BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor. 27/08/2010
Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc, Punct de vedere.Tags: abuz, anpc, ARB, banci, bnr, clauze, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanda, dobanzi marite, isarescu, opc, oug 50/2010, oug174/2008, volksbank
14 comments
BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor, insa il accepta prin pozitia adoptata fata de OUG 50/2010. ARB-ul reclama OUG 50/2010 ca avand caracter retroactiv insa nu-i deranjeaza retroactivitatea practicata de ei asupra contractelor semnate anterior deciziilor lor, oricare ar fi acestea, ei le aplica in principal asupra clientilor existenti si mai putin asupra celor viitori, dupa cum rezulta din materialul de mai jos din Ziarul Financiar.
Creşterea marjelor de dobândă şi, într-o măsură mai mică, reducerea costurilor de operare le-au permis băncilor să digere creditele neperformante fără să piardă prea mult din profituri. Strategia bancherilor pentru a se proteja de criză a fost să majoreze costul împru muturilor pentru clienţii buni-platnici şi să reducă dobânzile acordate de ponenţilor pentru a putea să digere pierderile pe care le au din creditele pe care nu le mai recuperează, este concluzia la care a ajuns Banca Naţională în Raportul asupra stabilităţii financiare – ediţia 2010.
Creşterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante a fost invocată mereu de bancheri ca motiv pentru scumpirea creditelor. Aceste scumpiri nu au vizat însă doar creditele nou-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cu plata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiri ale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii.
O asemenea politică s-ar putea dovedi însă contraproductivă pe termen lung.
„Prin politica de preţuri pe care o practică în aceste luni, un număr de bănci vor avea de suferit pe viitor din perspectiva relaţiei cu clienţii lor. Poţi miza că acum clientul este captiv şi nu are de ales, dar este de văzut în ce măsură, odată eliberat de povara creditului, se va întoare la tine ca bancă”, comentează Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
Băncile aveau în iunie o marjă de dobândă de şapte puncte procentuale la lei, în condiţiile în care dobânda medie la creditele în lei pentru populaţie era de 14% pe an, iar la depozite se plătea o dobândă de 6,9% pe an. În iunie 2009 marja era de 4,9 puncte procentuale, în creştere deja de la circa trei puncte procentuale înainte de declanşarea crizei financiare în toamna lui 2008.
În acest fel, sistemul bancar a reuşit să încheie anul trecut pe plus, cu un profit cumulat de 182 de milioane de euro, mai mic totuşi decât vârful istoric de peste un miliard de euro, atins în 2008.
Şi oamenii de afaceri critică practica băncilor de a-i sufoca pe clienţii existenţi, în condiţiile în care efortul mai mare făcut pentru plata ratelor le lasă oamenilor mai puţini bani pentru consum, afectând implicit afacerile firmelor. În acest context, Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 din iunie care stabileşte noi reglementări pentru creditele pentru consumatori – cum ar fi eliminarea comisionului de rambursare anticipată – a fost primită cu entuziasm de clienţi şi de oamenii de afaceri, dar a stârnit nemulţumirea bancherilor.
După primele şase luni din 2010 băncile locale contabilizează însă o pierdere cumulată de 56 de milioane de euro din cauza cheltuielilor tot mai mari cu provizioanele. Este pentru prima în istoria recentă când sistemul bancar încheie un semestru cu pierdere. Totuşi, bancherii au continuat să facă eforturi pentru a-şi îmbunătăţi câştigul din operaţiunile curente, astfel încât acesta să acopere în proporţie tot mai mare pierderile financiare. „În iunie 2010, profitul operaţional era cu 20,6% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, veniturile operaţionale scăzând într-un ritm mai lent decât cheltuielile similare”, subliniază raportul BNR. Spre exemplu, băncile şi-au redus personalul cu 5% pe parcursul anului trecut.
