jump to navigation

TUPEU MAXIM. Bancile sustin ca daca nu mai pot fura, din cauza OUG 50/2010, ce nu au reusit sa fure reprezinta pierderi. 24/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
13 comments

Razboiul declansat de aparitia OUG 50/2010 intre ARB + BNR si ANPC a atins cote extreme, au foast lasate deoparte orice eticheta, au aparut amenintari voalate la persoana, jigniri si promisiuni de schimbare din functii, conform unor surse din cadrul protectiei consumatorilor.
Pe un alt front bancherii si bnr-ul fac un lobby puternic printre parlamentari pentru sustinerea unui amendament prin care ordonanta sa se aplice doar pentru contractele ce se vor semna dupa promulgarea legii in parlament. Se pare ca deja au gasit sprijin intr-un partid dar le mai trebuie vreo 33% !
In banci nu se mai dezbate altceva, toti fac simulari si vopsesc cifre (la cererea ARB-ului, conform unui angajat) astfel incat sa trimita pana luni la BNR si ARB situatii cu efectele aplicarii ordonantei. Din aceste situatii vor rezulta sumele pe care bancile nu le vor mai incasa in urmatorii 25 de ani din contractele actuale, sume pe care le prezinta ca fiind pierderi si nu sume ce nu mai pot fi furate de la clienti, ptr ca tupeul si nesimtirea lor nu cunoaste limite.
Toate aceste date vor fi prezentate marti 31 august cu ocazia intalnirii dinre BNR, ARB si ANPC, unde primii vor sa prezinte aceste date, pe langa angajamentul cu FMI si normativa europeana care nu oblia la retroactivitate, ca avand efecte catastrofale asupra Romaniei. ANPC-ul pregateste cele 14 decizii definitive si irevocabile referitoare la abuzurile bancilor, cele 140 de procese de pe rolul instantelor, si miile de reclamatii la adresa bancilor, la care adauga acordul CE asupra aplicarii retroactive. De asemenea ANPC-ul a adunat informatii despre actuala practica a bancilor de a aplica OUG 50/2010 pe langa spiritul legii, tocmai pentru a dovedii practicile abuzive ale bancilor si tentativa lor de inselaciune.
Conform unor date trimise catre BNR o banca a anuntat ca in urma aplicarii nu mai pote fura 514 milioane de euro (ei spun ca suma reprezinta pierderi). Nu mai conteaza ca este o banca de top si ce “Prime Rate “ practica, ci sa analizam aceasta cifra din puctul de vedere al sumelor cu care sunt abuzati clientii. Daca generalizam la intreg sistemul bancar probabil o sa constatam ca suma totala este de circa 3000 milioane de euro in 30 de ani, adica cu 100 de milioane de euro sunt furati (si este o suma minima, garantat) anual clientilor cu credite la banci.
Oricum, martea viitoare sper sa nu avem surprize neplacute, pentru ca din acel moment trebuie sa lasam scrisul si sa actionam, sa trecem la pichetarea ARB-ului, BNR-ului, bancilor, etc.

Anunțuri

BNR a amendat recent o banca; intreaga conducere a bancii. 20/11/2009

Posted by moderat in banci, bnr.
Tags: , , , ,
7 comments

Nicolae Cinteza, BNR: „Am amendat conducerea unei banci si pe toti membrii Consiliului de Administratie cu cate 6 salarii. Mintisera”

Ultima amenda data?
Nicolae Cinteza: Un intreg Consiliu de Administratie al unei banci si conducerea ei. Le-am dat 9 amenzi, fiecare a cate 6 salarii.

De ce ?
Nicolae Cinteza: Pentru „ aplicarea eronata a normelor interne de creditare ”.

Adica ? Suna foarte…
Nicolae Cinteza: Au mintit. Au incercat sa ne induca in eroare, ca sa nu fie nevoiti sa mai constituie provizioane. Or, cu asa ceva nu avem niciun fel de mila. Pentru ca daca eu iau de bun ceea ce ei imi spun si imi fundamentez deciziile pe asta, iau decizii gresite.
Practic, au restructurat niste credite, le-au re-esalonat, fara sa respecte propriile norme interne. Noi am aflat si i-am sanctionat. E simplu .

In cazul a cator banci ati cerut cresterea solvabilitatii?
Nicolae Cinteza: Avem 12 banci la care am cerut ridicarea solvabilitatii de la 8 %, la 10 %. Nu pentru ca ar avea probleme. Din prudenta.

Reusesc bancile sa va “duca” cu vorba sau cu indicatorii?
Nicolae Cinteza: Pe termen foarte scurt, poate. Dar sa stiti ca le prindem imediat, iar pedepsele sunt fara mila in situatii din acestea.
Cea mai prosteasca greseala e sa ne minta. Noi oricum aflam, mai devreme sau mai tarziu. Si luam masurile cele mai dure in asemenea cazuri. Am dat zeci de amenzi in acest an. Desigur, nu toate pentru tentative de inducere in eroare…In plus, atunci cand vedem ca unei banci I se deterioreaza anumiti indicatori, punem imediat mana pe telefon si il rugam pe sef sa treaca la o cafea, la o discutie…Nu vreau sa merg eu la sediul bancii, pentru ca poate ca s-ar interpreta gresit.

