania, indeosebi a capitalului bancar strain, menestrelii nu putini ai acestuia se repezeau pe tine cu argumentul ca, din pacate, capitalul romanesc s-a delegitimat el insusi, punand pe butuci banci, ale caror falimente le-a platit atatia si atatia ani poporul roman!
Ce mai pot spune acum acesti menestreli?! Acum, si minunatele si mult cantatele banci straine arunca in capul poporului toate noroaiele, spre a ramane ele imaculate!
Fata de cei ce incearca sa spuna adevarul, menestrelilor nu le ramane decat a-i spurca pe acestia cu calificativul de national-comunisti! Iar acestora din urma nu le ramane decat de a se resemna cu calificativul atribuit, caci, in naivitatea lor, crezusera ca onor capitalul strain aduce capitalismul in Romania.
Dar, dupa cum se vede, capitalul strain se incapataneaza sa faca adevarat capitalism numai cu profiturile, nu si cu pierderile, pe care nu si le asuma precum in capitalism! In materie de pierderi, capitalul strain din Romania, ca in orice tara bananiera, face cel mai pur comunism, lasandu-le adica sa le plateasca, in devalmasie, intregul popor. Si poporul trebuie sa se pregateasca de plati serioase in domeniu.
Sau, mai bine zis, si in acest domeniu! Dupa analizele BNR, creditele care inregistreaza intarzieri la rambursarea ratelor – si care ar putea sa fie aruncate de bancile straine din Romania in capul statului roman – au ajuns deja la peste 13% din totalul creditelor acordate. Menestrelilor, schimbati viorile, caci romanii trebuie pregatiti sa salveze acum nu Bancorecsi romanesti, ci Bancorecsi straini! Analiza de Ilie Serbanescu.” (Sursa: http://www.bloombiz.ro)

Ne readucem aminte de declaratiile pesedistilor referitoare la schimbarea conducerii CEC Bank ( singura banca romaneasca), de declaratiile lui Nica si nu mai vreau sa le enumerez, ci doresc sa atrag atentia asupra bunului simt fata de romanii ce nu-si pot cumpara zilnic o paine, dar care vor trebui sa acopere aceste gauri negre ce au ajutat bancile sa faca miliarde profit.

Nu mai scriu pentru ca simt ca nu mai pot sa-mi controlez limbajul si nu vreau sa sar calul, fiind inca sub influenta celor scrise de Ilie Serbanescu.

3 zile au mai ramas, pana la …… 16/06/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite, euro, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , ,
1 comment so far

De azi marti, 16 iunie 2009, au mai ramas decat 3 zile din termenul limita pana la care cele 9 banci-mama ar trebui sa semneze (reconfirme) angajamentele in urma discutiilor din 19 mai 2009 de la Bruxelles, intalnire sub coordonarea CE si FMI dintre BNR si bancile mama.

Reamintesc ca cele 9 banci (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank) s-au angajat ca in 30 de zile o sa analizeze lucrurile discutate (11 ore) in cadrul intalnirii (si asta dupa ce cu putin timp in urma au avut discutii si la Viena) si sa semneze angajamente prin care isi vor pastra expunerile in Romania la nivelul lunii martie 2009 (anterior au iesit din tara vreo 1.7 mld euro catre Austria si Grecia)
Cum si in ce conditii probabil ca nu o sa aflam noi, ca nu noi a sa platim costurile imprumutului de la FMI….

Insa pana acum nimic public cum ca o banca ar fi semnat deja acest angajament, si daca mai cumulam aceasta informatie cu un termen de 7 zile, tot de azi, in care bancile ar trebui sa-si anunte intentiile de participare la programul Prima Casa, dar si cu expirarea perioadei (24 mai-23 iunie 2009) tot in 7 zile in care rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani va fi zero, conform comunicatului BNR, atunci putem constata ca itele financiare sunt destul de incurcate in urmatoarele 7 zile, si cand toti vor trage de diferite capete este posibil sa apara si niste rupturi.
„Rautatea” din mine imi spune ca totul o sa fie ok pana la urma, adica vreo 8 banci vor semna angajamentele, vor 12 banci se vor bate pe miliarul de euro din Prima Casa si BNR-ul o sa decida in urmatoarea sedinta de politica monetara, pe langa o scadere de 0.25 pp, si reduceri pentru RMO, poate nu egal ptr toate bancile.

“Bunavointa” bancilor IMPUSA in cazul restructurarii creditelor in valuta. 11/06/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite, euro.
Tags: , , , , , ,
7 comments

Scriam cu ceva timp in urma despre un caz de restructurare a unui credit in cazul unui politician (aici) si suspectam a fi fost una subiectiva. Au fost comentarii ce spuneau ca este o regula si nu o exceptie, iar ulterior am dat un exemplu de banci binevoitoare cu clientii persoane fizice (aici) si am salutat initiativa.
Cel putin atunci credeam ca bancile au gasit ingaduinta din propria initiativa insa acum descoperim ca nu exista „suflet” intre bancherii nostri, ci numai costrangeri si actiuni dictate de autoritatile internationale si locale.

Conform ziarului Romania Libera care citeaza Mediafax, restructurarile de credite in valuta ale populatiei facute de unele banci (nu de toate) in fapt au fost impuse de FMI si BNR.

„Vom urmari sa avem un acord cu bancile care sa faciliteze restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescadentarea si reinnoirea imprumuturilor, inclusiv prin oferirea optiunii de conversie a datoriilor in moneda nationala. Bancile vor putea continua sa se bazeze pe propria expertiza in colectarea datoriilor”, se arata in scrisoarea de intentie semnata de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si transmisa directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Banca centrala s-a angajat si sa elimine de la constituirea rezervelor minime obligatorii creditele subordonate de la bancile-mama sau de la institutiile financiare internationale, in cazul institutiilor financiare care semneaza angajamente de mentinere a expunerilor pe Romania si de asigurare a capitalurilor suplimentare necesare.

Imprumuturile subordonate in sistemul bancar sunt finantari pe termen lung (de regula peste 5 ani) la care creditorul nu are prioritate la recuperare in caz de faliment. BNR a decis inca din luna mai sa elimine rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta care au o maturitate peste doi ani.

„In cazul in care conditiile monetare au o evolutie favorabila, BNR va fi pregatita sa relaxeze treaptat rezervele obligatorii, care in schimb vor oferi stabilitate sistemului bancar”, se mai spune in scrisoarea de intentie.
Din pacate pentru cei ce considerau un bancher (vorbind ca si functie) ca fiind purtator de suflet ar trebui sa constate ca ei nu sunt decat (sau poate cateodata) decat niste magari, asemanarea venind din faptul ca de ambii te rogi si ii momesti, ii fortezi si le impui, etc sa faca o anumita miscare. Si cu acest prilej doresc sa va reamintesc de o emisiune din anii ’90 a lui Ralea, CALARE PE MAGARUS, acum se pare ca ar trebui sa devina un scop pentru parintii ce nu vor sa lase copiilor ca mostenire ipoteci si rate bancare.

Dobanzile la credite: O BATJOCURA. (Băsescu) 05/06/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, dobanzi.
Tags: , , , , ,
10 comments

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că băncile nu vor mai avea un susţinător în persoana şefului statului până nu reiau creditarea şi nu coboară „batjocura din zona dobânzilor”.
Şeful statului le-a spus agricultorilor prezenţi la Simpozionul „Ziua Câmpului”, care se desfăşoară în Insula Mare a Brăilei, că a avut, miercuri, o întâlnire cu reprezentanţii principalelor bănci din România, întâlnire despre care spune că a fost o mare dezamăgire. Şeful statului le-a mărturisit agricultorilor că bancherii s-au comportat, în cadrul întâlnirii, ca nişte reprezentanţi ai unor societăţi neperformante, care au nevoie de sprijinul statului. Preşedintele a precizat că, dacă băncile nu devin responsabile şi nu se angajează serios în reluarea creditării, Guvernul va trebui să găsească o alternativă.
De altfel, Băsescu a precizat că Guvernul şi-a îndeplinit partea sa de angajament în raport cu băncile, aşa că acum este rândul bancherilor să fie responsabili. „În mine nu mai au un susţinător până nu încep să se mişte, nu reiau creditarea şi nu coboară batjocura din zona dobânzilor”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului a spus că justificarea băncilor pentru faptul că aşteaptă în continuare sprijin din partea statului este faptul că acestea au injectat bani în economia românească.
„Băncile au injectat bani în economia României, dar nu statul a făcut ca datoriile pe termen scurt din mediul privat să fie de 24-26 miliarde de euro, ci băncile”, a spus preşedintele.
Băsescu le-a cerut băncilor să găsească soluţii să se implice în finanţarea domeniilor care au obţinut bani europeni. De asemenea, şeful statului a precizat că programul „Prima Casă” va curge în continuare, chiar dacă băncile şi-ar dori ca lichidităţile lor să fie preluate în continuare de Ministerul de Finanţe şi să nu fie nevoie să rişte nimic, implicându-se în proiecte care necesită creditare.

Mai bine mai tarziu decat niciodata, cand pe forumuri si bolguri clientii urlau ca majorarile nu sunt justificate, nu au un argument in piata financiara, el ne suspecta de rea intentie, acum dupa 2 luni a ajuns la sa ne dea dreptate:
BANCILE DE LA NOI ISI BAT JOC DE CLIENTI!

De ce nu-si publica bancile raportul anual pentru 2008? 04/06/2009

Posted by moderat in ARB, banci.
Tags: , , , , , , , , , ,
2 comments

Suntem la inceputul luni iunie, la 3 luni de la inchiderea anului fiscal 2008, si la o luna dupa ce bancile au supus aprobari Adunarii Generale a Actionarilor raportul anual pentru 2008. Cu toate acestea, din verificarile facute pe propriile site-uri ale principalelor banci de la noi, nu am gasit niciun raport publicat, cu toate ca anumite banci obisnuiau sa faca acest lucru.

BCR – in 2007 au publicat pe site raportul annual asupra situatiei financiare, pe 2008 nu, cu toate ca in conformitate cu obligatiile asumate catre actionari acesta trebuia facut public in 31 mai 2009, cu toate ca acesta a fost aprobat in AGA din 7 mai a.c. info

BRD – publica rapoartele, in 29 martie AGA a aprobat raportul insa acesta nu a fost facut public. info

BANCPOST– obisnuieste publicarea rezultatelor anuale, in 2007 au facut public raportul annual, insa in 2008 liniste. info

VOLKSBANK – a punlicat rezultatele financiare in 2005, 2006, 2007, deci este o practica in a le face publice. Rezultatele pentru 2008 nu au fost date publicitatii. info

Raiffeisen Bank – datele dintre anii 2003-2007 sunt publice pe site. Pentru 2008 lipsesc, cu toate ca in 27 aprilie AGA a aprobat raportul. info

Piraeus Bank – a publicat raporturile anuale in 2006 si 2007, in 2008 inca nu. info

Unicredit si CEC Bank – nu publica rezultatele financiare anuale.pe propriul site, cel putin eu nu am reusit sa le gasesc.

Banca Transilvania – am gasit un raport anual ptr 2008, cel adresat Comisiei de Valori Mobiliare. info

Nu cred ca bancile au ceva de ascuns, in conditiile in care prin luna martie era o licitatie in anuntarea profiturilor uriase, fiecare in sistemul ce le confera cifre mai frumoase, si atunci ma intreb care sunt retinerile ce determina bancherii sa nu dea publicitatii rapoartele anuale pentru 2008. Poate stie cineva ceva si mie imi scapa!

4 banci cu bulina rosie. Posibil sa se prabuseasca in cazul unui seism de 4.4 lei/euro. 04/06/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, euro.
Tags: , ,
5 comments

Patru banci ar inregistra pierderi mai mari decat capitalurile proprii daca euro ar face un salt cu inca 20%, respectiv daca nivelul cursului ar trece de 4,4 lei, arata testele de stres derulate de BNR in cadrul acordului incheiat cu FMI si UE.
Dintre cele patru banci, una are o prezenta semnificativa pe piata, cu o cota de aproape 5%, in timp ce restul de trei au cote de sub 1%.
Alte sase banci ar ajunge cu gradul de solvabilitate (care masoara raportul dintre capitalurile proprii si activele ponderate cu riscul de nerambursare) sub pragul minim de 8%, iar doua banci s-ar situa intre 8% si 10%, arata concluziile transmise de BNR jucatorilor din sistem.
Aceste 12 banci ar avea nevoie de majorari de capital cumuland 4,14 miliarde de lei (circa un miliard de euro) pentru a reveni la un nivel al solvabilitatii de 10% – noul prag minim cerut de BNR.
Banca Nationala a rulat testele de stres pentru 29 de banci din sistem, exceptandu-le pe cele care isi desfasoara activitatile in regim de sucursala si bancile ipotecare.
„Ponderea, dupa marimea activelor, a bancilor care necesita capital aditional pentru asigurarea nivelului solvabilitatii mai mare de 10% este de 56,45%”, potrivit documentului transmis de Banca Nationala.
De altfel, BNR a inceput deja discutii individuale cu fiecare dintre aceste banci, in vederea realizarii majorarilor de capital. Acestea pot fi realizate fie prin aport de numerar al actionarilor, fie prin acordarea de credite subordonate sau alte instrumente similare.
FMI a cerut BNR sa majoreze nivelul minim al solvabilitatii de la 8% la 10%, incepand cu aceasta toamna, pentru a intari soliditatea sistemului bancar intr-o perioada cu evolutii nefavorabile la nivelul economiei. Aceasta masura, alaturi de alte prevederi privind sporirea puterilor BNR ca autoritate de supraveghere, inclusiv in schimbarea managementului sau a actionariatului bancilor care ar inregistra probleme, urmeaza sa fie incluse in legislatie si vor ramane in functiune pana in 2011, cand expira si acordul de finantare externa.
Testele de stres derulate de BNR au presupus luarea in calcul a doua scenarii, intinse pe parcursul anilor 2009 si 2010.
In primul scenariu se ia in considerare o scadere a economiei cu 4% anul acesta si 0,3% anul viitor, cumulat cu deprecieri ale cursului de 20%, respectiv 5,8%. In primele cinci luni din an, cursul euro/leu a fost pe medie cu 15% peste nivelul mediei din 2008.
„Scenariul 1 nu este tragic. Este deja un scenariu plauzibil pe cresterea economica, cu o productie agricola care se prefigureaza proasta. Pe partea de curs, nu cred totusi ca vom asista la o depreciere de 20% pe medie”, a comentat un analist, care a preferat sa-si pastreze anonimatul.
Potrivit analizei Bancii Nationale, in conditiile macroeconomice „dificile” luate in considerare, capacitatea companiilor de a rambursa creditele contractate de la banci s-ar deteriora, astfel incat o parte importanta a imprumuturilor ar migra catre categorii de risc superioare.
In aceste conditii, bancile ar inregistra cresteri semnificative ale cheltuielilor cu provizioanele.
Conform evaluarilor bancii centrale, deteriorarea calitatii portofoliilor de credite se reflecta in cresteri ale cheltuielilor cu provizioanele, care sunt de 60% in 2009 si 20% in 2010.
„Pe banci individuale, aceste cresteri variaza intre 40% si 110% pentru estimarile aferente sfarsitului anului 2009, iar pentru 2010 acestea variaza intre 6% si 28%.”
De altfel, inca din trimestrul intai cresterea provizioanelor a muscat din profiturile bancilor, iar conform standardelor locale de contabilitate, sistemul a inregistrat o pierdere neta.
Al doilea scenariu, mai pesimist, presupune scaderi ale economiei cu 7% anul acesta si cu 1,4% anul viitor, in timp ce deprecierile de curs ar fi de 24,7% (euro ajungand la peste 4,6 lei), respectiv 6,7%. In acest caz, 12 banci ar cobori cu solvabilitatea sub 8%, iar alte cinci s-ar situa intre 8% si 10%. Necesarul de capitalizare pentru revenirea lor peste 10% ar fi de 6,7 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro).
„Conform celui de-al doilea scenariu de testare la stres a bancilor, rata medie a solvabilitatii ar inregistra o contractie cu 4,44 puncte procentuale, pana la nivelul de 7,84%. Impactul total al socurilor din acest scenariu echivaleaza cu o reducere a capitalului reglementat cu 36,36%”, potrivit analizelor BNR.
In ambele scenarii BNR ia in calcul scaderi de diferite amplitudini ale dobanzilor la creditele in lei, cat si in valuta. Inflatia inclusa in scenariul 1 este de 5,4% in 2009 si 2,7% in 2010. In scenariul al doilea, inflatia este de 6,8% la sfarsitul acestui an, respectiv de 4,5% anul viitor.