„Băncile au încă în bilanţurile lor multe active de o calitate îndoielnică. Principala lor prioritate este să transforme aceste active în lichidităţi”, spune fostul analist economic. Şi BNR notează că pe parcursul anului 2009 băncile au cerut garanţii mai mari pentru acordarea de credite – mai ales în cazul companiilor – în timp ce clienţilor individuali le-au impus un grad de îndatorare mai mic. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de 60 de zile – unul din principalii indicatori urmăriţi de BNR – a urcat constant în ultimii doi ani, depăşind 17% în iunie anul acesta, de la 5% în toamna lui 2008.
În altă ordine de idei, Crăciun critică şi BNR pentru că a urmărit cu prea multă determinare stabilizarea cursului, cu costul menţinerii dobânzilor la lei la niveluri ridicate.
„Cu toate că lichiditatea s-a ameliorat, volatilitatea ratelor de dobândă a rămas importantă. Băncile au translatat o parte din aceste incertitudini ale pieţei monetare către companii şi populaţie, concomitent cu mărirea primei pentru riscul de credit. Marja ratei dobânzii (faţă de Robor trei luni) pentru finanţarea în lei a celor două sectoare a fost în creştere, deşi rata de politică monetară a scăzut continuu”, subliniază BNR. Din 2008 şi până în primăvara acestui an banca centrală a redus dobânda-cheie cu patru puncte procentuale, respectiv de la 10,25% pe an la 6,25% pe an.
TUPEU MAXIM. Bancile sustin ca daca nu mai pot fura, din cauza OUG 50/2010, ce nu au reusit sa fure reprezinta pierderi. 24/08/2010
Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, Punct de vedere.Tags: abuz, amendament, amenzi, anpc, aplicare oug 50, ARB, banci, bancile-mama, bnr, clauze, comisioane, comision de risc, contract, credite, dobanda, dobanzi marite, IPOTECI, isarescu, marja bancii, modificari, opc, oug 50/2010, oug174/2008, plata anticipata, previziuni, reglementari, risc, volksbank
13 comments
Razboiul declansat de aparitia OUG 50/2010 intre ARB + BNR si ANPC a atins cote extreme, au foast lasate deoparte orice eticheta, au aparut amenintari voalate la persoana, jigniri si promisiuni de schimbare din functii, conform unor surse din cadrul protectiei consumatorilor.
Pe un alt front bancherii si bnr-ul fac un lobby puternic printre parlamentari pentru sustinerea unui amendament prin care ordonanta sa se aplice doar pentru contractele ce se vor semna dupa promulgarea legii in parlament. Se pare ca deja au gasit sprijin intr-un partid dar le mai trebuie vreo 33% !
In banci nu se mai dezbate altceva, toti fac simulari si vopsesc cifre (la cererea ARB-ului, conform unui angajat) astfel incat sa trimita pana luni la BNR si ARB situatii cu efectele aplicarii ordonantei. Din aceste situatii vor rezulta sumele pe care bancile nu le vor mai incasa in urmatorii 25 de ani din contractele actuale, sume pe care le prezinta ca fiind pierderi si nu sume ce nu mai pot fi furate de la clienti, ptr ca tupeul si nesimtirea lor nu cunoaste limite.
Toate aceste date vor fi prezentate marti 31 august cu ocazia intalnirii dinre BNR, ARB si ANPC, unde primii vor sa prezinte aceste date, pe langa angajamentul cu FMI si normativa europeana care nu oblia la retroactivitate, ca avand efecte catastrofale asupra Romaniei. ANPC-ul pregateste cele 14 decizii definitive si irevocabile referitoare la abuzurile bancilor, cele 140 de procese de pe rolul instantelor, si miile de reclamatii la adresa bancilor, la care adauga acordul CE asupra aplicarii retroactive. De asemenea ANPC-ul a adunat informatii despre actuala practica a bancilor de a aplica OUG 50/2010 pe langa spiritul legii, tocmai pentru a dovedii practicile abuzive ale bancilor si tentativa lor de inselaciune.