Lumea care m-ar vedea intrand intr-o banca ar putea presupune ca m-am deplasat la banca respectiva pentru ca ea ar avea o problema. Si nu e cazul. De regula, treaba se rezolva foarte simplu. Ii transmitem actionarului sa aduca bani, daca situatia o impune. Daca aduce, toata lumea e fericita. Daca nu, actionarul ramane fara dreptul de a vota. Pentru ca asta facem. Un actionar care refuza sa aduca bani ca sa isi ajute banca, ramane fara drept de vot. Punct.

Cazuri in care solvabilitatea sa se fi prabusit sub 8 % au fost?
Nicolae Cinteza: Da, am avut un caz de banca la care solvabilitatea cazuse la 6,7 % fata de minimul pe care il acceptam, de 8 %. Avea expuneri mari pe un grup de firme care intrasera in insolventa si asta e, ii scazuse solvabilitatea. Si in momentul in care ii urc indicatorul acesta, il opresc automat si din creditare.

Si ce ati facut?
Nicolae Cinteza: Am pus mana pe telefon, am sunat actionarul principal si i-am spus ca are doua variante. Sau vine cu bani de acasa, sau il pun in administrare speciala si asta inseamna moarte curata.

De ce?
Nicolae Cinteza: Pentru ca nicio banca din lume, cand intra sub administrare speciala, nu rezista. Lumea care aude, fuge sa isi scoata banii si banca nu poate face fata tuturor retragerilor si moare.

Si ce a facut?
Nicolae Cinteza: A venit in cateva zile cu banii.

Bancile raporteaza trimestrial solvabilitatea, nu?
Nicolae Cinteza: De regula, da. Dar sunt banci carora le-am cerut sa imi trimita indicatorii de solvabilitate nu trimestrial, cum se obisnuieste, ci lunar. Am observat in cateva cazuri punctuale ca nu pot sa dorm bine 3 luni, gandindu-ma la solvabilitatea lor. Si atunci, ca sa dorm eu linistit, le cer sa -mi trimita lunar situatia.

Puteti fi mai concret…?
Nicolae Cinteza: Am observat ca in trecut dadusera credite cu foarte mare generozitate si ne-am gandit sa fim prudenti. In momentul in care ne uitam pe datele lor si vedem ca provizioanele au crescut excesiv, repet, excesiv, il punem sa se asigure ca sta bine cu solvabilitatea. Avem insa si banci care au peste 10% solvabilitate, fara sa le-o ceara nimeni.

Imi spuneati mai devreme de cazul acela cu declararea insolventei…
Nicolae Cinteza: Da, una din problemele care trebuie neaparat rezolvata este cea legata de declararea insolventei. De usurinta cu care se declara aceasta insolventa. Am vazut un caz al unei firme care avusese un credit sindicalizat de la 5 banci si careia I se ceruse insolventa pentru 3000 de euro. Sigur ca poti sa ai o problema temporara de lichiditati, dar noi trebuie sa ne asiguram ca problema se poate rezolva si ca nu vor fi probleme la nivel de sistem din aceasta cauza.

Isi vand si isi rascumpara bancile propriile portofolii de credite? De ce?
Nicolae Cinteza: Da, sigur ca bancile isi rascumpara uneori creditele. E o procedura uzuala. Le-au vandut bancii mama si constata acum ca de fapt sunt credite bune si iau imprumut de la banca mama ca sa isi rascumpere portofoliile. Au nevoie de o baza de profit. Or, daca nu ai active, de unde sa faci profit?

Cat de des au loc intalnirile cu cele 9 banci? Agreementul nu e semnat pe doi ani? De ce trebuie sa va vedeti asa de des?
Nicolae Cinteza: Intalnirea cu reprezentantii bancilor, cu cei ai FMI si ai CE are loc de regula trimestrial. Sigur ca li se cere sa isi mentina expunerea pe Romania, dar aici ne lovim oarecum de un paradox.

Ce paradox?
Nicolae Cinteza: Pai, ca sa isi mentina expunerea pe Romania, in conditiile in care piata noastra nu poate absorbi o suma infinita, e nevoie sa isi asume pierderi. Or, mie, ca supraveghetor, nu imi convine sa vad pierderi in bilanturi. Dar si ei vor sa isi mentina expunerea, sa stiti. Discutam cu omologul meu din Grecia. Grecii chiar vor sa isi mentina expunerea pe Romania, din ratiuni pur economice. Castiga la noi bani frumosi, din diferentialul de dobanda.

Cum mai stau bancile cu cota de piata?
Nicolae Cinteza: E interesant. In 2007, cand le-am rugat sa imi spuna ce cota de piata au, daca le adunam depaseau cu mult 100 % din piata. O supraevaluau clar. Acum, in 2009, daca adun cotele comunicate de ele, iese mai putin de 90 % din piata.

Cand se va relua creditarea?

Nicolae Cinteza: Acum, perceptia de risc e foarte ridicata si daca va uitati in media, veti vedea ca sperante pentru reluarea prea curand a creditarii, nu sunt. Se voreste despre peste 100.000 de companii care au inchis portile, despre somaj in crestere in sectorul bugetar, cum sa dai credite in asemenea conditii? Poate la anul…

Evident, va fi o reluare la alte viteze…
Nicolae Cinteza: Clar. Sa nu isi inchipuie cineva ca va fi la fel ca inainte. Vremurile in care te duceai cu buletinul si luai zeci de mii de euro, a trecut

Isi reevalueaza bancile, garantiile?
Nicolae Cinteza: Sigur ca da. Sunt chiar obligate sa faca reevaluari periodice ale garantiilor. Eu le cer ca periodic sa imi dea valoarea justa a lor, cea de piata. Si facuta de un evaluator independent. Dar am intalnit si situatii in care re-evaluarile nu mai fusesera facute de doi ani. Si normal, le-am pus in vedere sa le faca urgent.