Intalnire Basescu – BNR – ARB; odata la 3 luni si degeaba, bancherii continua sabotajul. 03/06/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro.
Tags: , , , , , ,
1 comment so far

Preşedintele Traian Băsescu a avut mai multe întâlnirii cu guvernatorul BNR – Mugur Isărescu şi cu reprezentanţii principalelor bănci din România, cea mai recentă având loc la in 3 martie.
Conform Mediafax, Preşedintele Traian Băsescu urmează să se întâlnească azi 3 iunie din nou cu reprezentanţii BNR, ai Asociaţiei Române a Băncilor şi ai celor mai importante bănci, Printre posibilele teme de discuţie se află situaţia economică, acordurile semnate cu băncile-mamă pentru menţinerea finanţărilor în România, precum şi programul „Prima Casă”,
Despre declaratiile Presedintelui de la finalul ultimei intalniri am scris, chiar am criticat acele declaratii lipsite de fundament (declaratii de genul: romanii pot plati ratele darn u vor si atunci statul o sa ia masuri).
Dar sa vedem ce schimbari semnificative au avut loc la nivelul sistemului bancar in ultimele 3 luni:
1. Mentinerea liniilor de finantare de la bancile-mama. Doua pacte (Viena si Bruxelles) si nimic cocret. Banci Austriece si Grecesti au retras bani din tara. In plus inca mai asteptam scrisori de “garantie” in urma ultimei intalniri din partea bancilor (mai au vreo 2 saptamani pana la expirarea termenului convenit).
2. Legislatie. Se cunoaste nemultumirea bancherilor referitor la OUG 174/2008, fapt comunicat Presedintelui in martie. Atunci Basescu ii asigura ca “o sa aibe grija” la promulgarea anumitor legi”. Nu a fost cazul sa-si puna in practica promisiunea, motivul fiind ca PSD-istul Iulian Iancu a reusit sa blocheze, in comisia pe care o conduce, de 4 luni aceasta ordonanta. Si semnalele sunt ca o sa mai dureze pana cand aceasta o sa intre in dezbaterea Camerei ( nu are nicio legatura cu intentiile PSD-ului de schimbarea Presedintelui de la CEC 🙂 🙂 🙂 )
3. Deblocarea Creditarii. Bancherii sunt nemultumiti ca, clientii nu dau buzna in banci sa se imprumute si ii considera vinovati tot pe clienti. Nu accepta sa constate ca tocmai political or de creditare cu costuri ridicate blocheaza creditarea, si decat sa bage mana in propriul buzunar cu profituri saboteaza guvernul sa oblige romanii sa devina sclavi pentru a-si mentine cotele de profit. In aceste conditii sa se imprumute intre ei, intre banci sa intre banci si govern. Pe noi, personae juridice sau fizice, nu ne intereseaza, sau mai bine zis de intereseaza la fel de mult cat ii intereseaza pe ei, ( bancherii) situatia economica.
4. Politica monetara si reglementarile BNR. Se stie ca BNR-ul a facut un pas prin reducerea la zero a RMO ptr creditele pe termen lung, cea ce a dus la eliberarea a unui milliard de euro catre banci. A fost scazuta si dobanda de politica monetara, insa toate acestea nu au avut pana in acest moment niciun efect, Creditarea a ramas inaccesibila.
5. Prima Casa. Inca un pas in a ajuta bancherii sa incaseze dobanzi sigure (cei ce au inteles ca acest proiect o sa ajute doritorii de a-si cumpara casa o sa aibe o mare dezamagire) la care bancile ar spune in parted a, dar numai daca profitul pe aceste credite este unul considerabil, altfel o sa traiasca foarte bine din imprumuturile catre stat unde primesc dobanzi de doua cifre, la un risc asemanator.
Teoretic piata se misca, cel putin declarativ si ca intalniri, in fapt totul este un joc in care fiecare parte saboteaza pe cealalta, cu un avantaj vizibil din partea bancherilor, care pot trai 2-3 ani fara credite noi pe cand economia romaneasca (cat mai este ea) intr-un an ii vom canta prohodul.
Posibil ca si in urma intalnirii de azi san e alegem cu noi garantii, cu noi promisiuni si cu noi indemnuri sa contribuim la profitul bancilor, de parka acestea ar fi fundatii. Vom trai si vom vedea.

Ce se ascunde in spatele scaderii dobanzii LIBOR 27/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, dobanzi, euro, opc, Piraeus Bank.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Scaderea ratei LIBOR, dobanda de referinta pentru creditele contractate pe piata interbancara londoneza, pana la un minim record ascunde o crestere constanta a diferentei dintre dobanda maxima si cea minima perceputa de marile banci in momentul in care se imprumuta reciproc, scrie Bloomberg.

Intervalul dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata a dobanzii pe care bancile sustin ca o platesc in cazul contractarii de credite denominate in dolari pe o perioada de trei luni a ajuns aproape de maximul din acest an, potrivit datelor Asociatiei Bancherilor Britanici.
Diferenta mare indica faptul ca bancile sunt inca reticente in a se imprumuta reciproc, desi exista semnale ca piata incepe sa-si revina dupa blocajul aparut in toamna anului trecut odata cu prabusirea Lehman Brothers.
„Este prematur sa spui ca turbulentele de pe piata de creditare au disparut complet”, a declarat Kazuto Uchida, economistul-sef al Bank of Tokyo Mitsubishi, o divizie a celei mai mari banci nipone.
„Bancile raman reticente in a-si acorda credite reciproc, dat fiind faptul ca raman inca o serie de ingrijorari privind riscurile existente pe piata”, a adaugat el.
Rata LIBOR, care stabileste costurile de finantare pentru produse financiare in valoare de 360.000 mld. dolari, a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
In acelasi timp, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de cele 16 banci care sunt incluse in acest indice a ajuns la 7,6% puncte de baza (0,076%), potrivit datelor Citigroup.
Nivelul este peste cele 0,049 procente inregistrate in aprilie si mult mai mare decat nivelul existent cu sase luni inainte de falimentul Lehman Brothers – 0,015 procente.
Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la sondajul pentru stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 de dolari pentru un imprumut de 100 de milioane de dolari.

RBS plateste cel mai bine
In ultimele trei luni, aproape in fiecare zi cea mai mare rata a fost raportata de Royal Bank of Scotland, banca aflata acum sub controlul guvernului de la Londra. La cealalta extrema – cu cea mai scazuta rata – se afla JP Morgan, care a anuntat ca va plati in cel mai scurt timp imprumutul contractat de la statul american prin intermediul programului de salvare a pietei financiare.
„Diferenta dintre ratele raportate de banci este exceptional de mare”, spune Marc Chandler, director de strategii valutare in cadrul Brown Brothers Harriman din New York.
„Este posibil sa se ajunga la o separare in interiorul sistemului financiar intre bancile percepute ca fiind solide si celelalte”, a adaugat el.
Creditele interbancare au inceput sa devina din ce in ce mai greu de obtinut in august 2007, cand colapsul pietei americane a creditelor subprime a lasat balantele contabile ale marilor banci pline cu produse financiare foarte greu de evaluat si de tranzactionat. Marile institutii financiare au acumulat, de la inceputul lui 2007 incoace, pierderi de 1.470 de miliarde de dolari (1.245 de miliarde de euro), ca urmare a detinerii de instrumente financiare bazate pe credite subprime.

La un pas de colaps in toamna
Ingrijorarile privind situatia pietelor financiare au atins punctul maxim in toamna anului trecut, cand Lehman Brothers a intrat in faliment, Merill Lynch a fost preluata de Bank of America, iar asiguratorul AIG a fost salvat de la colaps printr-o interventie a guvernului american.
Totusi unii analisti sustin ca in loc sa semnaleze o disponibilitate mai mare a bancilor in a-si acorda reciproc inmprumuturi, scaderea dobanzii LIBOR are legatura mai degraba cu o crestere a nivelului lichiditatilor de pe piata.
„Declinul LIBOR este un semnal al cresterii lichiditatii, pe fondul majorarii volumului depozitelor de retail”, crede Jim Vogel, director de cercetare in cadrul FTN Financial.

Diferente mai mari

• Rata LIBOR a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
• Totusi, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de banci a ajuns la 0,076%, fata de 0,049% in aprilie.
• Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 $ pentru un credit de 100 mil. $.
• Explicatia analistilor este ca scaderea dobanzii are legatura cu o crestere a lichiditatilor de pe piata.
Sursa: Ziarul financiar

Bancile maresc marjele de profit, mentinand actualele dobanzi la credite. 27/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, opc.
Tags: , , , , , , , , ,
1 comment so far

Bancile mentineau in martie dobanzile la niveluri inca ridicate, iar cresterile operate din toamna trecuta au creat loc pentru majorarea marjelor de castig, arata cele mai recente date publicate de BNR.
Doar companiile au reusit sa obtina dobanzi substantial mai bune la creditele contractate in martie, media coborand la 6,75% pe an, fata de 7,34% pe an in februarie, in timp ce clientii individauli au fost nevoiti sa plateasca mai mult pentru un imprumut, fie in lei sau in euro.
In aceste conditii, marjele de castig ale bancilor (diferenta intre dobanzile percepute la credite si cele platite la depozite) s-au ingrosat pe segmentul populatiei, cat si pentru companii pe zona de finantari in lei, singura scadere fiind inregistrata pe segmentul finantarilor corporate in euro.
Atentie la acest citat:
Majorarea marjelor e o masura de precautie. Stii clar ca vor fi companii si populatie care nu vor putea sa plateasca, iar pierderile vor fi mai mari. Poti sa recuperezi doar crescand ratele de dobanda pentru cei care sunt buni platitori”, spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

Nu mai au nici cea mai mica urma de bun simt acesti camatari. Cu totii banuiam ca exista asemeni practici abuzive, de transferarea de costuri catre alti clienti, insa este pentru prima data cand o spune oficial un reprezentant al bancilor. Cred ca ANPC ar trebui sa se autosesizeze.

Pe segmentul populatiei bancile au avut in martie marje de castig de 2,6 puncte la lei, fata de 2,3 puncte in luna precedenta. La euro marja a urcat la 3,7 puncte, fata de 1,7 puncte in decembrie sau 3,5 puncte in martie anul trecut. Pe zona companiilor, marja la lei a urcat la 4,3 puncte in martie, de la 3,5 puncte in februarie. In schimb, la euro marja s-a ingustat la un minim istoric de 1 punct procentual.

Chidesciuc explica scaderea mai puternica a dobanzilor la creditele in euro pentru companii prin puterea de negociere sporita a acestui segment de clientela, dar si prin contextul favorabil – scaderea costurilor pe pietele externe si imbunatatirea perceptiei asupra economiei romanesti datorita acordului de finantare negociat cu FMI si Uniunea Europeana.

Primele vor scadea dobanzile la euro
„La euro ma astept la scaderi destul de pronuntate. Ratele la credite la lei cred ca vor scadea mai greu. Oricum sunt mult peste cele la euro, ceea ce face ca imprumuturile in euro sa fie mai atractive in continuare. Ar trebui adoptata o politica care sa permita scaderea ratelor la creditele in lei”, mai spune Chidesciuc. Economistul ING noteaza ca masurile adoptate de BNR in ultimele doua luni, de injectie consistenta de lei in piata monetara si asigurarea stabilitatii dobanzilor sunt bine-venite, dar efortul trebuie sa continue.
De altfel, indicatorul pietei interbancare ROBOR (care arata costul la care bancile isi imprumuta bani intre ele) pentru scadenta de trei luni inca stationa in martie la niveluri inalte, de 14%-15% pe an. Abia din mai masurile luate de BNR au inceput sa creeze efecte, dobanzile coborand pe piata interbancara spre 10% pe an.

Creditarea isi revine spre sfarsitul anului
„Scaderea ROBOR se va vedea mai bine in ratele la credit abia din august – septembrie, ceea ce ar trebui sa ajute creditarea catre final de 2009 – inceput de 2010″, mai spune Chidesciuc.
Nivelul ridicat al dobanzilor a determinat o franare brusca a creditarii. Practic, incepand din toamna trecuta, creditele noi vandute de banci au insumat mai putin decat ratele rambursate lunar de clienti, astfel ca soldul a scazut. In aceste conditii, ritmul anual de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 15% in martie anul acesta, fata de 53% in martie 2008.
Pentru depozitele in lei bancile au platit o dobanda medie de 16,2% atat firmelor, cat si clientilor individuali. Doar in februarie dobanzile urcasera usor mai sus. In schimb, la credite dobanzile s-au mentinut la aproape 19% pe an pentru populatie.
La euro, bancile au platit o dobanda medie de 6,4% pe an clientilor individuali, mentinand astfel palierul ultimelor patru luni.

Insolventa pentru persoanele fizice – de ce nu o vor bancherii? 27/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite.
Tags: , , , , , , , , ,
2 comments

La inceputul anului dezbaterea pe oportunitatea aparitiei unei asemenea legi parea a prinde radacini. In ziare, bloguri, tv, peste tot erau pareri pro despre legea declararii insolventei persoanelor fizice, lege care exista mai peste tot in UE, nu mai vorbim de USA.
Ei bine isi face aparitia in scena ARB-ul, depistand un potential risc de a le ingreuna activitatea de a stoarce ultimul kg de cartofi din camara clientilor ce nu-si mai pot platii creditele, si de atunci totul a fost blocat. Normal, ARB-ul fiind o asociatie de lobby ( nu stiu cum se traduce in romana, am incercat o traducere online si rezultatul a fost “cartel”, nu stiu daca e corect si asa ca am scris termenul in engleza) a mai pus o proptea in blocarea creditarii pana la primirea de “garantii” ca nu o sa apara o asemenea lege, si procedeul de blocare a unei asemenea initiative a reusit.

Odata cu declararea “executarii silite executorie” din contractele de credit a mai aparut o problema in contul bancherilor dar a si reaprins discutiile despre insolventa cea ce din nou deranjeaza asociatia bancherilor. Prin urmare au inceput din nou intalniri strategice, ieri intre BNR-ARB, ARB-Guvern, BNR-Min. Finantelor, azi au fost chemati la BNR ceva Senatori la discutii, si lucrurile se amplifica.

In speranta ca bancherii nu vor reusi sa blocheze inca odata aceasta lege absolut necesara, redau mai jos opinii recente exprimate pe The Money Chanel:

Legea falimentului persoanelor fizice se impune cu necesitate, mai ales în condiţiile actualei crize economice, a declarat vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă, Gheorghe Piperea. Ministerul Justiţiei nu respinge o astfel de iniţiativă, dar consideră că nu trebuie luată sub impulsul momentului, ci pe baza unei dezbateri publice.
„Vom avea, până la sfârşitul anului, 800 de mii de debitori care sunt în Biroul de credite. Cu cât se va reduce în acel moment clientela băncilor? Este un mare dezavantaj de a nu avea această lege şi de aceea este ciudată poziţia Asociaţiei Române a Băncilor pentru că se menţine confuză asupra acestei chestiuni”, a declarat la Business Box, Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.
Gheorghe Piperea spune că vor fi două tipuri de falimente, frauduloase şi scuzabile. Persoanele fizice care ar intra în faliment scuzabil ar beneficia de reeşalonarea plăţilor, de administrarea veniturilor familiei de către un administrator judiciar, iar după expirarea acestei perioade ar avea dreptul să solicite noi credite. Inexistenţa unei astfel de legi face, însă, discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii europeni nerezidenţi în România, dar care au credite în ţara noastră.
„Pentru persoanele care sunt din UE şi nu sunt rezidente în România, da, întradevăr, dumnealor se bucură de legea din ţara din care provin, dar nu este un vid legislativ, pentru că avem o procedură de executare silită cu privire la acele persoane juridice”, a spus Alina Bica, secretar de stat de la Ministerul Justiţiei.

De ce nu luati credite cand eu nu ofer? Dilema lui Gerald Schreiner. 27/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro, opc, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
add a comment

Ieri, intr-un interviu acordat agentiei NewsIn, preşedintele Volksbank Gerald Schreiner, probabil interviu solicitat de el, a continuat cu acelasi tip de mesaje incomplete sau nerelevante (nu spun mincinoase ca sa nu supar PR-ul banci, deci nu spun), insa frumos ambalate undeva pe langa Piata Obor.

Sa le luam pe rand.
1. In urma testelor de stres se stie de nevoia de capitalizare a bancilor cu cca 1 miliard de euro. Cum marii jucatori bancari au iesit in media si au anuntat ca au nevoie de bani (BCR) sau ca nu au nevoie (UniCredit), Schreiner a simtit si el nevoia sa se alature si vine cu urmatoarea declaratie:
„La finalul lui martie, rata solvabilităţii Volksbank România era de 18,27%. Noi am păstrat întotdeauna o solvabilitate ridicată, deoarece acţionarul nostru majoritar consideră afacerea din România o investiţie strategică. În plus, am păstrat şi profitul obţinut anul trecut. Pe scenariul cel mai pesimist aplicat de testele de stres, rata solvabilităţii noastre rămâne peste 15%”

Domnule Gerald Schreiner, testele de stres au avut ca data de referinta 30 decembrie 2008, de ce nu ne comunicati datele bancii de la acea data? Sau din noiembrie cand banca centrala a impus oprirea creditarii. 528% dezechilibru intre credite si depozite, fiind lideri detasati pe acest raport , va mai spune ceva? Restul am scris aici si nu ma mai repet.

2. Preşedintele Volksbank a mai precizat că, în prezent, capitalurile băncii, incluzând rezervele, capitalul social şi profitul păstrat se plasează la aproximativ 300 milioane euro.
Iata cum un bancher se lauda cu capitalul bancii sale, uitand ca acest capital i-a fost impus pentru a mai putea desfasura activitatea de creditare. Sa vedem ce declara Nicolae Cinteza – Seful Directiei de Supraveghere din BNR in Capital la sfarsitul lunii martie 2009:
„Toate acestea au impus o franare a creditarii la Volksbank dar si obligatia de a-si marii capitalul social al bancii la aproximativ 300 milioane de euro”

Domnule Gerald, in general numai oamenii care mint (stiti declaratia conform caruia o sa scadeti dobanda din februarie) se incurca in declaratii, si ca sa va citez din nou “Daca nu ascunzi nimic, nu ai de ce sa te temi” asa ca nu e cazul sa mai ascundeti faptul ca a-ti fost obligati sa aveti un capital social minim de 300 milioane de euro, la nivelul creditelor de la 30 dec 2008.

3. Aici tupeul bancherului depaseste orice limita. Iata ce mai declara:
„Suntem supralichizi, avem în prezent aproximativ 200 milioane de euro, poate chiar mai mult, în funcţie de banii eliberaţi din rezervele minime obligatorii. Trebuie să căutăm să-i investim în credite, deoarece în prezent nu reuşim să plasăm nici măcar banii din rambursările împrumuturilor din sold”, a afirmat Schreiner. El a completat că, în locul unei cereri medii de minimum 2.000 de aplicaţii lunar în cursul anului trecut, banca are în prezent doar 5-10 cereri de credit ipotecar pe lună, în principal din cauza reticenţei consumatorilor de a mai lua împrumuturi ipotecare în condiţiile actuale”

Presedintele bancii se vaita ca banca nu reuseste sa dea credite cu toate ca are bani. In primul rand va aduc la cunostiinta ca Volksbank nu ofera credite, deci acesta este unul din motivele pentru care ele nu sunt accesate. Spre documentare va rog sa vizitati propriul site:
http://www.volksbank.ro/index.asp?pag=persoane_fizice&sub=credite_pf

In al doilea rand am sa va mai amintesc un motiv pentru care clientii nu mai apeleaza la aceasta banca, motiv pe care dvs il puteti incadra la RISCUL REPUTATIONAL.
Dupa toate deciziile luate de banca in ultimii ani, cu aplicare asupra clientilor existenti, incepand cu marirea dobandei fixe (nov 2007 la euro si febr 2008 la lei) si pana la prelungire CMRO ptr 2009 (pt creditele in euro), clientii au reactionat, au reclamat abuzurile, au mediatizat problemele lor si asta a contribuit la acest recul. Daca data viitoare o sa acceptati ca romanii isi cunosc drepturile si chiar si le apara, este posibil sa aveti success, altfel nu cred. Poate ne si spuneti cat din „superlichiditatea bancii” provine din aplicarea unor majorari de dobanzi in contracte incheiate anterior, pentru ca presa a scris cate credite a-ti dat in ultimele 7 luni (da aproape 0 daca ne raporta la anul trecut). Eu pot face o simulare “ochiometrica” privind cele 2 decizii de majorare, si tinand cont de datele din media si imi da cam 50 milioane de euro ((40.000 de credite * 100 euro majorare/luna/client *12 luni /an), acest venit pe care il putem cataloga ca fiind imbogatire nemeritata, si pe care ar fi bine sa-l puneti deoparte ca o sa-l returnati, cu dobanzi si daune, clientilor.
In fapt dumneavoastra chiar recunoasteti ca mare cota din profitul din 2009 vine de la retail (cumulat cu lipsa acordarii de credite in 2009) rezulta ca este pe spinarea sclavilor acaparati in trecut:

„Profitul din primul trimestru a provenit 70% din activităţile de retail, 20% din corporate şi 10% din operaţiunile de trezorerie”, a explicat Schreiner.