Conform unor date trimise catre BNR o banca a anuntat ca in urma aplicarii nu mai pote fura 514 milioane de euro (ei spun ca suma reprezinta pierderi). Nu mai conteaza ca este o banca de top si ce “Prime Rate “ practica, ci sa analizam aceasta cifra din puctul de vedere al sumelor cu care sunt abuzati clientii. Daca generalizam la intreg sistemul bancar probabil o sa constatam ca suma totala este de circa 3000 milioane de euro in 30 de ani, adica cu 100 de milioane de euro sunt furati (si este o suma minima, garantat) anual clientilor cu credite la banci.
Oricum, martea viitoare sper sa nu avem surprize neplacute, pentru ca din acel moment trebuie sa lasam scrisul si sa actionam, sa trecem la pichetarea ARB-ului, BNR-ului, bancilor, etc.
CutremurBancar.ro 23/08/2010
Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, volksbank.Tags: abuz, act aditional, anpc, ARB, banci, clauze, comisioane, contract, credite, dobanda, dobanzi marite, modificari, opc, oug 50/2010, oug174/2008, reglementari, risc
10 comments
„Reducerea dobânzilor la creditele vechi ar putea falimenta România” – reprezinta ipoteza cu care bancherii de pe melagurile noastre incearca sa deturneze noile reglementari legislative in domeniu bancar.
Băncile sunt obligate, conform legislaţiei în vigoare, să modifice formula de calcul al dobânzilor folosită până acum cu una mai transparentă, care să nu ţină cont de dobânda internă a băncilor, ci de un indice naţional sau internaţional (Euribor la creditele în valută, Robor la cele în lei sau Libor la cele în franci elveţieni sau dolari).
Pentru că, tot conform legii, băncile nu au voie să majoreze comisioanele sau marjele lor în contractele aflate în desfăşurare, este posibil ca o dobândă de 10% pe an să ajungă la doar 3% pe an, prin înlocuirea formulei 8% – dobânda internă a băncii plus 2% marja băncii în Euribor la 6 luni (circa 1%) plus marja băncii, de 2%.
„Mai clar nu se poate. Se explică foarte clar că scopul legii este transparentizarea modului de calcul. O formulă de calcul al dobânzilor de tipul 7% dobânda internă a băncii plus o marjă de client de 3% se va transforma în Euribor (circa 1%) plus marja clientului de 3% plus o marjă a băncii de 6%, astfel încât dobânda să fie aceeaşi, doar că mult mai transparentă”, au declarat pentru Gândul surse bancare, in fapt acest lucru reprezinta o intelegere intre ANPC si ARB, cea ce nu constituie lege, asa ca nu acceptati aceste formulari, cu marja de client !?! si marja a bancii. Nu va intelegeti amiabil cu banca atunci direct in instanta.
Bancherii susţin că tăierea, forţată, a tuturor dobânzilor la creditele aflate în desfăşurare ar putea însemna, în final, chiar şi falimentul României. „Va urma în acel moment o scumpire de neimaginat a dobânzilor la creditele noi [inca un abuz sau o minciuna, este ilegala transferarea de costuri catre alti clienti], ceea ce va duce la zero creditare [fix problema bancii, vrea business vinde bani, nu vinde bani atunci inchide, pe noi nu ne intreseaza ca nu suntem actionari]. Să nu vorbim despre posibilitatea unui faliment bancar. Ar apărea contagiunea şi ar exploda dobânda interbancară la creditele în lei, deci şi dobânzile cerute de noi clienţilor. Un faliment bancar ar putea duce la imposibilitatea României de a se împrumuta de la noi. Dacă o va face, va fi la o dobândă mult mai mare decât cea de acum. Vorbim despre posibilitatea unui faliment de ţară, nu este o glumă”, ne-au precizat sursele bancare. Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat recent că forma actuală a legii privind modificarea contractelor de credit ar ajuta clienţii să câştige în instanţă micşorarea dobânzii dacă banca nu va face acest lucru.
Razboiul mediatic o sa fie unul puternic si de durata, cu forte disproportionate, pe deoparte ARB-ul cu resurse nelimitate si cealalta clientii abuzati, fara resurse, fara aparare, dar multi, si poate vocali.