Pai, pe piata imobiliara, care e acum pretul just?
Nicolae Cinteza: Cel la care evaluatorul independent il comunica

Mai cresc creditele neperformante?
Nicolae Cinteza: Varful lor a fost in martie, cand dinamica era la 58 % (fata de decembrie 2008). Acum lucrurile s-au mai aranjat in bine. Cea mai mare problema e la creditele cu buletinul, care desi pondereaza cu 22% in total credite, produc 63,4 %

A propos de creditare, am auzit de cazuri aiuritoare de-a dreptul. Un credit de milioane de euro, garantat cu un post trafo, de pilda. Ati intalnit asemenea situatii?
Nicolae Cinteza: Sigur ca da. Am avut de pilda un caz in care un receptioner de hotel a luat un credit absolut halucinant. A incheiat contracte pentru cateva camere din hotelul lui, dar contractele de inchiriere erau facute pe o durata de o zi. Ce bancher normal da un credit cu asemenea garantii? Sau un alt caz, in care solicitantului ii crescuse salariul de peste 20 de ori intr-un an. Unde sunt cresteri salariale la nivelul asta? Sau cazul unui credit garantat cu un siloz. Ala, silozul, nu avea nici macar curent electric…

Si ce ati facut in situatii din acestea?
Nicolae Cinteza: Le-am cerut sa si-l provizioneze cu 150% !

(www.hotnews.ro)

Sunt bancile un cartel? 23/08/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, Punct de vedere.
Tags: , , , , ,
3 comments

Banca Nationala se straduieste. A decis, nu de mult, reducerea dobanzii de politica monetara cu inca 0,5 puncte procentuale si a coborat cota rezervelor minime obligatorii in valuta pentru pasivele bancilor la 30%.

Cu alte cuvinte, Banca Nationala incearca sa induca o reducere a dobanzilor in piata si, mai mult, pune si resurse la dispozitia bancilor, ambele masuri cautand o eventuala invigorare a creditarii economiei, fapt benefic pentru scoaterea acesteia din criza. Ceea ce ar fi in interesul public!

Din pacate, Banca Nationala este paroh peste cea mai antireligioasa parohie, in care intre interesele urmarite de cei parohiati si interesul public, pe care se presupune ca il reprezinta parohul, este nu o discrepanta, ci o adevarata prapastie.

Nemaiexistand in sistem banci romanesti, ci practic doar straine, acestea si-au ras mereu si mereu de parohul lor si au facut numai ceea ce le-au dictat interesele de profit stabilite pe o baza internationala de staff-urile lor din alte tari, care se gandesc la Romania in mod obiectiv ca la o piesa intre altele din ansamblu.

Au primit ordin de la mamele lor sa dea credite aici in nestire si fara vreo legatura cu ceea ce reprezentau nevoile stringente ale Romaniei, au facut-o!
Ca astfel se finantau importuri peste importuri, si nu productia in Romania, pentru bancile straine nu numai ca nu conta, ba acest lucru era chiar miza politicii pe care o duceau centrele lor de decizii din strainatate!

Speriata de deficitul extern si dezarticularea economica ce se produceau astfel, Banca Nationala a incercat sa stranga chinga, prin retrangerea creditului, indeosebi prin marirea rezervelor minime obligatorii.

Bancile straine au ras si, pe cat strangea Banca Nationala creditul mai tare, pe atat aduceau de la mamele lor din afara noi bani spre creditare. Si, dupa toata aceasta batjocura, au dat Bancii Nationale lovitura de gratie.
La primele semne de criza, mamele din Occident au oprit finantarea subsidiarelor lor bancare din Romania, lasand tara sa faca fata unor angajamente externe fabuloase care nu erau nic macar ale unor entitati romanesti.

Spre batjocura finala, a venit FMI si a rezolvat problema: a pus aurtoritatile romane sa se imprumute masiv pentru a aduce la dispozitia bancilor straine din Romania finantarea fara de care ramasesera de la mamele lor din Occident!

Acum se joaca scenariul FMI. Acesta imprumuta Banca Nationala spre a sustine cursul leului, dar in esenta pentru a elibera rezervele minime obligatorii si a le pune la dipozit ia bancilor.
Nici nu conteaza ce fac acestea cu banii, respectiv daca ii transfera mamelor lor din Occident sau ii pastreaza pentru creditari pe piata din Romania!
Nu conteaza, pentru ca de-acum angajamentele pe termen scurt ale bancilor sunt transformate, prin acest mecanism, in datorii pe termen mediu si lung ale autoritatii publice romane.

Ca, tocmai intr-un asmenea moment, statul roman s-a gasit sa joace cea mai proasta carte posibila – anume sa se imprumute masiv (tocmai de la banci!) pentru a pastra in grava criza economica ceea ce nu mai poate fi pastrat (cheltuielile bugetare din anii trecuti) – este doar un aspect colateral al problemei.
Care, evident insa, accentueaza caracterul intratabil al unui cerc vicios fara iesire si fara speranta!

Banca Nationala se straduieste. Dar masurile adoptate sunt practic aproape degeaba! Bancile straine nu vor urma politica de curs si de dobanzi pe care Banca Nationala incearca s-o induca prin masurile adoptate.