In aceste conditii eu m-as intreba ce probleme au cei 5 clienti care incearca sa ia credit de la Volksbank, nu de ce a scazut nr cererilor de la 2000 la 5 pe luna.

Cred ca pot scrie o carte despre contradictiile din declaratiile publice ale acestei banci, insa imi voi canaliza eforul, in primul rand, in a-mi recupera de la ei si ultimul eurocent luat abuziv.

BNR-ul isi adapteaza Regulamentul cu OUG 174/2008 26/05/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, contract, credite, opc.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Banca Naţională a României (BNR) va definitiva, până la sfârşitul lunii iunie, un draft pentru reeditarea regulamentului privind plăţile electronice, în care vor fi incluse prevederi din Ordonanţa referitoare la protecţia consumatorului, a declarat Ruxandra Avram, şef serviciu în BNR.
„Întrucât Ordonanţa de urgenţă 174/2008 are prioritate, ca act legislativ, ne-am dat consimţământul (banca centrală – n.r.) să amânăm reemiterea Regulamentului 6/2006, incluzând prevederile acestei ordonanţe”, a afirmat, marţi, Avram, şef Serviciu Direcţia de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, la a VIII-a ediţie a Cards Forum.
Ea a arătat că regulamentul va prelua doar o parte din prevederile ordonanţei, care privesc siguranţa în utilizarea instrumentului de plată.
„Ne vom consulta cu cei de la ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului) şi vom încerca să segregăm atribuţiile. Problema este că ANPC se ocupă doar de persoane fizice, iar, probabil, persoanele juridice vor reveni în grija băncii centrale”, a spus Avram.
Ea a arătat că există anumite neconcordanţe între prevederile regulamentului şi cele ale ordonanţei, dând ca exemplu rata dobânzii, care este prevăzută la cote diferite şi trebuie adusă la acelaşi nivel sau se va renunţa la această prevedere în cadrul regulamentului.
Oficialul BNR a menţionat că în regulament vor fi incluse produsele pe care piaţa le cere, precum cardurile prepaid (preplătite).
„Mi-aş fi dorit să introducem gift cardul (card cadou) pe piaţă, dar avem o constrângere legislativă, respectiv Legea 656 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, impune o restricţie pentru deschiderea de conturi anonime. Pentru ca gift cardul să fie introdus, trebuie să găsim o soluţie în această privinţă”, a adăugat Avram.
Ea a sfătuit băncile comerciale de pe piaţa românească să lanseze cât mai repede produse de tip prepaid, întrucât vor veni alte entităţi din spaţiul comunitar, în baza paşaportului european, şi vor emite aceste produse, acaparând piaţa în timp foarte scurt.
Totodată, oficialul băncii centrale a precizat că nu există o schemă naţională de carduri în România, fiind utilizate doar serviciile VISA şi Mastercard.
„Băncile pot realiza şi o schemă naţională de carduri, lărgind astfel sfera de produse”, a afirmat reprezentantul BNR.
Regulamentul privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică va defini cardul prepaid, fiind prevăzute anumite cerinţe în cazul acestora, incluzând şi definiţia monedei electronice.
Primul card prepaid a fost emis de Poşta Română, în baza paşaportului european.
Cardul este denumit „Poşta Română cashplus prepaid MasterCard” şi este prevăzut cu funcţionalităţile de chip&PIN şi semnătură. Posesorii cardului îl pot reîncărca la ghişeele Poştei Române, de unde se vor putea efectua şi retrageri de numerar. Cardul este acceptat la toate ATM-urile, comercianţii/POS-urile din ţară şi străinătate care au afişată sigla MasterCard.

Intrebari 25/05/2009

Posted by moderat in ARB, bnr, credite, rmo.
Tags: , , , ,
add a comment

Azi nu doresc decat sa lansez cateva intrebari referitoare la RMO, stiind ca de ieri a intrat in vigoare decizia BNR-ului din 31 martie referitoare la RMO 0 pentru imprumuturile pe termen scurt (detalii):

1. Care este valoarea imprumuturilor externe ale bancilor, transferate din imprumuturi pe termen scurt in imprumuturi peste 2 ani, de la 1 aprile pana in 23 mai 2009 ?

2. Ce vor face bancile cu aproape 1 miliard de euro (eu zic ca peste) eliberat de BNR ca urmare a renuntarii la RMO ptr imprumuturile pe termen lung?

3. Cati euroi mai raman la BNR in contul rezervei minime obligatorie?

4. Oare BNR-ul o sa reintroduca RMO pentru imprumuturile pe termen lung in urmatoarea sedinta de politica monetara?

5. Se vor imprumuta bancile pe termen lung intre 24 iunie si 29 iunie cand conform normelor BNR ar trebui sa vireze bancii centrale 40% pentru RMO?

Jurnal de front (I) 22/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, contract, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , , , , , , , , , ,
3 comments

Doresc sa-mi exprim anumite puncte de vedere asupra unor evenimente in plina desfasurare sub acest nume: Jurnal de Front. Si spun „front” pentru ca in urma cu un an am inceput RAZBOIUL cu o banca iar din februarie 2009 prin acest blog cu toate acele banci ce nu inteleg sa respecte drepturile clientilor.

Toata lumea interesata de acest domeniu stie deja ca Ghetea, presedintele CEC, a fost reales ieri in adunarea generala a ARB pentru un nou mandat de presedinte al ARB, el fiind singurul candidat la aceasta functie. De asemenea, din postarile anterioare este cunoscuta optiunea mea pentru Ghetea – Presedinte ARB, dezacord total.

Ulterior alegerii, a urmat o conferinta de presa de unde am retinut cateva idei asupra carora doresc sa ma exprim:
A.) un document de 20 de pagini trimis catre ANPC referitor la modul de aplicare al OUG 174/2008
B.) mediatorul bancar
C.) executarea silita executorie prin contractul de credit.

A.). Modul de aplicare si respectare al OUG 174/2008, intrata in vigoare din decembrie anul trecut, ordonanta ce in acest moment se afla in dezbaterea Comisiei de industrii si servicii din Camera Deputatilor (camera decizionala) din 16.02.2009 si inca nu a primit un Raport pentru a intra in dezbaterea in plen. Termenul de finalizare era 16 martie 2009, daca mai conteaza acest lucru, ieri intelegand de ce intarzie. Din declaratiile lui Ghetea referitoare la trimiterea acelui document de 20 de pagini referitor la aceasta lege, cumulat cu ultima decizie a Comisiei de industrii, de reluare a dezbaterii pe articole a Ordonantei se deduce clar ca se doreste a o modifica dupa cum vor bancherii inainte de a ajunge lege.
Si acest lucru o sa se intample dat fiind puterea lor de convingere (a se citi sabotaj) dar sa ne reamintim si de declaratia Presedintelui Basescu in urma unei intalniri cu ARB cand a afirmat ca “o sa am grija la promulgarea unor anumite legi” .
Spre nenorocirea milioanelor de clienti personae fizice, aceasta Ordonanta ce a fost privita ca un pas inainte in protectia lor in momentul in care o sa ajunga lege o sa fie o mare dezamagire, o noua bariera in fata sclavilor sistemului bancar, numiti in contract CLIENT.

B.) Mediator bancar. Infiintarea acestei institutii a demarat in martie 2008 cu mare fast ca solutie de a rezolva reclamatiile clientilor din ce in ce mai dese ( detalii ) si eram asigurati ca pana in toamna lui 2008 o sa fie functionala sub coordonarea ARB-ului.
Adica lupul se preocupa de pregatirea cainilor ce urmeaza sa pazeasca oile ! Si pentru ca paznicii (cainii) sa fie impartiali, o sa fie platiti de lup (ARB)!

Cu toate ca eram tentat sa atrag atentia ca de mai bine de un an aceasta institutie nu a aparut, si ca probabil o sa apara prin 2010 moment in care majoritatea clientilor cu probleme au situatia rezolvata ( scadenta anticipate), acum consider ca este chiar foarte bine ca acest proiect nu a fost pus in practica, din simplu motiv ca nu poate fi o institutie impartiala atata timp cat este sustinuta financiar de o organizatie de lobby a bancherilor. Prin urmare MEDIATORUL BANCAR nu o sa fie decat o umbrela pentru practicile abuzive ale bancilor, si niciodata nu o sa-si indeplineasca scopul propus initial. Acela de a putea rezolva reclamatii privind toate produsele si serviciile oferite de institutiile de credit. In plus prin aparitia acestuia este posibil ca recentele atributiuni transferate de la BNR catre ANPC sa fie transferate catre Mediatorul Bancar, deci implicit rezolvarea reclamatiilor o sa fie facuta de o parte a conflictului, nu de una oarecum independenta cum este in acest moment ANPC. Consider ca ar trebui sa luam atitudine in fata acestei capcane, care in mod ciudat este o prioritate a ARB-ului tocmai cand au inceput sa intre pe rol sute de procese dintre banci si ANPC.

C.). Executarea silita executorie. Pentru ce-i ce nu cunosc, in conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr 458/31.03.2009, vezi aici , pusa in practica prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 42 din 6 mai 2009 pentru modificarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 324 din 15 mai 2009. executarea silita executorie asa cum este ea prevazuta in contractele de credit nu mai este legala, deci nu mai poate fi pus in practica decat in urma unui process in instanta, in care sa fie declarata ca fiind justificata procedura.
Binenteles ca ARB-ul se simte nedreptatit ca nu mai pot lua ei decizii in acest sens, si cum nu era bine ca in public ei sa critice o decizie a Curtii Constitutionale, au invocat cresterea costurilor de recuperare a debitelor fiind nevoiti sa fie prezenti in procese in toata tara nu numai in Bucuresti cum impuneau ei pana acum. Ma intreb de ce nu-i intreseaza cat il costa pe un client din Satu Mare sa se prezinte la un process cu banca in Bucuresti, retoric pentru ca pe ei nu-i intereseaza decat profitul bancii si doare la basca de clienti. Binenteles ca o prioritate a ARB-ului este reintroducerea in noul Cod Procedura Civila a unui articol prin care o sa se revina asupra acestei decizii, anuntand ca deja fac lobby in Parlament in acest sens.

Una peste alta, lucrurile merg din rau in mai rau pentru clientii bancilor cu contracte pline de clause abusive, contracte pretiparite si asupra carora nu poti intervene sub nicio forma. Personal sunt pesimist ca cineva o sa poata oprii aceasta caracatita bancara si nu pot decat sa-i dau dreptate lui J. Stiglitz:

“Bancile au exploatat fara scrupule oamenii fara cultura financiara”
si sa-mi permit sa spun ca acest lucru o sa continue, in Romania chiar cu sprijinul legislativului.

Testele de stres: 1 miliard euro recapitalizări 21/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr.
Tags: , , , ,
5 comments

Recapitalizările băncilor în urma testelor de stres se ridică la cel mult un miliard de euro, în condiţiile în care rezultatele testelor au arătat să nicio bancă nu are rata solvabilităţii sub 8%, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Suma totală e de până într-un miliard de euro. Nicio bancă nu are rata de solvabilitate sub 8%, dar sunt bănci ce se încadrează în intervalul 8-10%, deci vor avea nevoie de recapitalizări”, a spus Isărescu, la Forumul Financiar Central şi Sud-Est European

BNR: teste de stres din nou şi umblam si la acţionariat 20/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci.
Tags: , , , , , ,
1 comment so far

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea de a interveni în acţionariatul băncilor

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea băncii centrale de a interveni în acţionariatul băncilor şi în conducerea acestora, în condiţiile în care capitalul străin majoritar este perceput în prezent la nivel internaţional ca un dezavantaj, a declarat miercuri economistul-şef al BNR.
„Nu pot să dau detalii în acest sens, dar depinde de Parlament dacă va vota sau nu o astfel de lege”, a spus Valentin Lazea.
El a precizat, în cadrul unei prezentări, că în prezent ţările cu capital majoritar străin în sistemul bancar sunt percepute în dezavantaj, în condiţiile în care până acum acesta era un punct forte.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a menţionat că România „nu prezintă un risc sistemic”.
„Expunerea prin capital străin devine problematică, în funcţie de datoria externă netă ca procent din PIB – în condiţiile în care devine foarte mare şi ar puteafi retrasă rapid – şi, totodată, în funcţie de dominanţa creditării în valută, cu posibilitate mare de default”, a mai spus Lazea.

Georgescu (BNR): FMI poate solicita noi teste de stres în cazul agravării peste aşteptări a crizei
FMI ar putea solicita repetarea testelor de stres aplicate băncilor, pornind de la noi premise macroeconomice, în cazul înrăutăţirii condiţiilor din piaţă la nivel internaţional, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, adăugând însă că este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.
„În cazul unor indicatori macroeconomici mai negativi, ca urmare a unei înrăutăţiri a condiţiilor la nivel internaţional, ceea ce nu cred însă că se va întâmpla, se poate trece la refacerea testelor de stres pornind de la alte premise. Este doar o supoziţie, pentru că testele de stres s-au derulat tocmai pentru a ne pregăti pentru condiţii mai nefavorabile”, a spus el.
Potrivit lui Georgescu, băncile trebuie să rămână la rate de solvabilitate de minimum 10% din septembrie 2009 până în 2011, respectiv pe toată durata acordului cu FMI.
El a precizat că noile angajamente individuale, convenite la Bruxelles cu principalele nouă grupuri bancare străine prezente în România includ şi măsurile care rezultă în urma testelor de stres aplicate băncilor, în plus faţă de documentele semnate după întâlnirea de la Viena, de la sfârşitul lunii martie.

Final de discutii la Bruxelles; semnam angajamentul peste o luna, daca semnam. 19/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, euro.
Tags: , , , , , , , , , ,
8 comments

Cele nouă bănci sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, iar de cealalta parte Comisia Europeana, FMI si BNR.
Dupa 11 ore de dezbateri, lucrurile nu au ajuns la un numitor comun, insa au putut fi facute unele propuneri individuale fiecarei banci pe care acestea sa le analizeze si sa semneze ulterior angajamentul.

„Astăzi s-a negociat, urmează să analizăm, iar băncile-mamă vor semna angajamentul scris în cel mult o lună”, a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.

Referitor la menţinerea expunerilor pe România, Groningen a spus că angajamentul anterior a fost reconfirmat, iar reperul pentru evoluţia intrărilor şi ieşirilor de capital este finalul lunii martie a acestui an, în condiţiile în care prima întâlnire a principalelor nouă grupuri bancare străine cu reprezentanţii BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avut loc în data de 26 martie 2009, la Viena.
Sumele necesare pentru recapitalizări au fost stabilite la nivel individual, în cadrul unor întâlniri bilaterale ale băncilor mari din România cu BNR”, a mai precizat Steven van Groningen.

Pe de alta parte “Aceste angajamente impreuna cu pachetul de asistenta pentru balanta de plati externe furnizat de institutiile financiare internationale va ajuta sistemul bancar romanesc sa infrunte mai bine criza si sa readuca increderea investitorilor”, a spus Mark English, fara sa dea alte detalii privind angajamentele luate de banci.

Azi la Bruxelles: Vorbim, neintelegem si apoi „las-o ma ca merge asa” 19/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , ,
4 comments

Astazi la Bruxelles se rejoaca piesa de teatru ce a avut premiera in martie la Viena. In principal aceeasi distributie, sefii bancilor mama (inca nu a fost stabilit daca au rol principal sau secundar), acelasi actor in rolul de figuratie – Banca Nationala a Romaniei, insa si cu o schimbare de regizor, locul FMI-ului a fost luat de Comisia Europeana, in rest lucrurile sunt aceleasi, ma tem ca si cronicile ulterioare vor identice, chiar daca se doreste de aceasta data ca fiecare actor sa-si salute publicul individual si nu in grup ca la Viena.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar spune ca intelegerea de la Bruxelles va avea un efect psihologic. Nu are o valoare reală, dar este bine”

Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun manaAprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.

„Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.
Conform datelor BNR, din septembrie 2008 pana in martie 2009, bancile grecesti si austriece au scos 2,3 mld. euro din Romania. Danila sustine ca discutiile dintre bancile straine si BNR, FMI si Comisia Europeana nu constituie decat „teatru”. „De fapt, nu poti sa-i obligi la nimic. Bancherii straini fac un joc abil sustinand ca au investitori care trebuie sa si castige. Cer sprijin invocand criza, dar la unii marjele de dobanda chiar au crescut in loc sa scada si probabil nu vor reduce dobanzile la credite curand.”
FMI, Comisia Europeana si BNR se intalnesc astazi la Bruxelles cu reprezentantii principalelor grupuri bancare straine de pe piata romaneasca, avand pe agenda patru puncte care ar urma sa fie discutate pe parcursul unui program de 8 ore.
De aceasta data, FMI si Comisia ar dori ca fiecare banca sa semneze un angajament individual privind mentinerea finantarii in Romania sau oricum angajamentul comun sa contina termeni mai fermi si mai precisi decat declaratia din martie de la Viena.
„Probabil va fi semnat un nou acord, mai complet, fie la nivel individual, fie la nivel de grup. Avand in vedere ca intre timp s-au derulat testele de stres, care au concluzii diferite in functie de jucatori, probabil ca si acordurile vor fi stabilite la nivel individual”

In acest contest este de remarcat si reamintit si declaratia sincera a unui bancher important de la noi: „Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara… Steven van Groningen, seful subsidiarei locale a Raiffeisen.