Asa ca e momentul sa tipam prin orice metoda pana vom produce Cutremur in sistemul bancar si sa punem punct abuzurilor din Romania a acestor conducatori de banci ce s-au destrabalat pana acum intr-un vid legislativ si intr-o piata nereglementata si necontrolata.
Bancile isi trateaza clientii cu opacitate, ignoranta si interes (BM) 21/10/2009
Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc.Tags: anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanda, executare silita
3 comments
Toata lumea constata practicile din sistemul bancar romanesc, insa autoritatile noastre sunt inerte iar bancile continua sa-si subjuge clientii.
Educaţia financiară precară din România şi lipsa de transparenţă a băncilor este o combinaţie cât se poate de riscantă, însă un grad ridicat de risc este corelat de cele mai multe ori şi cu un câştig pe măsură. Un studiu elaborat de Banca Mondială arată că relaţia băncilor cu clienţii persoane fizice este una caracterizată de opacitate, ignoranţă şi interes.
Raportul a fost elaborat la cererea guvernului României, fiind unul din nouă studii elaborate în cadrul unui program pilot sponsorizat de Banca Mondială. Programul urmăreşte evaluarea protecţiei consumatorului în serviciile financiare în ţările în dezvoltare şi cele cu venit mediu. Studii similare au fost elaborate în Republica Cehă, Slovacia, Lituania, Croaţia, Rusia, Letonia şi Azerbaidjan.
Opacitatea băncilor dublată de ignoranţa consumatorului
Una dintre cele mai mari probleme pe care le ridică studiul este opacitatea informaţiilor furnizate de bănci cu privire la serviciile oferite. Practicile de dezvăluire a informaţiilor şi de vânzare a produselor financiare în România sunt considerate de-a dreptul defectuase.
Taxele pentru serviciile financiare sunt excesive şi nu sunt prezentate în mod deschis consumatorilor, iar împrumuturile sunt vândute de către brokeri care nu au suficientă răspundere în tranzacţie.
Legea de creditare a consumatorului precizează că înainte de semnarea unui contract, creditorul are obligaţia de a prezenta contractul pe care îl oferă, cel mai adecvat tip de credit şi valoarea totală a acestuia, luând în consideraţie statutul financiar al consumatorului, avantajele şi dezavantajele produsului sugerat, precum şi scopul creditului.
De cele mai multe ori însă, băncile nu au personal pregătit să lucreze cu clienţii individual. De asemenea, angajaţii băncii nu au suficientă experienţă sau pregătire pentru a furniza informaţiile adecvate consumatorilor.
Pe de altă parte, nici clienţii nu par interesaţi de a evalua toate opţiunile existente înainte de a contracta un credit. Rareori cer informaţii suplimentare sau alte opţiuni, ci vor doar să li se dea creditul aprobat.
Educaţie financiară în şcoli
Astfel se face că peste 50 la sută din împrumuturile casnice sunt în valută, mai ales în euro şi în franci eleveţieni, cel mai recent în yeni japonezi. Cei care se împrumută de cele mai multe ori nu sunt conştienţi de riscurile pe care şi le asumă şi de faptul că un împrumut în valută poate deveni foarte greu de achitat în condiţiile deprecierii monedei naţionale.
Parlamentul European a propus câteva măsuri menite să îmbunătăţească nivelul de educaţie financiară a consumatorilor, printre care elaborarea unui program comun statelor membre. La sugestia PE, CE ar putea recomanda statelor membre să includă cursuri de educaţie financiară în programa şcolară naţională.
Studiul sugerează de asemenea ca programul de educaţie financiară să includă strategii elaborate special pentru nevoile educaţionale ale diverselor grupe de consumatori, cum ar fi elevi, studenţi, adulţi, categorii defavorizate şi pensionari.