Si nu o vor face pentru ca interesul lor actual este sa determine, dimpotriva, o depreciere a leului si o mentinere (cel putin o mentinere) a dobanzilor pentru a spolia cat se mai poate elefantul-stat ce li se ofera spre spoliere in momentul de fata.
Doar incetarea imprumuturilor statului mai poate ajuta intrucatva Banca Nationala in politica pe care cauta s-o induca pe piata! Redirectionarea unei parti din transele de la FMI catre Ministerul de Finante fara mijlocirea bancilor nu schimba datele de fond ale problemei.

Banca Nationala trebuie sa inteleaga pe deplin ca are in bancile ce fiinteaza actualmente in Romania nici macar niste dusmani impreuna cu care se pot realiza obiective comune, daca asemenea obiective sunt identificate.
Aceste banci n-au nici un alt obiectiv in Romania decat profitul si in nici un caz nu au vreo menire de a sprijini dezvoltarea tarii. Interesele lor – straine celor romanesti – le face obiectiv un inamic permanent al Bancii Nationale si totdeauna coalizat fata de aceasta.

Singurul lucru de neinteles este ca, in mod cu totul si cu totul gratuit, Banca Nationala o tot scalda in considerarea acestor realitati. Cand, de curand, bancile straine din Romania s-au apucat, intr-o miscare concertata, sa mareasca dobanzile la credite, guvernul, probabil excedat ca tot astepta, dimpotriva, reducerea dobanzilor, a dispus Consiliului Concurentei sa declanseze o investigatie.

Desigur, doar asa de forma, pentru a crea impresie. Caci aceasta institutie-gardian al liberei concurente nu a facut nimic practic in acest domeniu daca a fost vorba de firme straine! Dar stupoare!
S-a repezit d-l Adrian Vasilescu sa exprime „parerea personala“ ca bancile n-ar fi facut vreo intelegere intre ele cand au majorat simultan dobanzile, considerand chiar ca, apropo de demararea unei investigatii pe piata bancara, Consiliul Concurentei s-ar insela!

Aceasta cand stie prea bine si Grivei ca bancile din Romania, aproape toate straine, actioneaza potrivit unui cartel cel putin in privinta dobanzilor, si asta nu de azi, de ieri! Un cartel odios! In dauna clientilor, care n-au alternativa!
Precum si in dauna Bancii Nationale, ale carei masuri intr-un sens sau altul sunt ineficientizate si chiar ridiculizate de intelegerile transbancare straine! De altfel, ca in orice tara bananiera! (autor Ilie Serbanescu, publicat in Bloombiz)

Unicredit si Intesa Sanpaolo, anchetate pentru evaziune fiscala 05/08/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, Punct de vedere.
Tags: , , , ,
add a comment

Nu-i mai satura Dumnezeu.
Cea mai mare banca din Italia, UniCredit SpA, se afla sub ancheta politiei economice italiene pentru o posibila participare la o schema de evaziune fiscala prin intermediul unui produs fiscal complex al Barclays, au declarat pentru Reuters surse apropiate investigatiei.
Politia investigheaza de asemenea daca Intesa Sanpaolo a incheiat contracte pentru produse similare cu alte banci.
„Pentru moment, nu sunt implicate alte banci”. Investigatia a inceput in urma cu aproximativ trei luni.
Barclays a refuzat sa comenteze stirile aparute in mass-media. Purtatorul de cuv ant al Intesa Sanpaolo a declarat ca banca coopereaza cu autoritatile in aceasta ancheta. UniCredit a declarat ca va colabora cu toate autoritatile. „Suntem increzatori in corectitudinea actiunilor bancii”, au mentionat reprezentantii bancii.

La noi nico vorba despre evaziune, abuz si eludare a legii. Domnilor din banca centrala cum ramane cu amanarea provizioanelor din trim. IV din 2008 ptr 2009? Cati bani au ajuns in profitul bancilor pe 2008 in loc sa ajunga la BNR? Sau ne facem ca nu vedem, si ne imprumutam la FMI ca sa sustinem leul impotriva atacurilor venite din partea bancilor iertate.

Dar cu investigatia de la Consiliu Concurentiei asupra unui posibil cartel bancar in Romania? Nimic si aici, doar ele sunt cele ce subventioneaza guvernul. Asta sa fie trocul oare? Nu, e mult mai complex, si dirijor este chiar suita de bancheri de la noi.

Bancile-mama n-au semnat angajamentele ?! 23/06/2009

Posted by moderat in banci, bnr, euro.
Tags: , , , , , , , , , ,
2 comments

Am scris si cu 3 zile inaite de termenul limita (19 iunie) si scriu si la 3 zile dupa acesta, dintr-un motiv simplu: Nicio informatie publica, oficiala sau pe surse, despre semnarea sau nesemnarea angajamentelor din partea bancilor-mama participante in 19 mai la intalnirea de la Bruxelles.
Cu mari sperante ca o sa ma insel, am scris la data intalnirii „Vorbim, ne intelegem si apoi „las-o mă că merge asa!” insa lipsa (poate chiar controlata) a informatiilor cu privire la finalizarea discutiilor dintre CE, FMI, BNR si Bancile-mama din 19 mai, lipsa unui comunicat BNR in acest sens, lipsa confirmarii din partea bancilor-fiică, lipsa informatiilor din partea ziarelor si agentiilor de stiri, din partea guvernului sau a altor autoritati, imi da dreptul sa-mi inchipui orice, si sa cred ca, bancile-mama nu au semnat angajamentele convenite la Bruxelles. Si aceasta pozitionarea este tocmai pentru a provova reactie, stiind efectul unei informatii negative.