Probabil ca Domnul Isarescu, PR-ul actorului de figuratie, o sa ne transmita prematur succesul piesei si chiar in momentul discursului euroi fug pe Dunare in sus si pe mare spre sud stiind ca mai sunt cateva zile pana la punere in aplicare a deciziei BNR de eliberare a unor rezerve minime obligatorii.

Executarile silite: NECONSTITUTIONALE 18/05/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Codul de procedura civila, modificat prin ordonanta de urgenta a guvernului
Procedurile suplimentare introduse recent in legislatie vor intarzia executarile silite cu pana la cinci luni, din cauza aglomerarii instantelor. Vor fi afectati cetatenii si firmele care dispun de o hotarare definitiva, dar si Fiscul.

Legislatia privind executarile silite a fost schimbata printr-o ordonanta de urgenta de saptamana trecuta, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, prin care este diminuat rolul executorului judecatoresc si prin care se stabileste ca acesta intra sub un control mai strict al instantei de judecata.
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale modificarile aduse in 2006 Codului de Procedura Civila cu referire la procedurile de executare silita. Prin pronuntarea data pe 31 martie, publicata in Monitorul Oficial pe 17 aprilie, Curtea da cale libera introducerii unor noi proceduri, prin exercitarea controlului judecatoresc pentru inceperea executarii silite.
Decizia Curtii a fost luata ca urmare a exceptiei de Neconstitutionalitate ridicate de SC Thyssenkrupp Bilstein Compa – SA Sibiu, intr-un dosar de executare silita, in care creditor era SC Metalexportimport SA. Firmele debitoare au contestat dispozitiile art. I, pct. 13, din Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila. Avocatii lui Thyssenkrupp au aratat ca modificarea din 2006 a eliminat dispozitiile legale care supuneau controlului de legalitate al instantelor de judecata inceperea executarii, astfel ca executorul judecatoresc este liber sa aprecieze in privinta legalitatii cererii creditorului intocmai ca o instanta de judecata, ceea ce ar fi neconstitutional. Astfel, desi executarea silita reprezinta o faza a procesului civil, prin inlaturarea interventiei instantei in controlul de legalitate al inceperii procedurii executionale, i s-a acordat acesteia un caracter administrativ, ce incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Curtea a invocat faptul ca garantiile unui proces echitabil trebuie avute in vedere si in faza judecatii si in faza executarii silite, mai ales ca in acelasi sens s-a pronuntat si CEDO in cateva sentinte impotriva Romaniei.
„Prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata”, se arata in motivarea Curtii. Aceasta a observat ca art. 3.731 din Codul de Procedura Civila, in redactarea de dupa 2006, determina lipsa unui control real si eficient al instantei asupra executarii silite, ceea ce are ca efect prelungirea duratei executarii silite, prin litigii ulterioare nascute din contestarea actelor de executare.
Anterior deciziei Curtii, Avocatul Poporului a considerat exceptia de neconstitutionalitate drept neintemeiata, iar Guvernul si Parlamentul nu s-au pronuntat., conform http://www.financiarul.com

Caz pornit de la Sibiu

Avocata Ana Diculescu-Sova, care reprezinta Thyssenkrupp, spune ca aceasta decizie a Curtii acorda garantii si debitorului si creditorului, pentru a se evita abuzurile sau sicanarile. „Cu siguranta nu blocheaza executarile silite, le pune sub controlul judecatorului. Asa se faceau executarile silite inainte de 2006. Pentru debitor si creditor nu se schimba nimic”, spune Ana Diculescu-Sova. Aceasta a dat ca exemplu de abuz din partea executorilor blocarea conturilor si sechestrul pe actiunile unei societati, actiuni care puteau duce la disparitia acelei societati. Interesul executorului este finalizarea cat mai rapida a procedurilor, pentru a-si incasa comisionul, nu soarta societatii pe care o executa.
Astfel, prin aprecierea gresita de catre executorul judecatoresc a indeplinirii sau nu a conditiilor necesare punerii in executare, patrimoniul creditorului sau al debitorului poate fi afectat in sensul micsorarii nejustificate sau al imposibilitatii de reintregire, ceea ce incalca dreptul de proprietate privata.
In urma unei hotarari judecatoresti de la sfarsitul anilor ’90, Metalexportimport a inceput executarea companiei Thyssenkrupp, poprind actiuni ale subsidiarei din Sibiu. Procesele initiate pentru contestarea acestei actiuni au dus la formularea acestei exceptii de neconstitutionalitate la Tribunalul din Sibiu. Pe fond, Metalexportimport incearca recuperarea banilor pentru marfa livrata companiei germane in 1981. Datoria este estimata la 40-60 de milioane de dolari. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, la inceputul acestui an, ca Thyssenkrupp nu datoreaza niciun ban societatii romanesti. „Daca pentru Romania nu e important ce s-a intamplat cu opt vapoare de marfa plecate din tara, noi ne vom adresa instantelor internationale”, spune Aleksandar Sekulovski, presedintele Consiliului de Administratie al Metalexportimport. In ultimii ani, Metalexportimport a fost executata de cel putin 50 de executori, a declarat Sekulovski. In 2007, cand a obtinut hotararea definitiva de executare silita a societatii din Sibiu, procedura a fost blocata prin ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, care a primit solutie dupa doi ani.

Se pierd inca cinci luni

Avocatul Gheorghe Piperea, Managing Partner al casei de avocatura Piperea si Asociatii, spune ca modificarile impuse de Curtea Constitutionala nu fac decat sa intarzie foarte mult procedurile, fara sa acorde garantii reale partilor. Gheorghe Piperea estimeaza perioada necesara obtinerii formulei executorii de la judecator la cinci luni, „din cauza numarului imens de dosare care sunt acum pe rolul instantelor”.
Curtea s-a referit la necesitatea punerii in aplicare cu rapiditate a executarii, insa Piperea crede ca tocmai acest argument ar fi trebuit sa fie in favoarea respingerii exceptiei. „Faptul ca se tergiverseaza executarile silite, ca se introduce o formalitate birocratica in plus, ar fi trebuit sa-i convinga pe judecatorii de la Curtea Constitutionala sa respinga exceptia”, a declarat Piperea. Ana Diculescu-Sova spune ca procedura va genera o prelungire intre doua zile si o saptamana, cu conditia ca instantele sa desemneze judecatori care sa se ocupe cu prioritate de incuviintari.
In motivarea sa, Curtea precizeaza ca instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. In schimb, respingerea cererii de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de cinci zile de la comunicare. Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.
Pe fond, Gheorghe Piperea spune ca argumentatia privind accesul la justitie este „o simpla poveste”, pentru ca nu se face niciun fel de control de legalitate, investirea cu formula executorie fiind o simpla stampila pe care o pune grefierul-sef al instantei. „Un control real de legalitate nu se realizeaza decat in cadrul contestatiei la executare, care este cu totul altceva si care n-a fost niciodata eliminat”, spune Piperea.
Pe timpul celor cinci luni cat se va astepta titlul executoriu, creste frustrarea creditorului, care oricum a asteptat cativa ani o decizie definitiva, iar debitorul este dezavantajat pentru ca i se adauga penalitati si dobanzi., conform aceleasi surse http://www.financiarul.com

O luna de vid legislativ

Victor Ponta, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, a spus ca Guvernul a adoptat modificarea impusa de Curtea Constitutionala in sedinta de guvern de pe 13 mai, prin ordonanta de urgenta. Astfel, intre data publicarii deciziei Curtii si data publicarii OUG in Monitorul Oficial, a trecut o luna, caracterizata de vid legislativ. Ponta a mai declarat ca noul Cod de Procedura Civila va cuprinde si modificarea adusa prin aceasta ordonanta.
Daniel Buda, deputat PDL si membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a afirmat ca au fost trimise semnale de la Curtile de Apel din tara, care nu au mai aprobat executarile silite, din cauza incertitudinii. Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma si Asociatii, spune ca, timp de o luna, inceperea executarii silite nu a fost reglementata, de o maniera legal obligatorie, ceea ce a dus la incertitudine. Executarile silite pornite anterior datei de 17 aprilie au putut sa fie finalizate fara a fi afectate de decizia Curtii. Majoritatea instantelor nu au inceput proceduri de executare silita, nestiind cum sa se raporteze din punct de vedere legal. In cazurile in care procedura a fost pornita dupa 17 aprilie, exista riscul ca executarea silita sa fie desfiintata.
„Desfasurarea procesului civil, inclusiv a executarii silite, este guvernata de principiul legalitatii. Daca legea este incerta, atunci si executarea silita este incerta”, a descris Cosma situatia de vid legislativ.
Dezastru pentru buget
Cea mai mare problema va fi insa in cazul executarilor pe care trebuie sa le faca administratiile fiscale sau bancile. „Deja se anunta un plan B pentru criza, ca primul n-a dat rezultate, iar impozitul forfetar s-a introdus pentru ca ar fi evaziune fiscala mare. Or, daca Fiscul nu poate sa-i execute nici macar pe aia pe care i-a prins, timp de cinci luni minimum, ganditi-va ce tip de executie bugetara vom avea anul acesta”, spune Gheorghe Piperea.
„Odata ce ai un titlu executoriu, fie ca este o hotarare judecatoreasca, fie ca este un titlu executoriu contractual, inseamna ca trebuie sa-l lasi pe el sa faca executare si sa-si asume intreaga responsabilitate a acestei executari. Au fost abuzuri, dar abuzurile sunt exceptii. Situatiile de exceptie ar trebui corectate prin mijloacele legale – daca e abuz, il bagi in puscarie pe executorul judecatoresc respectiv. Prin modificarea legii, faci viata grea tuturor celor care participa la procedurile de executare silita, pentru ca unul sau doi au gresit, au abuzat”, a mai spus Piperea, dupa cum scrie Financiarul pe http://www.financiarul.com.

Au inteles si bancherii: romanii nu pot plati ratele, dar vor. Solutia: RESTRUCTURAREA 18/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, dobanzi.
Tags: , , , , , , ,
2 comments

Va reamintiti cand eram amenintati sa ne platim ratele ca altfel intervine statul (zicere de la Basescu si ARB) pentru ca am avem dar nu vrem. Ei bine, in timp, bancherii au descoperit ca romanasii ar platii dar nu pot.
Raiffeisen Bank România are în vedere restructurarea a 2.000 – 2.500 de credite, având până în prezent 250 de cazuri concrete, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele băncii, Steven van Groningen.
„Avem deja 250 de cazuri concrete de restructurare a creditelor şi, momentan, probabil ne uităm la 2.000 – 2.500 de cazuri (…) A fost un proiect pilot, dar am putea să introducem şi produse standardizate de restructurare”, a spus van Groningen.
„Tot secretul este să nu aştepţi până când este prea târziu. Clienţii au nevoie de consiliere. (…) Ne sfătuim cu clientul respectiv şi decidem modalitatea de restructurare de la caz la caz, dar e foarte important să avem înţelegerea şi acordul lor. Astfel, poate fi vorba de extinderea perioadei de creditare, consolidarea (mai multe credite se transformă într-unul singur), acodarea unei perioade de graţie sau reconversii de monedă”, a spus preşedintele Raiffeisen.

BCR are în vedere restructurarea a 5.000 de credite ipotecare sau de consum cu ipotecă şi a 15.000 de împrumuturi de consum, dintr-un total de aproximativ un milion de finanţări acordate pe segmentul de retail, a declarat luni vicepreşedintele de retail şi private banking al băncii, Martin Skopek.
Oficialul BCR a arătat că banca monitorizează situaţia clienţilor, care are o dinamică permantentă, menţionând că şi lista de clienţi cu întârzieri este actualizată în mod permanent.
Skopek a adăugat că împrumuturile vizate pentru restructurare au valori diferite, dar a punctat că suma medie a ipotecilor este de 40.000 de euro.
„Nu înseamnă că această valoare (suma medie a ipotecilor – n.r.) se reflectă în portofoliul de cazuri vizat pentru restructurare”, a spus vicepreşedintele BCR.
Restructurarea unui credit se poate face în general pentru ca plăţile unei datorii să fie mai uşor de realizat, iar probabilitatea returnării unui împrumut să crească. Procesul de restructurare se poate realiza prin acordarea unei perioade de graţie privind plata dobânzii sau a principalului, prin rescadenţarea datoriilor sau prin renegocierea mai multor condiţii de rambursare.
El a mai explicat că banca a fixat anumite condiţii pentru restructurare, de exemplu cât timp este întârziată plata împrumutului sau dacă clientul respectiv are o istorie în achitarea mai târzie a ratelor.
De asemenea, Skopek a mai arătat că multe din cazurile de întârziere timpurie al ratelor, respectiv între 1 şi 15 zile, sunt cauzate de faptul că oamenii sunt orietaţi spre numerar, menţionând că circa 65%-68% din clienţii proprii îşi returnează împrumuturile în numerar.
„Utilizăm practici diferite pentru diferite cazuri de întârziere. De exemplu, din anumite motive unii clienţi nici nu ştiu că au întârziat”, a spus Skopek, precizând că şi în cazul restanţelor de peste 90 de zile se pot găsi soluţii.
El a atras atenţia că decizia de restructurare a unui credit depinde de la caz la caz şi că banca încearcă să elimine clienţii care ar putea profita de situaţie pentru a nu-şi mai achita datoriile.
„Începând din 2006, piaţa a fost dominată de consum. Partea bună a turbulenţelor financiare este că oamenii devin mai prudenţi. (…) Nu spunem «nu consumaţi», ci «hai să lucrăm şi să planificăm nevoile financiare ale dumneavoastră»”, a spus Skopek, meţionând că, de exemplu, cardul de credit crează o anumită rezervă pentru viitor.
Potrivit datelor furnizate de BCR, soldul creditelor, înainte de provizioane şi potrivit IFRS, a crescut în primele trei luni cu 1,5 miliarde lei, respectiv cu 3,3% faţă de finele anului trecut, la 46,533 miliarde lei (11,568 miliarde euro).

Suprataxarea profiturilor bancare; campanie electorala sau amenintare de 2 lei? 08/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Dan Nica: Am putea decide să taxăm mai mult profitul excepţional al băncilor
Autorităţile sunt pregătite să penalizeze băncile din România dacă nu reîncep creditarea. Acesta este mesajul pe care vicepremierul Dan Nica l-a transmis astăzi bancherilor. Vicepremierul a spus că statul poate recurge la metode gen Robin Hood dacă ratele dobânzilor la credite nu vor fi reduse.

„Dacă vrei să faci profit foarte mult, profitând că e criză şi nimeni nu protestează, nu ne împiedică absolut nimeni ca şi noi să ne gândim la o impozitare a acestor profituri excesive care sunt create fără ca activitatea să aibă vreo legătură cu vreo acţiune economică concretă. Eu am vrut să dau un dublu semnal: şi către bancheri, să se uite cu mare atenţie, că suntem şi sunt cu ochii pe acest subiect şi suntem dispuşi să luăm acele măsuri corective dacă remarcăm o decuplare totală între ceea ce au însemnat angajamentele informale în perioada dinaintea acordului de finanţare şi ceea ce se întâmplă acum”, a declarat vicepremierul Dan Nica.

Campanie electorala sau amenintare de 2 lei? intreb asta in contestul in care suntem obisnuiti cu prostiile pe care le scot politicieni pe gura tot timpul, mai ales ca a inceput campania ptr euroalegeri, iar lupta intre rosii si portocale o sa fie dura. Practic acest lucru nu este posibil intr-o tara europeana, dar nu ma mir ca Nica sa nu cunoasca acest lucru.
De retinut, daca facem abstractie de propaganda electorala, sunt posibile semnale primite de guvern cum ca bancile nu vor relua creditarea, cea ce se spera prin eliberarea RMO-ului. Si probabil in timp o sa mai aflam de ce saboteaza bancile guvernul si economia romaneasca, pentru ca in acest moment este vizibila o asemenea actiune.

Update
Dan Nica: Sistemul bancar ar trebui să reducă dobâzile
Sistemul bancar ar trebui să reducă dobânzile, astfel încât agenţii economici să aibă din nou acces la credite şi să poată intra în competiţia pentru fondurile europene, a declarat într-o conferinţă de presă Dan Nica, ministrul Administraţiei şi Internelor.
Ministrul a criticat dur faptul că băncile practică dobânzi extrem de mari, „nerealiste, ce nu au vreo raţiune economică”, şi le acuză de lăcomie.
„Am înţeles că trebuie să dăm atenţia cuvenită sistemului bancar, dar şi sistemul bancar trebuie să înţeleagă că trebuie să aibă un comportament din punct de vedere economic care să fie dacă nu ireproşabil, cel puţin în conformitate cu ce se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene. Nu cred că nivelul actual al dobânzilor este unul realist şi care să fie bazat pe vreun criteriu care să poată să fie susţinut. Cred că este o poftă uşor cam mare de câştig a băncilor şi nu cred că dobânzile de 30 la sută la credite pentru investiţii au vreo raţiune economică sau pot fi susţinute. Firmele româneşti nu se ocupă nici cu traficul de arme, nici cu traficul de droguri, şi nu cred că un asemenea nivel de dobânzi poate fi susţinut în vreun fel. Avertismentul meu este extrem de serios: să se ţină de ceea ce înseamnă regulile de funcţionare ale unei economii, pentru că şi sprijinul pe care îl primesc este unul substanţial şi n-aş dori să uite de unde a pornit această cruză economică”, a spus Nica.

USA stress-test: Jumatate din bancile americane cu probleme, in viitor. 08/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr.
Tags: , , ,
1 comment so far

Ieri au fost date publicitatii rezultatele in urma testelor de stres din america, la ei se pare ca acest lucru nu reprezinta un “subiect sensibil” cum il percepe al nostru guvernator.

Zece din cele 19 mari bănci americane, supuse testelor de stres, au nevoie de mai mulţi bani pentru a face faţă unor eventuale pierderi, dacă recesiunea se va înrăutăţi. Federal Reserve a anunţat că băncile au nevoie să strângă, în total, 74,6 miliarde de dolari.