Documente stufoase
Înainte de deschiderea unui cont sau acordarea unui împrumut, băncile ar trebui să pună la dispoziţia consumatorului un document scris concis, pe înţelesul tutror, cu informaţiile de bază pentru fiecare dintre produsele sale, însă acest lucru nu se întâmplă. Informaţiile leagte de produsele oferite sunt foarte greu de găsit ţi sunt şi mai greu de comparat cu alte oferte.
Standardizarea formatului contractelor pentru produse obişnuite este foarte importantă pentru a permite consumatorilor să compare produse de la diverşi furnizori. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a iniţiat o încercare de standardizare a documentelor cu cinci ani în urmă, însă proiectul a fost abandonat. BM declară că ar trebui să i se ceară ARB să redeschidă proiectul şi să-l ducă la bun sfârşit.
Băncile îşi fac singure legea când vine vorba de colectarea datoriilor
Legislaţia bancară are prea puţin de spus în ceea ce priveşte protecţia consumatorului împotriva practicilor abuzive de colectare a datoriilor. Tipul de datorie care poate fi colectată, persoana care poate colecta datoriile, precum şi felul în care aceste datorii vor fi colectate ar trebui indicate clientului în momentul semnării unui contract.
Unul dintre cele mai slabe puncte în relaţia băncilor cu consumatorii este invizibilitatea procedurii interne de procesare a plângerilor. Deşi fiecare bancă are o astfel de procedură internă, aceasta nu este publică. Evaluatori BNR se uită pe aceste plângeri ocazional, însă singura opţiune pentru clienţii băncilor este de a-şi depune plângerile la ANPC şi să aştepte o rezolvare.
Departament de servicii financiare la ANPC
Banca Mondială sugerează ca Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului ar trebui să înfiinţeze un departament dedicat în exclusivitate serviciilor fianciare. Studiul adaugă că personalul acestui departament ar trebui să fie bine remunerat şi să aibă experienţă profesională sau pregătire academică financiară.
Practicile abuzive legate de creditare şi vânzarea de produse de investiţii ar trebui să fie interzise în mod explicit prin lege. O agenţie guvernamentală ar trebui să supravegheze publicitatea emisă de instituţii financiare, asigurându-se că informaţiile furnizate de acestea în anunţuri deţin informaţii corecte şi complete.
Credite cât încape
În ultimii ani gradul de utilizare a serviciilor financiare de către consumatori a crescut dramatic în România. Împrumuturile bancare către gospodării au crescut în ultima decadă de la mai nimic la 20 la sută din PIB în 2008, ceea ce corespunde unei creşteri de aproximativ 100 la sută pe an în cinci ani. Această creştere a împrumuturilor către gospodării este cea mai rapidă din Europa.
Această evoluţie ridică întrebarea dacă românul de rând poate să monitorizeze în mod eficient nivelul de risc pe care şi-l asumă.
Banca Mondială sugerează că România ar trebui să ia în consideraţie elaborarea unui program care să consolideze protecţia financiară a consumatorului printr-o serie de măsuri precum:
• îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor privind drepturile şi responsabilităţile pe care le au în serviciile financiare
• creşterea transparenţei produselor financiare
• îmbunătăţirea mecanismelor de rezolvare a disputelor
• consolidarea educaţiei financiare a consumatorilor
• elaborarea de sondaje pentru a evalua gradul de cunoştinţe financiare ale consumatorilor
Volksbank pierde proces dupa proces 20/10/2009
Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank.Tags: abuzuri, act aditional, anpc, banci, clauze, credite, dobanda, dobanda fixa, dobanzi marite, prelungire RMO, proces cu banca, renuntare rmo, rezerva minima obligatorie, volksbank
60 comments
Ulterior serialului ‘Volksbank – abuz dupa abuz’ urmeaza ‘Volksbank pierde proces dupa proces’. Accesand linkul de mai jos gasiti o hotarare judecatoreasca definitiva prin care banca este obligata sa anuleze clauzale abuzive din contract, clauze prin care banca a marit dobanda fixa si a prelungit CRMO. Este doar inceputul, si incercarile nesimtite ale bancii de a mai propune alte acte aditionale sunt o masura a disperarii, asa ca daca doriti a va nenorocii pe viata puteti sa le semnati. Daca vreti altceva de la urmatorii 25-27 de ani actionatii in judecata, ca se poate.