Bancile isi trec “creditele neperformante” pe ROSU. 19/06/2009

Posted by moderat in abuz, ARB, banci, bnr, credite, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
3 comments

Nu, nu este vorba de uzuanta contabila de a trece sumele de incasat cu rosu (dar nici departe nu suntem), nu este vorba nici de trecerea lor pe culoarea interzisa a semaforului (dar se poate asocia si acestuia).
Este vorba de un angajament politic, din partea unui partid a carui culoare este ROSU, prin care AVAS ar urma sa preia creditele declarate neperformamte de bancile de pe meleagurile noastre. Pentru cine nu stie AVAS-ul este controlat de PSD, si cine nu crede poate verifica Declaratiile de Interese de pe pagina autoritatii, incepand chiar cu Presedintele ei, Ursache Mircea.

Si despre aceasta intelegere dintre bancile straine si AVAS (singura institutie a statului ce ar putea prelua activele toxice) nu spun eu ci un cunoscut analist, Ilie Serbanescu, intr-o analiza publicata pe http://www.bloombiz.ro sub un titlu inspirat (redau mai jos tot aricolul):

“De la Bancorecsi romanesti la Bancorecsi straini!”

“Se vorbeste prin targ – si chestiunea, desi a ajuns pe la posturi de televiziune, nimeni nu se invredniceste s-o clarifice oficial, macar s-o confirme, ca oricum de infirmat nu s-a incumetat nimeni! – ca, in pachetul de angajamente legate de contractarea imprumutului-mamut de la o serie de institutii internationale, sub monitorizarea FMI, statul roman ar fi acceptat sa preia creditele declarate neperformamte de bancile din Romania, se intelege de la sine banci straine (caci altele nu prea exista), urmand evident a le despovara pe acestea de problema grea a recuperarii lor si, tot evident, a se incarca el cu problema respectiva, avand a incerca el recuperarea, cand si in ce proportii neputand sti nimeni in mod obiectiv!
Faptul este naucitor! Nici nu este de mirare ca nici unul dintre oficiali, in frunte cu cei de la Banca Nationala care au avut imputernicire sa-si asume aceasta responsabilitate sau doar au contrasemnat un asemenea angajament al statului roman, nu se inghesuie sa confirme. Caci daca n-ar fi adevarat, s-ar repezi sa infirme!
Daca insa s-ar implica sa confirme, ar trebui sa dea niscai inevitabile detalii. Creditele neperformante ar urma sa fie preluate de AVAS – singura institutie care ar avea capacitatea tehnica de a se ocupa cu asa ceva – la valoarea de piata sau la valoarea contabila?!
Poate inca si mai important, ce ar urma sa dea statul bancilor la schimb: bani, titluri si cand anume (imediat sau intr-un anumit rastimp)?! Creditul neperformant ar ajunge la AVAS in consignatie, urmand ca plata catre banci sa se faca in masura recuperarilor, sau ca vandut acestuia (deci cu exonerarea definitiva a bancilor), urmand ca AVAS sa mai recupereze ce se mai poate?! Si cine ar urma sa decida ca imprumutul cutare sau cutare este neperformant: predatorul sau preluatorul?!
Tacerea asupra clarificarilor credem ca spune totul. Nu poate fi decat cum poate fi mai rau! Adica:
1) preluarea la AVAS se va face la valoarea contabila (si nu la valoarea de piata, respectiv la cea afectata de criza), caci doar nu sunt bancile straine tampite sa nu scape fete mari cand au gasit elefantul!;
2) statul, care nu mai are bani de salarii si pensii, va trebui sa gaseasca bani, inaintea unor asemenea necesitati, pentru a plati bancilor astfel incat acestea sa nu sufere cumva vreo pierdere;
3) tranzactia va capata forma unei vanzari, deci cu preluarea integrala a responsabilitatilor de catre statul roman, care obligatoriu trebuie sa ramana cu buza umflata;
4) si, bineinteles, aprecierea ca un credit este neperformant va apartine bancilor insele, care au gasit in aceasta tranzactie ocazia fericita de a baga pe gatul statului toate murdariile care le deranjeaza.

Ceva naucitor! Parca n-ar fi fost de-ajuns ca statul roman a fost impins, la comanda externa, sa se imprumute el pentru a baga pe piata de la institutii internationale sumele fabuloase pentru finantarea firmelor straine din Romania (banci si societati nebancare) ramase fara finantare din partea actionarilor lor din Occident!
Statul roman mai preia bancilor straine din Romania si ultima problema. O problema care era exclusiv a lor: riscul acordarii unui credit. Risc care exista oriunde, care este mai mare sau mai mic si pe care bancile si-l asuma implicit cu ocazia acordarii unui credit. Pai, sa tot fii banca straina in Romania!

Daca lucrurile merg bine, incasezi profiturile! Daca lucrurile merg prost, inclusiv daca merg prost din chiar cauza ta – caci creditarea fara noima este opera bancilor straine, si nu a bancilor romanesti, care au incetat de fapt sa mai existe de ani buni! –, atunci n-ai probleme pentru ca ti le ia de pe cap statul roman. Statul roman, care devine galeata de gunoi a capitalului strain!