Pe lista autorităţilor se află, printre altele, Bank of America, care are nevoie de aproape 34 de miliarde de dolari, Wells Fargo, ce necesită un aport de capital de 13,7 miliarde de dolari şi Citigroup cu 5,5 miliarde.
Preşedintele Fed, Ben Bernanke a declarat că speră ca băncile să umple aceste goluri din surse private, prin vânzări de active, de acţiuni şi conversia de acţiuni preferenţiale în titluri ordinare. Autorităţile nu au exclus nici varianta unor noi ajutoare de stat, dacă va fi nevoie.
„Guvernul, prin intermediul Trezoreriei, este pregătit să pună la dispoziţie capitalul adiţional necesar pentru a se asigura că sistemul bancar va traversa această perioadă economică dură”, a spus Bernanke. Băncile vor avea la dispoziţie 6 luni pentru a-şi majora capitalul.

Cu siguranta la noi situatia este mult mai buna, insa in lipsa unor informatii oficiale o sa apara tot felul de speculatii (pe surse) ce se vor dovedii a avea un impact dezastruos decat cel anticipat a avea loc daca ar fi publicat rezultatele BNR-ul.

Asa ca ar face bine BNR-ul sa modifice in STATUTUL lor la capitolul OBIECTIVE:
2. “autorizarea, reglementarea, MUSAMALIZAREA şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare BANCILOR IN DETRIMENTUL TUTUROR.”

Timothy Geithner- şeful Trezoreriei SUA ne si spune de ce se dau publicitatii aceste date: “Rezultatele ar aduce transparenţă şi ar îmbunătăţi nivelul încrederii în sistemul bancar”
Si atunci, eu ca un rautacios, as putea spune ca Isarescu nu vrea incredere in sistemul guvernat de el sau transparenta ar insemna de fapt falimentul intregului sistem bancar, insa nu sunt rautacios, sunt realist si in aceasta stare de fapt ajung la ….aceeasi concluzie.

OUG 174/2008 – 100 de zile prin comisiile Camerei Deputatilor 07/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , , , , , , ,
add a comment

Una din legile cele mai asteptate de clientii bancilor este cea a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind protecţia consumatorului, inregistrata la Camera Deputatilor (camera decizionala) PLx 100/2009 inca din 16.02.2009.

Va reamintesc ca aceasta a fost adoptata in Senatul Romaniei in 11.02.2009 sub aceasta forma cu cateva amendamente in favoarea consumatorilor, printre care as aminti:

– imposibilitatea consumatorului de acceptare a conditiilor referitoare la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri NU DA DREPTUL FURNIZORULUI de servicii financiare sa denunte unilateral sau sa rezilieze contractul fara o propunere de reesalonare a graficului de rambursare sau fara o propunere de refinantare a creditului raportat la veniturile actuale ale consumatorului;
– dublarea tuturor amenzilor aplicate bancilor, dar si obligativitatea ca organul constatator sa impuna masurile de remediere sis a urmareasca indeplinirea acestora.

In Senat au fost si alte propuneri de amendamente care nu au trecut, iar catre Camera Deputatilor personal am trimis 4 amendamente insa aici nici nu au fost puse in discutie in cele 100 de zile in care acest proiect de lege sta prin sertarele comisiilor.

Raportul final pentru a putea intra in dezbaterea Camerei Deputatilor trebuie redactat de Comisia pentru industrii şi servicii condusa de Iulian IANCU (PSD Bacau colegiu 8).
In fine, dupa lungi asteptari acesta a introdus pe ordinea de zi din aceasta saptamana si acest proiect de lege dupa cum se poate constata aici

Singura sedinta a comisiei din aceasta saptamana a avut loc ieri, unde in mod normal ar fi trebuit atins si punctual 2 de pe ordinea de zi. Inca nu stim, dar speram ca asa a fost. Pe site Camerei inca nu a fost publicat raportul sau inregistrarea video a sedintei, si ma tem ca nici nu o sa auzim sau sa vedem vreodata inregistrarea acestei sedinte pe motiv ca pesedistul nu accepta publicarea sedintelor (nicio inregistrare nu este publica in 2009 ale acestei comisii).

Nu doresc sa ma gandesc care sunt motivele, dar sa ne aducem aminte de unele declaratii facute de Basescu in urma intalnirii cu BNR si ARB, si cumulat cu participarea unor reprezentanti ai bancii centrale la aceasta dezbatere in comisie ma determina sa devin pessimist.

Daca totul ar fi decurs normal, conform procedurilor aceasta legea ar fi trebuit sa fie in vigoare si in acest caz clientii Piraeus nu mai erau sabotati cu scadenta anticipate daca nu vor accepta majorarea marji de profit, ca sa dau un exemplu de actualitate, dar pot fi si altele.

Pentru cei ce vor sa stie situatia actuala a acestui proiect legislativ va puteti adresa direct Presedintelui Comisiei pentru industrii şi servicii , Dl. Iulian IANCU pe adresa de mail: iulian.iancu@cdep.ro , poate voua o sa va raspunda, eu nu am avut aceasta onoare.

Daca ai nostri dorm, poate P.E. sa stopeze practicele abuzive ale bancilor 06/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, dobanzi.
Tags: , , , , ,
add a comment

Parlamentul European (PE) a adoptat reguli mai stricte privind activitatea băncilor din statele comunitare, inclusiv înfiinţarea unor comisii de supraveghere a băncilor transnaţionale, pentru a împiedica o nouă criză a sistemului financiar.

Noile reguli vor intra în vigoare la sfârşitul anului următor.

„Este în mod cert un prim pas, un răspuns lacriza financiară , dar nu va fi suficient”, a declarat parlamentarul austriac Othmar Karas, care a susţinut măsura în PE.

Băncile vor trebui să reţină 5% din valoarea instrumentelor financiare garantate pe care le emit şi vând. Noile reguli limitează sumele pe care băncile le pot împrumuta între ele şi înfiinţează comisii de supraveghere pentru grupurile bancare transnaţionale.

Instrumentele financiare garantate, mai ales cele prin ipoteci, s-au aflat la originea crizei financiare mondialeşi în pofida cotaţiei ridicate au devenit la scurt timp netranzacţionabile, forţând băncile să recurgă la reevalări în scădere a activelor şi sprijin din partea statului.

Totodată, noile reglementări limitează la 25% capacitatea de expunere a unei bănci, din fonduri proprii, către un singur client sau grup de clienţi, dar nu mai mult de 150 de milioane de euro.

PE a cerut Comisiei Europene să propună în acest an înfiinţarea unei autorităţi centrale pentru tranzacţiile de asigurare a riscului creditelor

PiraeusBank mareste marja de profit cu 50% clientilor cu credite in CHF. Oare nu-i un abuz?! 06/05/2009

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, opc, Piraeus Bank.
Tags: , , , , , , , , , ,
935 comments

Pentru clientii PiraeusBank cu credit in franci elvetieni iepurasul le-a adus o notificare prin care le este adus la cunostiinta ca banca le mareste marja de profit din formula de calcul a dobanzii, de la 4 la 6 punce procentuale.
Si pentru ca abuzul moral sa fie impins la extrem ii si ameninta ca daca nu sunt de acord cu aceasta majorare sa achite intreaga suma imprumutata pana la finalul lunii mai.

Motivatia acestei mariri din luna mai este naucitoare, aceleasi SCHIMBARI SEMNIFICATIVE ale pietei financiar-bancare precum si deteriorarea situatiei economice la nivel mondial. Mai au un pic si vor motiva cresterile si de scaderea consumului de droguri acesti autointitulati bancheri. Cat despre conditiile reale din piata tocmai ce am scris azi aici si de unde se poate observa ca Romania a revenit la situatia din toamna trecuta, insa se pare ca problema este in banca nu cu tara noastra. Iar legat de francul elvetian ar mai trebui sa amintim si deciziile bancii centrale elvetiene care a scazut intentionat puterea francului.

Domnilor de la PiraeusBank nu fiti disperati dupa profituri imense ca acestea va intuneca mintea si luati decizii gresite, care in loc de profit o sa va aduca amenzi si o crestere a riscului reputational.

CDS-ul scade cu 60%, bancile se fac ca ploua! 06/05/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, comisioane, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , ,
7 comments

Credit Default Swap (CDS) – instrument derivat pentru transferul riscului de credit, reprezintă costul reasigurării datoriei unei ţări împotriva restructurării creditelor sau încetării plăţilor, adica ce gasim noi in notificarile de la banca ca fiind “costurile marite de refinantare ce au determinat majorarea dobanzi cu … ”
Acest indicator ptr noi ajunsese la un moment dat anul acesta (februarie-martie) la 800 de puncte, fapt pentru care toate bancile au majorat dobanzile, marjile de profit, tot ce a fost posibil, legal sau abuziv, motivand aceasta crestere a CDS-ului.
Insa azi CDS-ul a revenit la 300 de puncte, o scadere de peste 60% fata de varful lui, si tendinta de scadere se mentine si chiar se accentueaza, influentat fiind de acordul cu FMI semnat de Romania.
In aceste conditii, intr-o piata normala, ar trebui sa ne trezim cu micsorari de dobanzi pe acelasi motiv ptr care au fost marite, scaderea costurilor de refinantare din partea bancilor. Dar oare asa o sa fie? Imi permit sa raspund tot eu, NU o sa se intample asa ceva.
Argumentele sunt multe si nu e greu ca fiecare sa le gaseasca. Eu personal sunt convins ca aceasta scadere a CDS-ului nu o sa modifice dobanzile la creditele ce au fost majorate pe tema cresterii finantarii dintr-un singur motiv:
MOTIVATIA CRESTERII DOBANZII A FOST FALSA, adevarul era cresterea cotei de profit si concurenta in profituri intre banci.
Asa ca sa nu ne punem sperante de micsorare a “dobanzii fixe” dupa cea a fost marita, nici in scaderea CDS-ului, nici in scaderea ratei de dobanda monetara, nici in reducerea rezervelor minime obligatorii, nici in orice altceva. Daca este vorba de un cost suplimentar ptr banci il transferam catre clienti, daca este vorba despre un posibil venit suplimentar il transferam in dividende.
De ce? Pentru ca nimeni nu-i controleaza sau reglementeaza.

Cate banci au picat la stress-test? 29/04/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.
Tags: , ,
add a comment

Intrebarea e cate au picat acest stress-test si nu daca a a picat vreuna. Binenteles ca guvernatorul o sa vina cu mesaje optimiste insa „ceva e putred in… Austria” ca sa parafrazez.
BNR a incheiat evaluarea bancilor in conditii de stress-test, agreata cu Fondul Monetar International, iar concluziile vor fi prezentate oficial in perioada imediat urmatoare.
„Testele au fost derulate, iar rezultatele sunt clare. Trebuie transmise rezultatele oficiale si luata o hotarare privind data si modul cum vor fi prezentate”, conform celor din BNR Autoritatile vor prezenta public concluziile evaluarii la nivel de sistem, in timp ce rezultatele individuale la nivel de banca vor ramane secrete !!?!.
In cadrul acordului de finantare externa, prin care Romania imprumuta circa 20 de miliarde de euro de la mai multe institutii financiare internationale, BNR si-a asumat derularea unor teste de stres dupa metodologia Fondului Monetar International, pentru a determina pierderile cu care bancile locale s-ar putea confrunta in contextul deteriorarii situatiei economiei.
„Intr-un scenariu normal, in care nu au loc miscari abrupte in functionarea economiei, nu era nevoie de capitalizari. Intr-un stress-test prin definitie se pune in discutie inrautatirea indicatorilor macro. Acest scenariu conduce la inrautatirea solvabilitatii”, au explicat sursele. Astfel, indicatorul de solvabilitate (care exprima raportul dintre capitalurile proprii si activele ponderate cu riscul de depreciere) poate cobori pentru unele banci si cu 4-5 puncte procentuale, in functie de conditiile luate in considerare. La nivelul sistemului bancar indicatorul de solvabiliate era in decembrie la 12,3%, fata de un minim acceptabil de 8% (conform acordului de la Basel). Bancile locale aveau capitaluri proprii de 6,3 mld. euro in decembrie trecut, iar sursele spun ca necesarul de capitaluri suplimentare ar putea fi o „surpriza”.
Oficialii BNR au aratat in ultimele luni ca au cerut mai multor banci sa opereze majorari de capital, in conditiile in care solvabilitatea cobora rapid sub 10%, pe fondul deteriorarii portofoliilor de credite. Cand creditele incep sa inregistreze probleme la rambursare, bancile sunt obligate sa constituie provizioane pentru acoperirea pierderilor potentiale, iar in calculul solvabilitatii pentru aceste expuneri apar cerinte mai mari de capital.

Bancile cu provizioane mari au adus deja capital suplimentar
De la inceputul anului mai multe banci au operat majorari de capital, Bancpost pregatindu-se deja pentru a doua operatiune de acest gen. Dintre cele mai mari zece banci din sistem, doar patru vor distribui dividende din profiturile pe 2008, in timp ce restul isi vor capitaliza castigurile. „Multe initiative sunt luate ca urmare a propriei evaluari interne a bancii. Altele reflecta o evaluare proprie, combinata cu discutiile cu autoritatea monetara. Capitalizarile la care am asistat nu reflecta neaparat rezultatul derularii stress-testelor, care ar da indiciii privind nevoia de recapitalizare”, mai spun sursele citate.
Noua dintre bancile straine cu o prezenta semnificativa pe piata locala s-au angajat in martie in fata BNR, a Fondului Monetar si a autoritatilor de supraveghere din statele de origine sa mentina finantarile acordate subisidiarelor locale si la nevoie sa le sprijine prin injectii de capital.
Un studiu realizat de FMI a aratat ca bancile din regiune ar putea avea nevoie de recapitalizari, pe fondul deteriorarii portofoliilor de credite. In sistemul bancar local ponderea creditelor neperformante a urcat la 8,4% in februarie, dublu fata de nivelul din urma cu 12 luni.

4 State – 4 Masuri. No comment! 10/04/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.
Tags: ,
add a comment

Problemele cu creditarea, trecute si viitoare, este una mondiala. Redau mai jos 4 initiative de a rezolva aceasta problema, in 4 state din zona, inclisiv Romania.

ROMANIA: Basescu: Ii încurajez pe români să apeleze la sistemul bancar, care, pe o creştere a creditării, va face şi ajustări ale dobânzilor”, a declarat ieri ( 4 martie) preşedintele Traian Băsescu după o întâlnire cu cei mai importanţi bancheri din România. Şeful statului a menţionat faptul că blocajul creditării nu a fost provocat de probleme de lichiditate ale băncilor, ci, mai degrabă, de reticenţa populaţiei şi a companiilor de a mai trece pragul băncilor în actualul context marcat de criza economică internaţională.

Basescu a mai spus „ cei care nu au probleme de rambursare, sa o faca in timp util, pentru a proteja sistemul bancar, altfel statul va interveni”;

RUSIA: Medvedev cere ca statul să reglementeze temporar dobânzile impuse de băncile comerciale
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a cerut miercuri ca statul să reglementeze nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale, ca măsură temporară, pentru a susţine creşterea creditării. Guvernul se străduieşte să redreseze creditarea şi să determine scăderea dobânzilor foarte ridicate, ce depăşesc cu mult nivelul dobânzilor cheie stabilite de banca centrală, fapt ce reflectă accentuarea riscurilor din economia Rusiei.
„Un punct de vedere, împărtăşit de mulţi dintre colegii din guvern, este că nu este nevoie de reglementare, totul va reveni la normal”, a spus Medvedev la întrunirea cu partidul Rusia Unită.

UNGARIA va converti imprumuturile in valuta in credite in forinti ca sa ii ajute pe cei care nu-si mai pot plati ratele. In ultimii ani majoritatea ungurilor s-au imprumutat in moneda straina, in special in franci elvetieni, atrasi de dobanzile mai mici decat ale creditelor in forinti. Acum insa, dupa deprecierea puternica a monedei locale care a dus la cresterea ratei, multi risca sa intre in incapacitate de plata.
Guvernul de la Budapesta cauta o solutie pentru a converti creditele ipotecare contractate de consumatori in moneda straina in credite exprimate in forinti, relateaza Portfolio.hu.
Ideea de baza de la care porneste executivul ungar este aceea ca statul va suporta cea mai mare parte a costurilor acestei actiuni, care ar putea primi, de asemenea, sprijinul Fondului Monetar International. Ideea a fost vehiculata initial de fostul premier ungar Viktor Orban, presedintele principalului partid de opozitie din Ungaria – Fidesz.
„Necesitatea conversiei creditelor din valuta in forinti este evidenta; Ministerul de Finante discuta o asemenea actiune de cateva saptamani incoace”, a reactionat primul-ministru Ferenc Gyurcsany in fata declaratiilor lui Orban.
Principala problema implicata de acest proiect este legata de sursele de finantare. Potrivit planului lui Orban, costurile ar urma sa fie impartite intre stat, banci si consumatori. Primul-ministru spune insa ca nu are deocamdata un plan pentru a obtine finantarea necesara operatiunii de conversie a creditelor.
Presa din Ungaria a relatat totusi ca exista un proiect in constructie care ar putea oferi raspunsuri pentru intrebarile ramase deocamdata fara raspuns. Potrivit acestor relatari, proiectul cuprinde in afara de conversia creditelor si o propunere privind inghetarea cresterii valorii ratelor lunare platite de debitori. Costurile legate de o asemenea operatiune vor fi impartite intre guvern, creditori si debitori, dar cea mai mare parte a banilor ar urma sa fie furnizata de stat.
In Ungaria, 70% din creditele contractate de persoanele fizice sunt exprimate in franci elvetieni, iar prabusirea forintului cu 50% in fata monedei elvetiene in ultima jumatate de an pune o presiune sporita asupra debitorilor.

POLONIA: Pact intre banca centrala si bancile comerciale pentru reluarea creditarii.
Banca centrala a Poloniei a cerut bancilor din tara sa mareasca nivelul creditarii, pentru a sustine cea mai mare economie ex-sovietica din Uniunea Europeana (UE), in schimbul unor masuri decisive de majorare a lichiditatii.
Banca centrala a luat unele masuri, in ultimele luni, pentru redresarea pietei interbancare, insa multi analisti sunt ingrijorati ca multi creditori ezita sa ofere noi imprumuturi, necesare pentru o continuare a cresterii.
„Acest pact are ca scop sustinerea cresterii economice prin garantarea accesului la credite pentru companii si populatie”, a anuntat banca centrala. Institutia nu a oferit alte detalii, insa a precizat ca, pe 20 aprilie, va incepe sa discute pactul de dezvoltare a creditarii in Polonia cu ministerul de finante si autoritatea de reglementare a pietelor financiare, KNF.