Marja de profit a bancilor s-a dublat in 3 luni! 06/10/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, credite, dobanzi, euro, lei.Tags: abuz, banci, bcr, credite, dobanzi, marja
add a comment
Bancile umfla marja de dobanda pentru a-si umple sacul fara fund, si fac abstractie de puterea de returnare a clientilor, se fac ca nu observa ca 1 din 5 clienti nu-si mai poate platii ratele acum. Opereaza reduceri de dobanzi la credite neproportionale cu realitatea din piata la credite astfel reusind ca in 3 luni sa-si dubleze marjele de dobanda.
Spre exemplificare si elocventa ne oprim asupra primei banci conform datelor din 2008, si anume Banca Comerciala Romana (BCR).
Dobanzile bonificate de BCR la depozitele standard in lei au coborat de la 1 octombrie la 8,1- 8,5% pe an, in timp ce la credite banca practica dobanzi fixe de pana la 16-18% pe an. La depozitele in euro, dobanzile au ajuns la 2,2 – 2,75%, in timp ce la credite dobanzile fixe se ridica la 10-12,5%.
Pentru creditele noi in lei cu dobanda variabila, BCR calculeaza costul pornind de la o rata de 9,43% (ROBOR la 6 luni) la care adauga marja de produs, ajungand la niveluri de 13,93% la credite de consum si 12,43% la creditele cu ipoteca. La creditele in euro cu dobanda variabila costul pleaca de la o rata de 1,016% (EURIBOR la 6 luni) si urca pana la 8,5 – 9,5%.
De luna aceasta cea mai mare banca de pe piata a operat o noua serie de reduceri ale dobanzilor la depozite, si in lei, si in euro, pozitionandu-se in partea de jos a pietei. Dobanda maxima oferita la lei este doar cu jumatate de punct procentual peste dobanda de politica monetara a BNR de 8% pe an, in timp ce pe piata monetara dobanzile la depozitele atrase se situeaza la 9 – 10%.
Cresterea marjei de dobanda pentru acoperirea costurilor din ce in ce mai mari cu creditele neperformante este politica de grup pentru austriecii de la Erste – „costuri mai mari cu riscul, compensate prin marje mai mari”, dupa cum a aratat saptamana trecuta Andreas Treichl, CEO al Erste Group, la o conferinta a sefilor de banci organizata la Londra.
„Costurile cu riscul au evoluat in concordanta cu asteptarile noastre reflectand conditiile economice, in timp ce marjele de dobanda s-au imbunatatit gradual reflectand capacitatea de a modifica preturile aferente produselor in sold si de a face business nou cu marje mai mari”, a spus Treichl.
Austriecii considera ca BCR poate profita de pozitia sa puternica pe piata de retail pentru a reduce dobanzile la depozite mai repede decat pe cele la credite fara a risca sa piarda prea multi clienti. Seful Erste admite ca rata creditelor neperformante a crescut, insa sustine ca acestea se afla la un nivel „gestionabil”, desi pe piata au aparut informatii conform carora este necesara o noua majorare a capitalului cu 1 mld. euro, ceea ce a provocat scaderea actiunilor pe bursa de la Viena doua zile la rand.
Majorarea marjelor de dobanda este principala solutie la care recurg bancile pentru a putea finanta cresterea rapida a provizioanelor pentru credite neperformante.
Potrivit datelor BNR, in iulie marja de dobanda la lei la nivelul pietei bancare de retail a urcat la 6,29 puncte procentuale fata de numai 2,65 puncte in martie.
De atunci, dobanda medie la depozitele noi a coborat cu 4,3 puncte. Dobanda medie la creditele noi in lei este astazi cu numai 0,4 puncte procentuale mai mica decat in martie, multe banci reusind astfel sa-si majoreze profitul operational.