Pana acum, daca suflai vreo vorbulita despre efectele economice si financiare dezarticulante ale tipului de expansiune a capitalului strain in Romania, indeosebi a capitalului bancar strain, menestrelii nu putini ai acestuia se repezeau pe tine cu argumentul ca, din pacate, capitalul romanesc s-a delegitimat el insusi, punand pe butuci banci, ale caror falimente le-a platit atatia si atatia ani poporul roman!
Ce mai pot spune acum acesti menestreli?! Acum, si minunatele si mult cantatele banci straine arunca in capul poporului toate noroaiele, spre a ramane ele imaculate!
Fata de cei ce incearca sa spuna adevarul, menestrelilor nu le ramane decat a-i spurca pe acestia cu calificativul de national-comunisti! Iar acestora din urma nu le ramane decat de a se resemna cu calificativul atribuit, caci, in naivitatea lor, crezusera ca onor capitalul strain aduce capitalismul in Romania.
Dar, dupa cum se vede, capitalul strain se incapataneaza sa faca adevarat capitalism numai cu profiturile, nu si cu pierderile, pe care nu si le asuma precum in capitalism! In materie de pierderi, capitalul strain din Romania, ca in orice tara bananiera, face cel mai pur comunism, lasandu-le adica sa le plateasca, in devalmasie, intregul popor. Si poporul trebuie sa se pregateasca de plati serioase in domeniu.
Sau, mai bine zis, si in acest domeniu! Dupa analizele BNR, creditele care inregistreaza intarzieri la rambursarea ratelor – si care ar putea sa fie aruncate de bancile straine din Romania in capul statului roman – au ajuns deja la peste 13% din totalul creditelor acordate. Menestrelilor, schimbati viorile, caci romanii trebuie pregatiti sa salveze acum nu Bancorecsi romanesti, ci Bancorecsi straini! Analiza de Ilie Serbanescu.” (Sursa: http://www.bloombiz.ro)

Ne readucem aminte de declaratiile pesedistilor referitoare la schimbarea conducerii CEC Bank ( singura banca romaneasca), de declaratiile lui Nica si nu mai vreau sa le enumerez, ci doresc sa atrag atentia asupra bunului simt fata de romanii ce nu-si pot cumpara zilnic o paine, dar care vor trebui sa acopere aceste gauri negre ce au ajutat bancile sa faca miliarde profit.

Nu mai scriu pentru ca simt ca nu mai pot sa-mi controlez limbajul si nu vreau sa sar calul, fiind inca sub influenta celor scrise de Ilie Serbanescu.

3 zile au mai ramas, pana la …… 16/06/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite, euro, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , ,
1 comment so far

De azi marti, 16 iunie 2009, au mai ramas decat 3 zile din termenul limita pana la care cele 9 banci-mama ar trebui sa semneze (reconfirme) angajamentele in urma discutiilor din 19 mai 2009 de la Bruxelles, intalnire sub coordonarea CE si FMI dintre BNR si bancile mama.

Reamintesc ca cele 9 banci (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank) s-au angajat ca in 30 de zile o sa analizeze lucrurile discutate (11 ore) in cadrul intalnirii (si asta dupa ce cu putin timp in urma au avut discutii si la Viena) si sa semneze angajamente prin care isi vor pastra expunerile in Romania la nivelul lunii martie 2009 (anterior au iesit din tara vreo 1.7 mld euro catre Austria si Grecia)
Cum si in ce conditii probabil ca nu o sa aflam noi, ca nu noi a sa platim costurile imprumutului de la FMI….

Insa pana acum nimic public cum ca o banca ar fi semnat deja acest angajament, si daca mai cumulam aceasta informatie cu un termen de 7 zile, tot de azi, in care bancile ar trebui sa-si anunte intentiile de participare la programul Prima Casa, dar si cu expirarea perioadei (24 mai-23 iunie 2009) tot in 7 zile in care rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani va fi zero, conform comunicatului BNR, atunci putem constata ca itele financiare sunt destul de incurcate in urmatoarele 7 zile, si cand toti vor trage de diferite capete este posibil sa apara si niste rupturi.
„Rautatea” din mine imi spune ca totul o sa fie ok pana la urma, adica vreo 8 banci vor semna angajamentele, vor 12 banci se vor bate pe miliarul de euro din Prima Casa si BNR-ul o sa decida in urmatoarea sedinta de politica monetara, pe langa o scadere de 0.25 pp, si reduceri pentru RMO, poate nu egal ptr toate bancile.

Ce se ascunde in spatele scaderii dobanzii LIBOR 27/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, dobanzi, euro, opc, Piraeus Bank.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Scaderea ratei LIBOR, dobanda de referinta pentru creditele contractate pe piata interbancara londoneza, pana la un minim record ascunde o crestere constanta a diferentei dintre dobanda maxima si cea minima perceputa de marile banci in momentul in care se imprumuta reciproc, scrie Bloomberg.

Intervalul dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata a dobanzii pe care bancile sustin ca o platesc in cazul contractarii de credite denominate in dolari pe o perioada de trei luni a ajuns aproape de maximul din acest an, potrivit datelor Asociatiei Bancherilor Britanici.
Diferenta mare indica faptul ca bancile sunt inca reticente in a se imprumuta reciproc, desi exista semnale ca piata incepe sa-si revina dupa blocajul aparut in toamna anului trecut odata cu prabusirea Lehman Brothers.
„Este prematur sa spui ca turbulentele de pe piata de creditare au disparut complet”, a declarat Kazuto Uchida, economistul-sef al Bank of Tokyo Mitsubishi, o divizie a celei mai mari banci nipone.
„Bancile raman reticente in a-si acorda credite reciproc, dat fiind faptul ca raman inca o serie de ingrijorari privind riscurile existente pe piata”, a adaugat el.
Rata LIBOR, care stabileste costurile de finantare pentru produse financiare in valoare de 360.000 mld. dolari, a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
In acelasi timp, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de cele 16 banci care sunt incluse in acest indice a ajuns la 7,6% puncte de baza (0,076%), potrivit datelor Citigroup.
Nivelul este peste cele 0,049 procente inregistrate in aprilie si mult mai mare decat nivelul existent cu sase luni inainte de falimentul Lehman Brothers – 0,015 procente.
Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la sondajul pentru stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 de dolari pentru un imprumut de 100 de milioane de dolari.