No comment!

Contract de credit – forma negociata de ARB si ANPC 25/03/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , , , ,
add a comment

Dupa cum scriam la inceputul lunii februarie, dar si dupa aceasta data in aceste postari ( aici sau aici ) ar fi util un CONTRACT DE CREDIT IPOTECAR BANCAR avizat de ANPC.
Se pare ca acest lucru a avut loc, conform lui Dan Popa, iar in urma negocierile dintre ANPC si ARB ar fi rezultat acest contract, pe care-l reproduc in partile esentiale tocmai ptr a fi disecat:

Varianta 1 – pentru creditele cu dobanda variabila pe intreaga perioada
4. Nivelul dobanzii curente la data semnarii CONTRACTULUI este LIBOR/EURIBOR/ ROBOR+ … puncte procentuale
4.1. Dobanda curenta este variabila si se calculeaza in functie de indicele de referinta LIBOR/EURIBOR/ROBOR ………….(se va specifica cotatia de piata respectiva pentru moneda creditului si rata specifica utilizata conform regulilor interne ale …).
Cotatia LIBOR/ EURIBOR / ROBOR in functie de care se stabileste dobanda este cea de la 6 luni.
Modul de stabilire al dobanzii care utilizeaza indicii ROBOR/LIBOR/EURIBOR :
a) Pentru ROBOR :
– se utilizeaza cotatia ROBOR la 6 luni stabilita si publicata de BNR, din ultima zi lucratoare a lunii precedente datei de indeplinire a conditiilor de tragere din contractul de credit.
– cotatia ROBOR se va modifica la fiecare 6 luni intotdeauna in ziua corespunzatoare datei indeplinirii de catre imprumutat a conditiilor de tragere stabilite prin contract, fiind cea stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei in care se face modificarea.
b) Pentru LIBOR/EURIBOR :
– se utilizeaza cotatia LIBOR/EURIBOR la 6 luni stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei de indeplinire a conditiilor de tragere din contractul de credit, cu data valutei in SPOT, adica a 2-a zi lucratoare bancara de la data stabilirii.
– cotatia LIBOR/EURIBOR se va modifica la fiecare 6 luni intotdeauna in ziua corespunzatoare datei indeplinirii de catre imprumutat a conditiilor de tragere stabilite prin contract, fiind cea stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei in care se face modificarea cu data valutei in SPOT, adica a 2-a zi lucratoare bancara de la data stabilirii.

4.2. Nivelul dobanzii curente se stabileste de banca in functie de serviciul datoriei imprumutatului, astfel:
a) daca imprumutatul nu inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca sau acestea sunt de pana la 7 zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4.;
b) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca cuprinse intre 8 si 30 de zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale ;
c) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca de peste 30 de zile, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale .
5. Dobanda majorata in functie de serviciul datoriei, in cazul creditelor restante:
a) pana la 30 de zile: dobanda curenta inscrisa la pct. 4 la care se adauga ……… puncte procentuale
b) peste 30 de zile: dobanda curenta inscrisa la pct. 4 la care se adauga ……… puncte procentuale
Pentru orice modificare a nivelului de dobanda conform clauzelor contractuale, banca va notifica imprumutatul prin scrisoare recomandata transmisa la data aplicarii noii valori si va pune la dispozitia acestuia un nou grafic de rambursare.

Varianta 2 – pentru creditele cu dobanda fixa pe o anumita perioada si variabila ulterior
4. Nivelul dobanzii curente la data semnarii CONTRACTULUI este…..si este fixa pe primii….ani de la data tragerii/primei trageri, iar pe restul perioadei de creditare, dobanda curenta este variabila si se calculeaza in functie de cotatia LIBOR/ EURIBOR/ROBOR la 6 luni, la care se adauga ……..puncte procentuale .
4.1. Modul de stabilire al dobanzii care utilizeaza indicii ROBOR/LIBOR/EURIBOR:
a) Pentru ROBOR :
– se utilizeaza cotatia ROBOR la 6 luni stabilita si publicata de BNR, din ultima zi lucratoare a lunii precedente datei de indeplinire a conditiilor de tragere din contractul de credit.
– cotatia ROBOR se va modifica la fiecare 6 luni intotdeauna in ziua corespunzatoare datei indeplinirii de catre imprumutat a conditiilor de tragere stabilite prin contract, fiind cea stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei in care se face modificarea.
b) Pentru LIBOR/EURIBOR :
– se utilizeaza cotatia LIBOR/EURIBOR la 6 luni stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei de indeplinire a conditiilor de tragere din contractul de credit, cu data valutei in SPOT, adica a 2-a zi lucratoare bancara de la data stabilirii.
– cotatia LIBOR/EURIBOR se va modifica la fiecare 6 luni intotdeauna in ziua corespunzatoare datei indeplinirii de catre imprumutat a conditiilor de tragere stabilite prin contract, fiind cea stabilita in ultima zi lucratoare a lunii precedente datei in care se face modificarea cu data valutei in SPOT, adica a 2-a zi lucratoare bancara de la data stabilirii.
4.2. Nivelul dobanzii curente se stabileste de banca in functie de serviciul datoriei imprumutatului, astfel:
a) daca imprumutatul nu inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca sau acestea sunt de pana la 7 zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4.;
b) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca cuprinse intre 8 si 30 de zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale
c) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca de peste 30 de zile, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale .
Pentru orice modificare a nivelului de dobanda conform clauzelor contractuale, banca va notifica imprumutatul prin scrisoare recomandata transmisa la data aplicarii noii valori si va pune la dispozitia acestuia un nou grafic de rambursare.

Varianta 3 – pentru creditele cu dobanda fixa pe toata durata creditului
4. Nivelul dobanzii curente la data semnarii CONTRACTULUI este ….. si este fixa pe toata durata creditului .
Nivelul dobanzii curente se stabileste de banca in functie de serviciul datoriei imprumutatului, astfel:
a) daca imprumutatul nu inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca sau acestea sunt de pana la 7 zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4.;
b) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca cuprinse intre 8 si 30 de zile inclusiv, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale
c) daca imprumutatul inregistreaza credite si/sau dobanzi restante in lei si/sau valuta fata de banca de peste 30 de zile, dobanda curenta este cea inscrisa la pct. 4., la care se adauga ……..puncte procentuale .

Pentru orice modificare a nivelului de dobanda conform clauzelor contractuale, banca va notifica imprumutatul prin scrisoare recomandata transmisa la data aplicarii noii valori si va pune la dispozitia acestuia un nou grafic de rambursare.
5. Dobanda majorata in functie de serviciul datoriei, in cazul creditelor restante:
a) pana la 30 de zile: dobanda curenta inscrisa la pct. 4 la care se adauga ……… puncte procentuale
b) peste 30 de zile: dobanda curenta inscrisa la pct. 4 la care se adauga ………. puncte procentuale .

6. Pentru creditul acordat, IMPRUMUTATUL va plati urmatoarele comisioane:
a) comision de acordare credit de _____ % flat
b) comision de administrare de ________ RON/EUR/USD lunar, reprezentand un procent de …… % din valoarea creditului contractat prevazuta la pct. 1;
b) comision de rambursare anticipata aplicat la suma rambursata in avans, dupa cum urmeaza:
……………..
c) comision de neutilizare de ___ % pe an, calculat la soldul creditului neutilizat, platibil lunar*8 ;
d) comision de transformare de:
– …..% flat, pentru prima solicitare;
– …..% flat, pentru urmatoarele solicitari;
e) comision de …….RON pentru depuneri de numerar in contul curent, cu exceptia depunerilor efectuate in scopul rambursarii ratelor de credit, daca aceste depuneri sunt efectuate la data scadentei ratei de credit (sau in prima zi bancara lucratoare urmatoare datei scadentei, daca aceasta este intr-o zi nelucratoare), conform graficului de rambursare, inclusiv cele rezultate din plata anticipata, totala sau partiala a creditului, efectuata in baza unei cereri scrise din partea clientului, in cazul creditelor acordate in moneda nationala;
f) Comision pentru procesarea solicitarii clientilor privind emiterea acordului pentru instituirea ipotecii de rang subsecvent in favoarea altor banci care refinanteaza creditul acordat de … de…… EUR pentru fiecare solicitare;
g) comision de administrare lunara cont curent activ ….. RON/echivalent valuta;
h) alte comisioane ……………………………………………………………….*9
In plus fata de comisioanele mentionate in prezentul contract imprumutatul va mai suporta costul politei/ politelor de asigurare pentru bunurile aduse in garantie si costul politei/politelor de asigurare de viata, costuri care nu pot fi mentionate in prezentul contract intrucat imprumutatul are libertatea de alegere a societatii de asigurari, din lista societatilor de asigurari agreate de Banca.

In prezentul contract:
– costul total al creditului pentru imprumutat *10 la data semnarii prezentului contract, este de in valoare ………………. RON/ EUR/alta valuta, format prin insumarea:
1) a valorii totale a dobanzilor si comisioanelor din graficul de rambursare la data acordarii creditului
2) comisionului de acordare credit mentionat la art. 6 a)
3) comisionului de administrare lunara a contului curent mentionat la art. 6 g) calculat pe toata durata creditului
4) comisionul pentru analiza documentariei de credit prevazut in Cererea de credit
Nivelul de mai sus al costului total nu cuprinde costurile politei/politelor de asigurare pentru bunurile aduse in garantie si costul politei/politelor de asigurare de viata, costuri care nu pot fi mentionate in prezentul contract datorita libertatii de alegere a societatii de asigurari, din lista societatilor de asigurari agreate de Banca.

– valoarea totala platibila de imprumutat *10 la data semnarii prezentului contract este in valoare de …………… RON/ EUR/alta valuta si este formata din suma valoarii totale a creditului si costul total al creditului pentru imprumutat.
………..
*8 Se va completa, daca este cazul, in functie de sursa de finantare.
*9 Se vor trece alte comisioane specifice operaratiunii conform Tarifului de Comisioane al ….
*10 Aceste valori sunt valabile in conditiile respectarii graficului de rambursare.

7. Comisioanele prevazute la pct. 6 lit. a), b), c) d), e) f) si g) se platesc de catre IMPRUMUTAT si in perioada de gratie.
8. IMPRUMUTATUL se obliga sa garanteze creditul, dobanzile, dobanzile majorate, comisioanele aferente creditului, rezultate din prezentul CONTRACT, precum si cheltuielile de orice fel legate de recuperarea creditului, si celorlalte sume datorate, inclusiv a cheltuielilor de judecata si de executare silita, cu urmatoarele garantii constituite in favoarea BANCII:
a) ipoteca de rang ….. asupra imobilului situat in _____________________*10 11 proprietatea _______________ si a ______________ ;
b) _________________________________________________
c) _________________________________________________*1112 .
9. Prezentul CONTRACT este valabil si isi produce efectele, de la data semnarii si pana la indeplinirea de catre IMPRUMUTAT si COPLATITOR(I) a tuturor obligatiilor care rezulta din acesta, respectiv pana la recuperarea de catre BANCA a tuturor sumelor la care este indreptatita in baza prezentului CONTRACT.
10. Prezentul CONTRACT se supune legislatiei romane.
11. Prezentul CONTRACT poate fi modificat si/sau completat numai cu acordul ambelor parti, prin acte aditionale.
12. Prezentul CONTRACT impreuna cu contractele de garantii accesorii constituie, conform Legii bancare si Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, titluri executorii.
13. In aplicarea prevederilor prezentului CONTRACT, orice referire la un act normativ va fi inteleasa ca incluzand toate amendamentele aduse la acesta, inainte sau ulterior incheierii acestui CONTRACT.
14. Prezentul CONTRACT intra in vigoare la data semnarii sale de catre toate partile.
Obligatia bancii de a pune la dispozitie creditul si dreptul imprumutatului de a efectua trageri din acesta, intra in vigoare la indeplinirea conditiilor prevazute la pct. … (se va mentiona unul dintre articolele 3.1.1. – 3.1.5 ) din Conditiile generale de creditare, precum si a urmatoarelor conditii:
a) In situatia in care la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare se inscrie din oficiu privilegiul vanzatorului pentru garantarea diferentei de pret provenita din credit (pact comisoriu gr.IV), imprumutatul se obliga in termen de 7 zile sa depuna la banca declaratia/incheierea privind radierea privilegiului vanzatorului pentru diferenta de pret.
In cazul in care in contractul de vanzare-cumparare/ contractul de ipoteca exista erori, imprumutatul se obliga sa le rectifice astfel incat contractul de ipoteca sa fie intabulat in favoarea bancii in vederea garantarii creditului acordat de ….

b) constituirea garantiilor prevazute la pct. 8 si efectuarea publicitatii acestora. Prin derogare de la aceasta, in cazul ipotecii prevazute la pct. 8, extrasul de carte funciara din care rezulta inscrierea ipotecii in rangul mentionat in contract poate fi prezentat si dupa efectuarea tragerii/tragerilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la autentificarea respectivului contract. In cazul in care acest extras nu este prezentat in termenul mentionat, sau este prezentat in acest termen, dar ipoteca este de rang inferior celui mentionat in contract sau este mentionata in cuprinsul acestuia o alta sarcina nementionata in extrasul de carte funciara prezentat la autentificarea contractului de ipoteca si care, potrivit legii, confera prioritate la distribuirea sumelor fata de ipoteca constituita in favoarea bancii, banca are dreptul :
(1) in cazul in care creditul nu a fost tras integral pana la implinirea termenului de 10 zile: de a nu permite efectuarea de noi trageri pana la prezentarea extrasului cu rangul mentionat in contract sau pana la constituirea si efectuarea publicitatii aferente, in termen de cel mult 30 de zile calendaristice, a altor garantii acceptabile pentru banca si convenite prin act aditional.
(2) In cazul in care creditul a fost tras integral pana la implinirea termenului de 10 zile calendaristice: de a solicita imprumutatului constituirea si efectuarea publicitatii aferente, in termen de cel mult 30 de zile calendaristice, a altor garantii acceptabile pentru banca si convenite prin act aditional.
In cazul in care Imprumutatul nu isi indeplineste obligatiile sus amintite pana la expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, banca are dreptul sa anuleze creditul netras (daca este cazul) si sa declare exigibil creditul tras.
c) incheierea politelor de asigurare pentru bunurile aduse in garantie prevazute la pct. 8 si cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea BANCII;
d) incheierea politei de asigurare de viata cu cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii sau in care banca va figura ca beneficiar/certificatului de asigurare pentru caz de deces in care banca va figura ca beneficiar;
e)………… (se vor trece orice alte conditii solicitate de banca inainte de tragerea creditului)*12 13.
15. In situatia in care imprumutatul nu indeplineste conditiile de tragere in termen de …… zile calendaristice de la semnarea contractului de credit, prezentul contract se considera desfiintat de plin drept, fara indeplinirea nici unei formalitati si proceduri prealabile. *13 14
16. Conditiile generale de creditare prezentate in Anexa nr. 1, cererea de credit si graficul de rambursare fac parte integranta din prezentul contract. Contractele de garantie sunt accesorii prezentului CONTRACT.