Pentru o imagine de ansamblu a acestei dublari a marjei aici
Un leu din ce in ce mai mic 01/10/2009
Posted by moderat in bnr, euro, lei, Punct de vedere.Tags: curs penntru calculul accizelor, curs valutar, euro, leu, previziuni
7 comments
Dupa cum comentam de dimineata pe blogul lui Dan Popa, unde anticipam deprecierea de azi, de 1%, la ora 13,00 BNR-ul imi confirma aceast lucru. Referinta 4.25 ron/euro, cu 1.22% mai mare ca referinta anterioara
Insa suntem la mijlocul zilei, si stim ca banca centrala stabileste cursul in jurul orei 11, Dupa o formula secreta (la fel ca dobanda la credite la majoritatea bancilor) si atunci este normal sa te intrebi cum o sa inchida ziua leul.
Opinia mea este ca o sa sara de 4.27 (pe seara) pe interbancar, si cred ca scapam usor tinand cont de evenimentele din tara. De retinut ca monedele regionale au avut si ele deprecieri, insa nesemnificative fata de cea a leului. Si volumul tranzactionarii de azi a fost dublu fata de o zi normala, si din tranzactii n-a lipsit banca centrala cea ce e clar ca a mai infranat aprecierea euro in raport cu leul.
Fata de moneda europeana, dolarul in comparative cu leul a avut o apreciere si mai mare, de circa 2%, referinta fiind de 2.92 lei/$ vs 2.86 lei/$.
Update: Pe interbancar, la ora 13.30, euro varia intre 4.2650-4.2675 insa se vad influente de franare ale deprecierii leului.
Update 2: Cursul anuntat de Banca Europeana, curs dupa care se vor calcula accizele la noi in 2010
, este de EUR/RON = 4.2688
Atac la LEU! 14/09/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, curs valutar, euro, lei, Punct de vedere.Tags: atac la leu, bnr, curs valutar, euro, isarescu, istoric, leu
11 comments
Se pare ca devine o regula, fiecare toamna cu atacul la moneda nationala.
Dupa incercarea semi-esuata din octombrie 2008 baietii destepti au inceput un nou atac la moneda nationala. Spun semi-esuata si nu esuata ca guvernatorul bancii centrale pentru ca stim cu totii ca au trebuit vreo 8-9 luni de lupta cu ROBOR-ul. Dar asta e trecut, si pe atunci la BNR mai erau si niste banuti din RMO.
Acum, la aproape un an, niste bancheri de pe o insula, dar nu numai, au declansat inca un atac asupra leului. Dupa vreo 2 saptamani de campanii de PR prin intermediul diversilor specialisti de prin bancile de la noi (cititi ultimele rapoarte ale bancilor), care ne pregatesc de un curs de 4.5-4.6 ron/euro, de vreo 4 zile au inceput atacul, inca nu agresiv pentru a testa reactia BNR-ului, insa conform unor info, acestia astepta o eventuala criza politica pentru atacul final.
Isarescu se afla si el la final de mandat, chiar ultima luna a lui si inca nimic nu e sigur despre un nou mandat, BNR-ul e putin mai subtire la punga, bani de la FMI se duc direct la Finante, brokerii si bancherii nu au intodeanu interese comune cu Romania, aproprierea si a unor scadente financiare ptr guvern dar si altele (nu la intoarcerea romanilor din CO cum motiveaza „analistii independenti”) creeaza un teren numai bun pentru acest ATAC LA LEU.
Reactia Guvernatorului a fost directa azi dupa ce se pare ca a constat ca baietii nu au prins mesajul voalat de saptamana trecuta. El a declarat azi ca „Bineînţeles că încearcă, dar suntem cu ochii pe ei” intrebat daca leul este atacat. Din pacate mesajul nu ne poate linistii, si noi suntem cu ochii pe curs dar si pe scadentarul creditului, si nu prea e ok ce vedem.