RBS plateste cel mai bine
In ultimele trei luni, aproape in fiecare zi cea mai mare rata a fost raportata de Royal Bank of Scotland, banca aflata acum sub controlul guvernului de la Londra. La cealalta extrema – cu cea mai scazuta rata – se afla JP Morgan, care a anuntat ca va plati in cel mai scurt timp imprumutul contractat de la statul american prin intermediul programului de salvare a pietei financiare.
„Diferenta dintre ratele raportate de banci este exceptional de mare”, spune Marc Chandler, director de strategii valutare in cadrul Brown Brothers Harriman din New York.
„Este posibil sa se ajunga la o separare in interiorul sistemului financiar intre bancile percepute ca fiind solide si celelalte”, a adaugat el.
Creditele interbancare au inceput sa devina din ce in ce mai greu de obtinut in august 2007, cand colapsul pietei americane a creditelor subprime a lasat balantele contabile ale marilor banci pline cu produse financiare foarte greu de evaluat si de tranzactionat. Marile institutii financiare au acumulat, de la inceputul lui 2007 incoace, pierderi de 1.470 de miliarde de dolari (1.245 de miliarde de euro), ca urmare a detinerii de instrumente financiare bazate pe credite subprime.

La un pas de colaps in toamna
Ingrijorarile privind situatia pietelor financiare au atins punctul maxim in toamna anului trecut, cand Lehman Brothers a intrat in faliment, Merill Lynch a fost preluata de Bank of America, iar asiguratorul AIG a fost salvat de la colaps printr-o interventie a guvernului american.
Totusi unii analisti sustin ca in loc sa semnaleze o disponibilitate mai mare a bancilor in a-si acorda reciproc inmprumuturi, scaderea dobanzii LIBOR are legatura mai degraba cu o crestere a nivelului lichiditatilor de pe piata.
„Declinul LIBOR este un semnal al cresterii lichiditatii, pe fondul majorarii volumului depozitelor de retail”, crede Jim Vogel, director de cercetare in cadrul FTN Financial.

Diferente mai mari

• Rata LIBOR a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
• Totusi, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de banci a ajuns la 0,076%, fata de 0,049% in aprilie.
• Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 $ pentru un credit de 100 mil. $.
• Explicatia analistilor este ca scaderea dobanzii are legatura cu o crestere a lichiditatilor de pe piata.
Sursa: Ziarul financiar

Testele de stres: 1 miliard euro recapitalizări 21/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr.
Tags: , , , ,
5 comments

Recapitalizările băncilor în urma testelor de stres se ridică la cel mult un miliard de euro, în condiţiile în care rezultatele testelor au arătat să nicio bancă nu are rata solvabilităţii sub 8%, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Suma totală e de până într-un miliard de euro. Nicio bancă nu are rata de solvabilitate sub 8%, dar sunt bănci ce se încadrează în intervalul 8-10%, deci vor avea nevoie de recapitalizări”, a spus Isărescu, la Forumul Financiar Central şi Sud-Est European

BNR: teste de stres din nou şi umblam si la acţionariat 20/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci.
Tags: , , , , , ,
1 comment so far

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea de a interveni în acţionariatul băncilor

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea băncii centrale de a interveni în acţionariatul băncilor şi în conducerea acestora, în condiţiile în care capitalul străin majoritar este perceput în prezent la nivel internaţional ca un dezavantaj, a declarat miercuri economistul-şef al BNR.
„Nu pot să dau detalii în acest sens, dar depinde de Parlament dacă va vota sau nu o astfel de lege”, a spus Valentin Lazea.
El a precizat, în cadrul unei prezentări, că în prezent ţările cu capital majoritar străin în sistemul bancar sunt percepute în dezavantaj, în condiţiile în care până acum acesta era un punct forte.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a menţionat că România „nu prezintă un risc sistemic”.
„Expunerea prin capital străin devine problematică, în funcţie de datoria externă netă ca procent din PIB – în condiţiile în care devine foarte mare şi ar puteafi retrasă rapid – şi, totodată, în funcţie de dominanţa creditării în valută, cu posibilitate mare de default”, a mai spus Lazea.

Georgescu (BNR): FMI poate solicita noi teste de stres în cazul agravării peste aşteptări a crizei
FMI ar putea solicita repetarea testelor de stres aplicate băncilor, pornind de la noi premise macroeconomice, în cazul înrăutăţirii condiţiilor din piaţă la nivel internaţional, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, adăugând însă că este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.
„În cazul unor indicatori macroeconomici mai negativi, ca urmare a unei înrăutăţiri a condiţiilor la nivel internaţional, ceea ce nu cred însă că se va întâmpla, se poate trece la refacerea testelor de stres pornind de la alte premise. Este doar o supoziţie, pentru că testele de stres s-au derulat tocmai pentru a ne pregăti pentru condiţii mai nefavorabile”, a spus el.
Potrivit lui Georgescu, băncile trebuie să rămână la rate de solvabilitate de minimum 10% din septembrie 2009 până în 2011, respectiv pe toată durata acordului cu FMI.
El a precizat că noile angajamente individuale, convenite la Bruxelles cu principalele nouă grupuri bancare străine prezente în România includ şi măsurile care rezultă în urma testelor de stres aplicate băncilor, în plus faţă de documentele semnate după întâlnirea de la Viena, de la sfârşitul lunii martie.