17. Imprumutatul:
se obliga sa suporte din surse proprii eventualele sume ce pot rezulta din diferentele de curs valutar, in vederea achitarii pretului integral al imobilului din contractul de construire incheiat intre Imprumutat si constructor sau din contractul de vanzare cumparare incheiat intre Imprumutat si vanzator;
imprumutatul autorizeaza BANCA pentru efectuarea platilor din conturile sale curente in lei/valuta deschise la Banca Comerciala Romana si din contul de credit pe baza documentelor justificative completate si semnate de constructor, vizate de dirigintele de santier/ inspector tehnic de specialitate ce se prezinta in vederea decontarii;*14 15
autorizeaza BANCA sa efectueze in numele si pe contul sau orice operatiune de schimb valutar necesara pentru conversia sumelor din contul de avans si din contul de credit, la cursul BANCII, pentru asigurarea sumelor in lei, necesare efectuarii platilor pe baza documentelor justificative completate si semnate de constructor, vizate de dirigintele de santier/ inspector tehnic de specialitate ce se prezinta in vederea decontarii.*14 15
18. Clauze speciale*15 16
18.1. A) La data incheierii prezentului contract de credit la dobanda curenta precizata la art. 4 se va aplica o reducere cu:
5 puncte procentuale la creditele in lei pe termen scurt, mediu si lung
2 puncte procentuale la creditele in valuta pe termen scurt, mediu si lung
Nivelul redus al dobanzii nu poate fi sub costul mediu al resurselor atrase de banca (sau al nivelului minim stabilit de Banca cu reprezentantii salariatilor bancii), aceasta avand dreptul sa modifice procentul de reducere al dobanzilor, astfel incat sa fie respectata aceasta cerinta.
La data incheierii prezentului contract de credit se aplica o reducere de 50% asupra nivelului unora dintre comisioanelor pentru toate operatiunile. prevazute la art. 6 din prezentul. Astfel, banca va percepe urmatoarele comisioane:
a) comision de acordare credit de … % flat;
b) comision de rambursare anticipata aplicat la suma rambursata in avans, dupa cum urmeaza: ……
18.1. B) La data incheierii prezentului contract de credit la dobanda curenta precizata la art. 4 se va aplica o reducere cu:
5 puncte procentuale la creditele in lei pe termen scurt, mediu si lung
2 puncte procentuale la creditele in valuta pe termen scurt, mediu si lung.
Nivelul redus al dobanzii nu poate fi sub costul mediu al resurselor atrase de banca (sau al nivelului minim stabilit de Banca cu reprezentantii salariatilor bancii), aceasta avand dreptul sa modifice procentul de reducere al dobanzilor, astfel incat sa fie respectata aceasta cerinta.
La data incheierii prezentului contract de credit se aplica o reducere de 100% asupra nivelului comisioanelor prevazute la art. 6 din prezentul contract.
18.2. Banca are dreptul sa modifice nivelul dobanzilor curente si nivelul comisioanelor urmand ca imprumutatul sa beneficieze de reducerea stabilita la 18.1. din prezentul contract, aplicata asupra noului nivel al dobanzilor/comisioanelor in vigoare.
18.3. Reducerea precizata la art. 1718.1. se acorda numai pe perioada in care imprumutatul are calitatea de salariat al …/al unei entitati din cadrul grupului … (se alege una din variante, in corelatie cu varianta aleasa la art. 1718.1.) respecta clauzele prezentului contract de credit, iar reducerea este prevazuta in contractul colectiv de munca.
18.4. In cazul in care nu mai sunt indeplinite oricare din conditiile de la art. 1718.3, se vor aplica prevederile de la art. 4 – pentru dobanzi, respectiv art. 6 – pentru comisioane.
18.5. Banca Comerciala Romana incheie in calitate de contractant o asigurare de viata pentru imprumutat, care semneaza certificatul de asigurare in calitate de Asigurat. Asigurarea acopera riscul produs ca urmare a intervenirii decesului imprumutatului in cadrul perioadei asigurate. In asigurarea de viata, Banca are calitatea de Beneficiar si, in calitate de contractant, plateste primele de asigurare.
In cazul in care aceasta asigurare de viata inceteaza, din orice motive, mai putin plata indemnizatiei de asigurare, banca va notifica imprumutatului acest lucru, iar acesta va avea obligatia incheierii unei polite de asigurare de viata individuala in care banca va figura ca beneficiar sau care va fi cesionata in favoarea bancii, in termenul prevazut in notificare, dar nu mai devreme de o zi lucratoare de la data primirii acesteia, cu aceasta data devenind aplicabile prevederile pct. 7.1. din conditiile generale de creditare referitoare la polita de asigurare de viata.
(paragraful 11718.5 se elimina in situatia in care exista asigurare individuala de viata)
18.6. Împrumutatul se obligă ca în termen de …. *16 17 zile de la data semnării prezentului contract:
a) să prezinte băncii antecontractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul care urmează a fi achiziţionat prin credit, al cărui preţ să reprezinte cel mult totalul dintre avans şi creditul obţinut de la bancă;
b) să prezinte băncii documentele de proprietate privind imobilul ce va fi achizitionat/construit din credit, precum şi orice alte documente în legătură cu acesta solicitate de banca;
c) să utilizeze integral avansul/ să depună avansul în contul băncii.
18.7. Împrumutatul se obligă să furnizeze băncii orice document solicitat de aceasta cu privire la actele de proprietate ale bunurilor ce vor fi aduse in garanţie.
18.8. În termen de 10 zile de la comunicarea acceptarii garantiei creditului se va încheia un act adiţional la prezentul contract, în care se vor preciza cel puţin următoarele :
a) obiectul creditului;
b) bunurile aduse în garanţie;
c) suma creditului, in situatia in care se impune diminuarea acesteia, urmare a faptului ca valoarea creditului prevazuta la pct. 1 reprezinta mai mult de …..% din valoarea imobilului rezultata din antecontractul de vanzare-cumparare sau orice alte documente de proprietate privind imobilul ce va fi achizitionat/construit din credit;
d) eventuale clauze speciale.
18.9. Contractul se considera desfiinţat de plin drept, fara nici o formalitate si notificare prealabila si fara interventia instantelor judecatoresti daca Imprumutatul:
– nu îndeplineşte in termen de ….*16 17 zile de la semnarea contractului de credit obligaţiile prevăzute la pct. 18.6;
– nu depune in termen de 5 zile de la notificarea băncii documentele prevăzute la pct. 18.7;
– nu a semnat actul aditional menţionat la pct. 18.8, in termen de 10 zile de la primirea de catre Imprumutat a comunicarii acceptarii garantiei.

18.10. Împrumutatul se obligă să furnizeze băncii orice document solicitat de aceasta cu privire la actele de proprietate ale bunurilor ce vor fi aduse in garanţie.

19. In calitate de beneficiar al unei subventii de stat acordata conform Ordonantei de Urgenta nr. 51/2006, imprumutatul se obliga :
19.1. Sa depuna documentatia prevazuta de lege la primaria la care este luat in evidenta, la finalizarea si receptionarea lucrarilor de constructie, in vederea obtinerii si virarii subventiei.
19.2. Sa cesioneze in favoarea bancii sumele incasate ca subventie de la bugetul de stat in vederea utilizarii acesteia conform legii si sa suporte toate cheltuielile legate de publicitatea contractului de cesiune, care se va incheia in acceasi zi cu data semnării prezentului contractul de credit sau cel mai tarziu inaintea datei de eliberare a scrisorii de confirmare emisa de Banca.
19.3. Sa accepte ca si rata de plata a imprumutului subventia incasata de la bugetul de stat, cu scadenta cel mai tarziu a doua zi bancara de la data inregistrarii sumei reprezentand subventia in contul de cesiune. In cazul in care creditul este acordat in alta moneda decat moneda nationala, imprumutatul mandateaza banca sa efectueze schimbul valutar practicat de catre banca si sa ramburseze rata de credit constituita din subventia acordata de stat.
19.4. Sa suporte din surse proprii costurile aferente conversiei valutare si comisioanele aferente incasarii subventiei aprobate.
19.5. Sa restituie la bugetul de stat subventia obtinuta, actualizata la zi cu indicele de inflatie comunicat de Institutul National de Statistica, si sa faca dovada restituirii, in cazul in care solicita cesionarea partiala sau totala a prezentului contract de credit catre alte persoane fizice sau juridice.
20. Imprumutatul a luat la cunostinta ca oricand pe parcursul derularii contractului este posibila majorarea sumelor datorate în cazul materializării riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii ori în cazul creşterii costului creditului provenind din comisioane şi alte cheltuieli privind administrarea creditului prevăzute în prezentul contract.

……………
*11 Se vor trece toate datele de identificare ale imobilului respectiv (inclusiv codul postal) si ale proprietarului acestuia, care trebuie sa corespunda cu cele care vor fi inscrise in contractul de ipoteca. In cazul in care constructia se va ridica ulterior, se completeaza cu urmatoarea formulare: „imobil constand in teren si constructia viitoare ce se va ridica pe acesta, conform prevederilor din Legea nr. 190/1999″.
*12 Se vor mentiona orice alte tipuri de garantii agreate de BANCA, cu definirea lor cat mai exacta, in cazul in care in urma evaluarii bunurilor imobile se considera necesar.
*13 Se trec orice alte clauze speciale prevazute de reglementarile interne sau in conditiile de aprobare
*14 Se trec termenele stabilite prin reglementarile interne ale bancii
*15 Se va insera in cazul creditelor ipotecare pentru constructii viitoare realizate de dezvoltatori cu care banca a incheiat parteneriate
*16 clauzele 18.1. – 18.4. se introduc pentru salariatii … si cei ai entitatilor din grupul …; clauza 18.1. a) este valabila numai pentru salariatii entitatilor din Grupul …, iar clauza 18.1. b) este valabila numai pentru salariatii …; Se trec orice alte clauze speciale prevazute de reglementarile interne sau in conditiile de aprobare
*17 Se trece numarul de zile, conform reglementarilor interne in vigoare
*18 Cel putin 2 exemplare pentru BANCA.

CONDITII GENERALE DE CREDITARE
ANEXA LA CONTRACTULUI DE CREDIT IPOTECAR BANCAR

1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Creditul se va utiliza conform destinatiei prevazute la pct. 1 din contractul de credit ipotecar bancar si numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute la pct. 3 din prezentele CONDITII GENERALE DE CREDITARE .

4. DOBANZI SI COMISIOANE
4.1. Dobanda curenta se va calcula incepand cu data efectuarii primei trageri din contul de imprumut asupra soldului creditului angajat de la data calcularii dobanzii, dupa cum urmeaza:

Sold cont imprumut x Rata anuala a dob. x Nr. Efectiv de zile
Dob. Datorata = ––––––––––––––––––––––––––
360 x100
4.2. Pe parcursul derularii creditului, nivelul dobanzii curente variabile se modifica in functie de evolutia indicelui de referinta LIBOR/EURIBOR/ROBOR.
4.3. Noul procent al indicelui de referinta va fi afisat si la sediul bancii. iar dobanda rezultata se va aplica la soldul creditului existent la data modificarii.
De asemenea, pentru orice modificare a nivelului de dobanda in conformitate cu clauzele prezentului contract, banca va notifica imprumutatul prin scrisoare recomandata la data aplicarii noii valori si va pune la dispozitia acestuia gratuit un nou grafic de rambursare.
4.4. In cazul modificarii nivelului ratei dobanzii cu respectarea prevederilor prezentului contract, noua rata a dobanzii se va aplica automat la valoarea soldului creditului existent la data modificarii acesteia, in conformitate cu prevederile pct. 5.3. din Conditiile Generale de Creditare
4.5.In cazul in care, in urma modificarii nivelului dobanzii de catre BANCA, IMPRUMUTATUL nu va rambursa restul din creditul angajat si dobanzile aferente in termen de cel mult 10 zile de la data luarii la cunostinta, se considera ca IMPRUMUTATUL a acceptat noul nivel al dobanzii.
4.5. Dobanda se calculeaza si se incaseaza lunar la scadentele stabilite, odata cu rata de credit.
4.6. Calculul dobanzilor se va efectua la numarul exact de zile de utilizare a creditului raportat la un an calendaristic de 360 de zile.
4.7. Comisionul de acordare a creditului se calculeaza flat la valoarea creditului prevazuta in prezentul contract si se plateste o singura data, la prima tragere.
4.8. Comisionul de administrare este in suma fixa lunara si se calculeaza prin aplicarea unui anumit procent la valoarea creditului prevazuta la pct. 1 din contract. Clientul achita comisionul de administrare lunar, odata cu rata de credit si dobanda. Comisionul de administrare se percepe integral, inclusiv pentru fractiunile din luna.
4.8. In cazul in care banca finanteaza si comisioanele aferente creditului, comisionul de acordare se aplica la valoarea obiectului creditat, din care se scade avansul imprumutatului. In functie de optiunea imprumutatului, la creditele acordate in lei, la valoarea rezultata se adauga si alte costuri aferente acordarii creditului.
4.9. Comisionul de rambursare anticipata se calculeaza asupra sumei rambursate anticipat.
4.10. Comisionul de transformare se calculeaza asupra soldului creditului transformat dintr-o valuta in alta si se incaseaza la data semnarii actului aditional. Nivelul comisionului de transformare perceput va fi cel in vigoare la momentul respectiv.
4.11. Pentru creditele incadrate pe linii de finantare externa, imprumutatul va plati comisioanele conform conditiilor bancii finantatoare externe, precum si orice alte costuri implicate de negocierea, pregatirea si derularea contractului de imprumut (de exemplu speze telex, swift, costuri DHL), inclusiv cheltuieli legale de avocatura, determinate de intocmirea si semnarea Legal Opinion*28 11 . Cuantumul acestor costuri si modalitatea lor de plata se stabilesc conform conditiilor prevazute in acordul de finantare incheiat intre … si banca finantatoare externa *29 12 .
4.12. Comisioanele prevazute in prezentul contract*30 13 se platesc de catre imprumutat si in perioada de gratie.

4.13. Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica continutul clauzelor contractuale cu privire la costuri prin notificarea imprumutatului cu cel putin 30 de zile inainte de intrarea in vigoare a noilor nivele. Imprumutatul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau neacceptare a noilor conditii.

4.14. Banca poate reduce nivelul comisioanelor pentru perioade determinate de timp, pentru practicarea nivelului initial al comisioanelor precizate in contractul de credit acceptat de catre imprumutat, nefiind necesara notificarea imprumutatului si/sau incheierea unui act aditional.

5. RAMBURSAREA CREDITULUI SI GRAFICUL DE RAMBURSARE
5.1. Creditul va fi restituit in aceeasi moneda in care a fost acordat, de catre IMPRUMUTAT si/sau COPLATITOR*3114, care vor plati costurile de conversie si vor suporta riscurile de schimb valutar*32 15 .
5.2. Creditul, dobanzile si comisioanele lunare aferente vor fi rambursate conform graficului de rambursare cuprins in Anexa 2 la prezentul CONTRACT, care face parte integranta din acesta.
Sumele necesare achitarii datoriei lunare de plata (rata de credit, rata de dobanda, comision de administrare credit) vor fi asigurate in contul curent cel mai tarziu la data scadentei, convenita de comun acord si evidentiata in graficul de rambursare.
5.3. In cazul modificarii indicelui de referinta, graficul de rambursare se modifica in mod corespunzator si poate fi ridicat de imprumutat de la sediul bancii.
5.4. IMPRUMUTATUL este raspunzator de efectuarea platilor la timp si in cuantumul stabilit.
………………..
*28 11 Se introduce atunci cand este cazul
*29 12 Se introduce doar la creditele incadrate pe linie de finantare externa, daca este cazul
*30 13 In cazul in care banca percepe si alte comisioane, acestea se vor introduce la acest capitol
*3114 Se va trece COPLATITORUL numai daca este cazul.
*32 15 Se va introduce aceasta clauza in cazul in care creditul se acorda in valuta.

5.5. Daca data de scadenta stabilita prin acest CONTRACT este o zi bancara nelucratoare, plata se va face in prima zi bancara lucratoare urmatoare, fiind considerata in termen (aceasta clauza se va elimina in cazul metodei de calcul „payment”).
5.6. Din sumele achitate de IMPRUMUTAT, BANCA va acoperi datoriile acestuia in urmatoarea ordine: primele de asigurare, comisioanele, dobanzile majorate, dobanda curenta, ratele de credit restante si ratele de credit curente.
5.7. IMPRUMUTATUL poate efectua rambursari anticipate din creditul acordat, partial sau integral, cu plata unui comision de rambursare anticipata, caz in care se va reface in mod corespunzator graficul de rambursare si se va transmite un exemplar IMPRUMUTATULUI.
5.8. Platile anticipate sunt admise si considerate ca atare numai dupa plata integrala a datoriilor restante.
5.9. IMPRUMUTATUL autorizeaza BANCA sa debiteze automat conturile sale in lei/valuta deschise la BANCA cu sumele datorate conform CONTRACTULUI, pe masura ce acestea devin scadente. Pana la limita sumelor datorate, IMPRUMUTATUL autorizeaza BANCA sa faca in numele si pe contul sau orice operatiune de schimb valutar necesara pentru conversia sumelor detinute de IMPRUMUTAT in conturile sale curente in moneda creditului. Ordinea de indestulare a BANCII este mai intai din contul in lei/valuta alocat prezentului CONTRACT, daca exista disponibilitati in acest cont.
5.10. In cazul in care IMPRUMUTATUL inregistreaza rate de credit si/sau dobanda neachitate de peste 30 de zile, BANCA ii va trimite acestuia, in termen de cel mult 10 zile, o notificare prin scrisoare recomandata, prevenindu-l asupra consecintelor incalcarii CONTRACTULUI.
5.11. Daca, in termen de 30 de zile de la data notificarii, imprumutatul si/sau coplatitorii nu achita rata totala de rambursat, intregul credit si toate celelalte sume datorate devin exigibile, iar banca este indreptatita sa procedeze la recuperarea creantelor sale pe calea executarii silite, prin valorificarea garantiilor asiguratorii sau a oricaror alte bunuri aflate in proprietatea imprumutatului si/sau coplatitorilor.

8. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
8.1. IMPRUMUTATUL si COPLATITORUL se obliga :
a) sa utilizeze creditul aprobat numai in scopul pentru care a fost acordat;
b) sa restituie BANCII creditul utilizat si sa achite dobanda la termenele prevazute in graficul de rambursare ;
c) sa utilizeze proprietatea cumparata/construita/reabilitata cu credit ca un bun proprietar si sa ia toate masurile necesare sa o pastreze in buna stare;
d) sa puna la dispozitia BANCII toate documentele solicitate in legatura cu utilizarea creditului, precum si cele referitoare la garantii;
e) sa incheie contractele de garantie si sa prezinte dovada inregistrarii contractului/contractelor de ipoteca la Biroul de Carte Funciara in termenul stabilit prin prezentul contract de credit;
f) sa permita BANCII verificarea periodica a bunurilor ce constituie garantia creditului;
g) sa achite la termen comisioanele prevazute la pct. 6 din CONTRACTUL de credit ipotecar bancar;
h) sa instiinteze BANCA in maxim 5 zile lucratoare de la aparitia unor situatii care-l pun in imposibilitatea achitarii obligatiilor ce decurg din CONTRACT;
Banca nu se considera vinovata de transmiterea in mod eronat a oricaror notificari de orice natura (electronica sau letrica), in situatia in care imprumutatii sau coplatitorii/garantii au transmis date nereale sau nu au anuntat in termen de 5 zile orice modificare referitoare la adresa, numere de contact, angajator, intervenita ulterior semnarii contractului.
De asemenea banca nu isi asuma responsabilitatea pentru orice inconvenient ce poate aparea din momentul transmiterii oricaror scrisori, notificari (electronic sau letric) catre imprumutat/girant/coplatitor de natura sa intrerupa comunicarea acestora si care nu sunt din culpa bancii (ex. greva posta, greseli umane, pierderi scrisori, etc).
i) sa anunte BANCA in 48 de ore de la producerea riscului asigurat;
j) sa mentina deschis, pana la indeplinirea tuturor obligatiilor din CONTRACT, cont curent la BANCA;
k) sa permita reprezentantilor BANCII sa verifice la fata locului si sa constate stadiul materialelor achizitionate/ serviciilor prestate/ realizarii lucrarilor inaintea efectuarii oricarei trageri si plati din credit si oricand considera necesar pe parcursul derularii creditului.
l) sa plateasca toate taxele si impozitele aferente imobilului ipotecat in favoarea BANCII, pe care le datoreaza catre stat;
m) sa prezinte bancii incheierea de inscriere a procesului verbal final de terminare a lucrarilor in CF si copia procesului verbal in termen de 30 de zile de la data semnarii acestuia.
8.1.1 IMPRUMUTATUL si COPLATITORUL au dreptul:
a) sa fie instiintat in scris, telefonic, prin SMS sau e-mail de catre SC Banca Comerciala SA cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de transmiterea catre sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit a datelor negative, informaţiile referitoare la întârzierile la plată a obligaţiilor decurgând din relaţia de creditare.
b) sa fie instiintat in scris, telefonic, prin SMS sau e-mail de catre SC Banca Comerciala SA inainte de transmiterea catre sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit a datelor referitoare la inadvertenţe (informaţii neconcordante, rezultate din documentele prezentate la data solicitării creditului, din culpa solicitantului) şi fraude(informaţii privind săvârşirea de infracţiuni sau contravenţii în domeniul financiar-bancar, în relaţia directă cu un participant, constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile, după caz, ori prin acte administrative necontestate).
8.2. In cazul declararii creditului scadent si platibil, IMPRUMUTATUL si COPLATITORUL raman direct raspunzatori pentru toate consecintele financiare directe si/sau indirecte antrenate de exigibilitatea anticipata a creditului, fiind obligati sa achite BANCII toate pagubele cauzate.
8.3. BANCA are dreptul:
a) sa verifice respectarea conditiilor de utilizare a creditului, devizul general, destinatia creditului, existenta permanenta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii;
b) sa urmareasca, pe toata durata creditului ipotecar, indeplinirea conditiilor prevazute in CONTRACT si in CONDITIILE GENERALE DE CREDITARE, referitoare la: destinatia sumelor avansate, rambursarea la scadenta a ratelor de credit, plata dobanzii si comisioanelor aferente, precum si bonitatea IMPRUMUTATULUI;
c) sa recupereze pe calea executarii silite sumele datorate de catre IMPRUMUTAT in baza CONTRACTULUI si CONDITIILOR GENERALE DE CREDITARE, in oricare din situatiile prevazute la capitolul Cazuri de culpa;
d) sa debiteze conturile IMPRUMUTATULUI cu orice datorie restanta;
e) sa cesioneze sau sa transmita in alt mod prezentul contract si garantiile aferente.
8.4. In cazul creditelor ipotecare acordate pentru construirea, reabilitarea, consolidarea si extinderea imobilului, BANCA are dreptul sa verifice incadrarea constructorului in graficul de executie a lucrarilor.
8.5. Imprumutatul are dreptul sa solicite bancii, in scris, transformarea soldului creditului dintr-o valuta in alta, numai dupa achitarea comisioanelor, restantelor si dobanzilor datorate pana in ziua transformarii.
Banca isi rezerva dreptul sa refuze operatiunea, daca aceasta nu se incadreaza in politica sa de trezorerie din acel moment.
8.6. Banca se obliga:
a) sa inmaneze IMPRUMUTATULUI la cerere un extras privind soldul creditului, dobanzile platite in cursul anului, dobanzile penalizatoare (unde este cazul);
b) sa comunice IMPRUMUTATULUI, prin afisare la sediul bancii, ori de cate ori este cazul, noul nivel al comisioanelor aferente creditului, precum si modificarile in structura acestora (ex. pentru plati intarziate, eliberare extrase, rambursare anticipata, reipotecare, etc.);
c) sa notifice in scris IMPRUMUTATUL in cazul in care creanta BANCII fata de acesta, precum si ipoteca aferenta sunt cesionate altui creditor;
d) sa furnizeze IMPRUMUTATULUI o confirmare scrisa a termenilor si conditiilor principale ale creditului ipotecar la semnarea CONTRACTULUI, incluzand comisioanele de rambursare anticipata sau dobanzile percepute pentru plati intarziate si procedurile urmate in cazul platilor intarziate si/sau a executarii silite.
e) sa instiinteze in scris, telefonic, prin SMS sau e-mail Imprumutatul si, dupa caz, coplatitorii si/sau garantii cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de transmiterea catre sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit a datelor negative, informaţiile referitoare la întârzierile la plată a obligaţiilor decurgând din relaţia de creditare.
f) sa instiinteze in scris, telefonic, prin SMS sau e-mail Imprumutatul si, dupa caz, coplatitorii si/sau garantii inainte de transmiterea catre sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit a datelor referitoare la inadvertenţe (informaţii neconcordante, rezultate din documentele prezentate la data solicitării creditului, din culpa solicitantului) şi fraude (informaţii privind săvârşirea de infracţiuni sau contravenţii în domeniul financiar-bancar, în relaţia directă cu un participant, constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile, după caz, ori prin acte administrative necontestate si executorii).

9. CAZURI DE CULPA
9.1. Nerespectarea de catre IMPRUMUTAT a oricareia dintre obligatiile sale asumate prin prezentul CONTRACT si/sau contractele accesorii acestuia constituie CAZ DE CULPA. Constituie, de asemenea, CAZ DE CULPA in temeiul prezentului CONTRACT, nerespectarea clauzelor contractuale de catre orice persoana terta obligata fata de BANCA in baza contractelor accesorii la acest CONTRACT.
9.2. Neexercitarea de catre BANCA a oricarui drept prevazut in prezentul CONTRACT nu constituie o renuntare la acesta, iar BANCA va putea uza de acel drept oricand pana la stingerea tuturor obligatiilor IMPRUMUTATULUI fata de aceasta.
9.3. Fara a renunta la prevederile pct. 5.10. si 5.11. din Conditiile Generale de Creditare, neindeplinirea de catre Imprumutat/Coplatitori a oricarei obligatii contractuale, da dreptul bancii de a declara soldul creditului scadent imediat, indiferent de graficul de rambursare si, ca urmare, sa ia orice masura pe care o considera necesara pentru a-si recupera pagubele cauzate in acest mod, cu conditia notificarii prealabile ale Imprumutatului/Coplatitorului. Prevederile mentionate se vor aplica de asemenea, in cazul in care banca constata ca situatia financiara a Imprumutatului nu mai asigura conditiile de rambursare ale creditului.

Banca Romaneasca se tine de cuvant, Volksbank nu. 24/03/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie, volksbank.
Tags: , , , , , ,
5 comments

Va redau declaratiile a celor doi presedinti de banca, ce au facut inconjurul presei la finele anului trecut:

Banca Romaneasca: “Prognoza mea e ca bancile vor trebui sa se regleze pentru a nu avea multe credite neperformante. Noi ne vom regla dobanzile la un nivel la care credem ca oamenii vor putea plati, in ciuda costului mare de finantare”, a spus Andreas Maragkoudakis, pentru NewsIn.

Volksbank:„Suntem una dintre primele banci care vom scadea dobanzile (cu 1 pana la 1,5 puncte procentuale) la 20.000 de credite (19.200 de credite ipotecare) in euro carora le-am crescut dobanda in noiembrie 2007 si am promis ca vom reveni asupra dobanzilor atunci cand Euribor va cobori la vechiul nivel. Desi costul de finantare este inca mare din cauza pietei interbancare, care a crescut marjele (de la mai putin de 1% s-a ajuns la o marja de circa 3%), am promis ca vom scadea dobanzile si acum ne vom tine de promisiune”, a mentionat Gerald Schreniner.

Ei bine, Banca Romaneasca scade dobanzile la creditele ipotecare in euro si le majoreaza pe cele la lei. Scaderea indicelui de referinta Euribor aduce dobanzi mai mici la creditele ipotecare in euro acordate de Banca Romaneasca. Astfel, dobanzile percepute la creditele ipotecare si imobiliare in euro, dolari, franci elvetieni si yeni japonezi au fost micsorate, insa dobanda la creditele in lei va fi majorata, a anuntat marti banca.

„Noile rate de dobanda aplicate de Banca Romaneasca aduc un beneficiu clientilor nostri, care isi reduc astfel efortul de rambursare cu pana la 20%. Pentru ca vorbim de credite ipotecare cu valori semnificative, impactul datorat micsorarii dobanzilor de referinta aplicate va fi considerabil, in anumite cazuri contrabalansand substantial evolutiile cursului de schimb”, a declarat Lakis Couninis, Director Executiv Diziviile Retail & Retea in cadrul Bancii Romanesti.

Modificarile intra in vigoare incepand cu 25 martie 2009 si se aplica atat creditelor aflate in portofoliu, cat si celor ce vor fi contractate dupa aceasta data.

Prin urmare, indicii de referinta ce vor intra in calculul dobanzilor variabile sunt de:

1,65% pentru credite ipotecare in Euro, in scadere cu 1,6790 puncte procentuale;
1,3088% pentru credite ipotecare in USD, in scadere cu 0,5622 puncte procentuale;
0,4050% pentru credite ipotecare in CHF, in scadere cu 0,4117 puncte procentuale;
0,6188% pentru credite ipotecare in Yeni, in scadere cu 0,3266 puncte procentuale;
15,35% pentru credite ipotecare in RON, in crestere cu 2,5500 puncte procentuale.
La acesti indici, banca adauga o marja fixa. Astfel, la creditele ipotecare si imobiliare Banca Romaneasca adauga o marja de 4% la creditele in lei si de 8% la cele in euro.

La creditele de consum cu ipoteca se adauga inca 5% la lei si 6% la euro. Creditele de consum fara ipoteca sunt acordate de catre Banca Romaneasca doar in lei si se aplica aceeasi marja de 6%.

Exemplul de calcul oferit de banca arata ca pentru un credit ipotecar in suma de 50.000 EUR acordat pe 25 de ani rata lunara calculata in conditiile actuale este de aproximativ 340 EUR in timp ce, in noile conditii, aceasta scade la 285 EUR.

Pe cand Volksbank, care anuntase aceasta modificare va avea loc in luna februarie, si al carui presedinte promite aceasta in finalul declaratie nu a operat aceasta modificare. Va amintesc totusi ca Volksbank a majorat DOBANDA FIXA, a prelungit Comisionul de rezeva minima obligatoriu si ptr 2009, fara niciun fel de respect fata de client si legislatie.

Felicitari pentru gestul Bancii Romanesti de a-si respecta promisiunile, si jihad celor de la Volksbank.

Ghetea – out de la CEC, sper ca si din ARB 24/03/2009

Posted by moderat in ARB, banci.
Tags: , , ,
4 comments

Nu am nicio problema cu Ghetea ca Presedinte al CEC Bank, dar cand ma gandesc la functia din ARB, imi aduc aminte de avalansa de presiuni facute in defavoarea clientilor bancari si de declaratiile publice mincinoase referitoare la posibilitatea de reesalonare a creditelor sau de intelegerea pe care o gasim la bancheri.
Aceste aspecte ma determina sa-i spun ADIO, sau ca sa parafrasez un slogan de pe stadioane, PLEEEEEACA DIIIN BANCAAAAAAA!
Adunarea generală a acţionarilor CEC Bank se va întruni până la sfârşitul lui aprilie pentru aprobarea bilanţului băncii pe 2008, urmând ca în aceeaşi şedinţă să fie schimbată şi conducerea băncii, a declarat marţi, pentru NewsIn, preşedintele AVAS, Mircea Ursache.

Ursache a precizat că face afirmaţia în calitate de coordonator în cadrul PSD pentru mediul de afaceri.

„Până pe 30 aprilie se va întruni AGA la CEC Bank pentru aprobarea bilanţurilor contabile pe 2008, iar odată cu aceasta, va fi schimbat consiliul de administraţie, pentru că majoritatea membrilor nu mai au nicio funcţie în Ministerul de Finanţe, şi preşedintele CEC”, a spus Ursache. (Sursa:NewsIn)

BNR incurajeaza executarile silite 20/03/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.
Tags: , , , , ,
1 comment so far

Incep sa prinda contur presiunile facute de banci prin ARB, dar si declaratiile de sustinere a bancherilor din partea presidentiei si a statului, toate acestea in defavoarea populatiei clienta a bancilor.

Azi, BNR-ul a aprobat, si o sa intre in vigoare dupa publicarea in MO, noul regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea provizioanelor specifice de risc de credit. In fapt prin aceste noi reglementari, diminueaza singura retinere de pana acum din partea bancherilor de a trece la executarea silita a ipotecilor, si anume provizioanele ce trebuiau realizate in cazul executari silite.
Conform comunicatului BNR:
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat noul Regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Armonizarea permanentă a cadrului de reglementare cu practicile internaţionale în domeniu, precum şi simplificarea acestuia reprezintă o preocupare constantă a băncii centrale.
Noul cadru de reglementare are ca obiectiv apropierea treptată a reglementărilor naţionale de standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) în ceea ce priveşte regimul garanţiilor aferente creditelor întârziate la plată de mai mult de 90 zile în procesul de constituire a provizioanelor.
Modificarea de fond constă în flexibilizarea cadrului de reglementare, noul regulament permiţând împrumutătorilor să ia în considerare o cotă de cel mult 25 la sută din valoarea recuperabilă a garanţiilor la determinarea provizioanelor aferente creditelor menţionate mai sus, spre deosebire de cadrul de reglementare anterior care nu permitea ajustarea nivelului provizioanelor pentru creditele restante de mai mult de 90 de zile”

Parerea mea ca aceasta exprimare „25 la sută din valoarea recuperabilă ” o sa dea o linie directiva paguboasa in cazul valorificarii ipotecii de executat, mai ales in conditiile in care sunt implicati executorii bancari.

De ce sa “NU TRAGETI IN BASESCU!”, daca el trage la caruta bancherilor? 09/03/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Din acelasi serial, de rivigorare a sistemului bancar sau mai bine spus de sustinere si ajutor ca bancile din Romania sa atinga cote de profit urias, indiferent de modul cum le obtine, dupa cum spuneam si aici
https://acbdr.wordpress.com/2009/03/04/ce-vor-bancile-de-la-basescu/#comments actualii conducatori ai Romaniei continua politica de protectie a acestora in defavoarea clientilor, si in special ai celor persone fizice.

Cu toate ca sunt voci ce au incercat sa suceasca cele spuse de Basescu, si anume Senatorul PDL Urban Iulian pe blogul sau: “NU TRAGETI IN BASESCU!”, senator care de aftfel a avut o implicare activa in protectia consumatorului, din articolul de azi din Cotidianul rezulta clar directia celor spuse de Basescu, si anume, statul o sa intervina, o sa oblige, astfel incat datornicii sa-si achite ratele si ca o sa aibe grija la promulgarea legii privind protectia consumatorilor (OUG 174/2008), tinta principala fiind persoanele civile in primul rand.

Conform lui Serban Buscu, sub titlul ‘Efectul Băsescu: restanţierii, pârâţi la angajator’ bancherii vor sa obtina prin orice mijloace ratele, fara a tine cont de restul cheltuielilor lunare ale clientilor, pe care in momentul acordarii creditelor le luau in calcul.

“Pedepsirea rău-platnicilor cu intenţie ar putea intra în sarcina angajatorilor. Oamenilor li s-ar putea popri contul cu salariul

Una dintre metodele de stimulare a restanţierilor de către stat şi bancheri ar putea fi pedepsirea lor chiar de către propriul angajator, soluţie aflată la nivel de discuţie între bancheri. Preşedintele Traian Băsescu spunea săptămâna trecută că statul ar putea interveni pentru a determina rău-platnicii să achite datoriile către bănci. „Pentru a proteja sistemul bancar vom analiza posibilitatea acţiunii statului, astfel încât cei care deliberat nu rambursează creditele să fie stimulaţi să o facă“, declara miercuri şeful statului.

Deşi bancherii au negat că ar fi făcut vreo propunere preşedintelui în acest sens, susţinând pe bună dreptate că intervenţia statului nici nu ar fi posibilă în acest context, au discutat totuşi despre soluţii mixte.
„Nu am propus nimic direct preşedintelui sau Băncii Naţionale. După părerea mea însă soluţii ar fi. De exemplu, colaborarea cu angajatorii în sensul sancţionării restanţierilor ar fi una dintre ele“, spune preşedintele unei bănci de top 10. Mai precis, cu ajutorul unei legislaţii adecvate, bancherii ar putea forma o comisie care să decidă dacă anumiţi restanţieri au ajuns cu intenţie în situaţia de a nu mai plăti ratele. Ulterior, această comisie ar urma să prezinte angajatorilor situaţia rău-platnicilor cu bună ştiinţă, impunându-le acestora să ia măsuri de sancţionare.
„Practic, după ce se decide dacă un anumit client nu a plătit ratele din rea-credinţă, acesta ar putea să fie sancţionat chiar de propriul angajator. Poprirea conturilor ar putea fi un exemplu“, explică sursa mai sus citată. Cu alte cuvinte, angajatului care nu-şi plăteşte ratele, deşi poate face acest lucru, i se va bloca salariul, omul fiind astfel forţat să plătească. Cu toate acestea, vorbele preşedintelui sunt interpretate mai degrabă ca un mesaj „de ajutor“ de către bancheri. „Eu iau declaraţia preşedintelui mai degrabă ca un îndemn către firme şi populaţie. Acelaşi lucru îl facem şi noi. Bancherii nu au propus preşedintelui soluţii concrete de intervenţie a statului pentru rezolvarea acestei probleme“, a explicat pentru Cotidianul preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea.”(sursa: http://www.cotidianul.ro )

Pentru ca nimeni sa nu afecteze profitul bancilor, le sugerez bancherilor, presedintelui, guvernantilor si parlamentarilor sa gaseasca solutii si pentru blocarea “veniturilor” a celor ce nici someri nu sunt, ptr ca au fost disponibilizati prin demisii, sau a acelora care au ales lumea celor drepti din cauza ratelor de la banci , credite luate ca sa vada si ei campania electorala la un TV de 37”, si chiar spoturile bancilor la credited oar cu buletinul.

Cu siguranta, azi cu ocazia discursului din parlament, Domnul Basescu o sa atinga din nou acest subiect, poate chiar o sa sugereze modificarile solicitate de ARB la OUG 174, sau cine stie, poate sa ceara o lege de nationalizare a veniturilor persoanelor fizice cu contracte de credit.

Ce vor bancile de la Basescu? 04/03/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , , , , , ,
1 comment so far

In declaratiile de presa ce au urmat intalnirii dintre Isarescu, Basescu si ARB:

– eliminarea a mai multor prevederi din OUG 174, privind Protectia Consumatorilor, care cat de cat ne mai proteja
– pastrarea executorilor bancari.

Pentru cei ce mai aveau speranta ca in aceasta tara pe cineva ii intereseaza soarta celor multi, clienti ai bancilor, acum sper ca totul este clar. Suntem in bataia vantului.

Sunt surprins de raspunsul presedintelui, „ca voi avea grija la promulgare”, adica o sa intoarca in parlament, adica in Camera Deputatilor legea ce decurge din OUG 174.

Consider ca totul este impins la extrem, si ar trebui sa FACEM ceva, nu stiu, poate o scrisoare deschisa catre Presedentie, catre Parlament, catre Dracu mai stie unde, insa acum chiar putem actiona pana nu-i prea tarziu.