Azi BNR-ul anunta o referinta record pentru ultimele 6 luni, 1 euro = 4.2747 lei, insa acum pe interbancar cursul este de 4.2830-4.2850 si tendinta de depreciere a leului continua. Si sa nu uitam ca fata de monedele din regiune in anul 2009 leul este detasat pe primul loc al topului deprecierii in raport cu moneda europeana, pe la 7% dublu fata de urmatoarea clasata.
Oare o fi bine sa ne uitam la acest atac in loc sa reactionam, oare reactionam insa numai atat putem? Sau poate asteptam 21-22 septembrie sa avem cu ce reactiona, cine stie. Nu cred ca cineva se gandeste ca reactia bnr-ului are vreo legatura cu sustinerea ptr un nou mandat pentru actualul Guvernator si a viceguvernatorilor.
Cu lupa pe PRIMA CASA (I) 18/07/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, prima casa, Punct de vedere.Tags: avans, banci, comisioane, conditii, COSTURI, credite, ipoteca, prima casa, rate, taxe
4 comments
Chiar daca s-au acordat cateva credite din acest program, mai toate avand dosare depuse pentru alt tip de credit ipotecar si odata cu lansarea programului au optat si s-au incadrat in acest proiect, cred ca este util de stiut de cati bani cash este nevoie in momentul in care doresti sa accesezi un credit prin programul PRIMA CASA.
Procesul de obţinere a unui credit prin programul PRIMA CASA impune costuri colaterale care vă pot da complet peste cap bugetul. Practic, ca să poţi accesa creditul pentru noua locuinţă trebuie să dispui de până 10.000 de euro bani cash din care 3.000 de euro reprezintă avansul obligatoriu la acontarea creditului, iar restul costurile colaterale, printre care alţi 3.000 de euro sunt reprezentaţi de comisionul pentru agenţia imobiliară. Dacă iei o casă nouă sau eviţi agenţia imobiliară, tot va trebui să mizezi pe circa 6.000 de euro pe lângă împrumutul de la bancă.
Costurile colaterale reprezinta printer altele taxele notariale, comisionul de gestiune, asigurarea sau depozitul colateral. Însumând toate aceste cheltuieli, plus altele pe care le enumara mai jos, rezultă costuri suplimentare care depăşesc 3.000 de euro.
CALCUL PENTRU CREDIT ÎN EURO
– autentificarea contractului de vânzare – cumpărare: 2.884 de lei (680 de euro)
– autentificarea contractului de ipotecă: 1.553 de lei de lei (360 de euro)
– depozit colateral: 700-750 de euro
– evaluarea locuinţei: 400-500 de euro
– asigurarea locuinţei: 60-80 de euro/an
– comisionul de gestiune pentru Fondul Naţional de Garantare: 200 de euro/an
– comision agenţie imobiliară: 3.000-3.600 de euro
– taxa de înregistrare la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a garanţiilor constituite în vederea garantării depozitului: 67 de lei (15 euro)
– comision transfer bancar: 100-150 de euro, 400-500 de euro
Costuri colaterale totale la un credit in EURO: 5.665 –6.200 euro
CALCUL PENTRU CREDIT ÎN LEI
– autentificarea contractului de vânzare – cumpărare: 2.884 de lei (680 de euro)
– autentificarea contractului de ipotecă: 1.553 de lei de lei (360 de euro)
– depozit colateral: 7.000-7.500 de lei (1.650-1.750 de euro)
– evaluarea locuinţei: 400-500 de euro
– asigurarea locuinţei: 60-80 de euro/an
– comisionul de gestiune pentru Fondul Naţional de Garantare: 200 de euro/an
– comision agenţie imobiliară: 3.000-3.600 de euro
– taxa de înregistrare la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a garanţiilor constituite în vederea garantării depozitului: 67 de lei (15 euro)
– comision transfer bancar: 100-150 de euro, 400-500 de euro
Costuri colaterale totale: 6.365 – 6.900 de euro
Cam acestea sunt sumele de care este nevoie inainte. Odata disponibili acesti bani urmeaza o a doua dilema, credit in lei sau in euro? Asupra acestui aspect o sa scriu in articolele viitoare.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 