Final de discutii la Bruxelles; semnam angajamentul peste o luna, daca semnam. 19/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, euro.
Tags: , , , , , , , , , ,
8 comments

Cele nouă bănci sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, iar de cealalta parte Comisia Europeana, FMI si BNR.
Dupa 11 ore de dezbateri, lucrurile nu au ajuns la un numitor comun, insa au putut fi facute unele propuneri individuale fiecarei banci pe care acestea sa le analizeze si sa semneze ulterior angajamentul.

„Astăzi s-a negociat, urmează să analizăm, iar băncile-mamă vor semna angajamentul scris în cel mult o lună”, a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.

Referitor la menţinerea expunerilor pe România, Groningen a spus că angajamentul anterior a fost reconfirmat, iar reperul pentru evoluţia intrărilor şi ieşirilor de capital este finalul lunii martie a acestui an, în condiţiile în care prima întâlnire a principalelor nouă grupuri bancare străine cu reprezentanţii BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avut loc în data de 26 martie 2009, la Viena.
Sumele necesare pentru recapitalizări au fost stabilite la nivel individual, în cadrul unor întâlniri bilaterale ale băncilor mari din România cu BNR”, a mai precizat Steven van Groningen.

Pe de alta parte “Aceste angajamente impreuna cu pachetul de asistenta pentru balanta de plati externe furnizat de institutiile financiare internationale va ajuta sistemul bancar romanesc sa infrunte mai bine criza si sa readuca increderea investitorilor”, a spus Mark English, fara sa dea alte detalii privind angajamentele luate de banci.

Azi la Bruxelles: Vorbim, neintelegem si apoi „las-o ma ca merge asa” 19/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , ,
4 comments

Astazi la Bruxelles se rejoaca piesa de teatru ce a avut premiera in martie la Viena. In principal aceeasi distributie, sefii bancilor mama (inca nu a fost stabilit daca au rol principal sau secundar), acelasi actor in rolul de figuratie – Banca Nationala a Romaniei, insa si cu o schimbare de regizor, locul FMI-ului a fost luat de Comisia Europeana, in rest lucrurile sunt aceleasi, ma tem ca si cronicile ulterioare vor identice, chiar daca se doreste de aceasta data ca fiecare actor sa-si salute publicul individual si nu in grup ca la Viena.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar spune ca intelegerea de la Bruxelles va avea un efect psihologic. Nu are o valoare reală, dar este bine”

Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun manaAprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.

„Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.
Conform datelor BNR, din septembrie 2008 pana in martie 2009, bancile grecesti si austriece au scos 2,3 mld. euro din Romania. Danila sustine ca discutiile dintre bancile straine si BNR, FMI si Comisia Europeana nu constituie decat „teatru”. „De fapt, nu poti sa-i obligi la nimic. Bancherii straini fac un joc abil sustinand ca au investitori care trebuie sa si castige. Cer sprijin invocand criza, dar la unii marjele de dobanda chiar au crescut in loc sa scada si probabil nu vor reduce dobanzile la credite curand.”
FMI, Comisia Europeana si BNR se intalnesc astazi la Bruxelles cu reprezentantii principalelor grupuri bancare straine de pe piata romaneasca, avand pe agenda patru puncte care ar urma sa fie discutate pe parcursul unui program de 8 ore.
De aceasta data, FMI si Comisia ar dori ca fiecare banca sa semneze un angajament individual privind mentinerea finantarii in Romania sau oricum angajamentul comun sa contina termeni mai fermi si mai precisi decat declaratia din martie de la Viena.
„Probabil va fi semnat un nou acord, mai complet, fie la nivel individual, fie la nivel de grup. Avand in vedere ca intre timp s-au derulat testele de stres, care au concluzii diferite in functie de jucatori, probabil ca si acordurile vor fi stabilite la nivel individual”

In acest contest este de remarcat si reamintit si declaratia sincera a unui bancher important de la noi: „Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara… Steven van Groningen, seful subsidiarei locale a Raiffeisen.

Probabil ca Domnul Isarescu, PR-ul actorului de figuratie, o sa ne transmita prematur succesul piesei si chiar in momentul discursului euroi fug pe Dunare in sus si pe mare spre sud stiind ca mai sunt cateva zile pana la punere in aplicare a deciziei BNR de eliberare a unor rezerve minime obligatorii.

Linii de finantare de la bancile mama austriece – reduse. 14/05/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite, euro.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

Cine nu-si mai aminteste de declaratiile linistitoare ale guvernatorului privind rostogolirea liniilor de credit de la bancile mama. Sau de discutiile de la Viena cu bancile mama din Austria si Italia, sub patronajul FMI, in care se promiteau vrute si nevrute. Dar mai stim si de recenta inalnire de la Atena cu bancile mama grecesti si de o viitoare reintalnire cu bancile din Europa centrala si vestica tocmai azi anuntata de Isarescu.
Toate aceste intalniri au avut ca scop unic garantarea continuarii liniilor de credit pentru bancile din Romania. In realitate, situatia nu este chiar asa. Liniile de finanţare de la băncile mamă din Grecia şi Austria către băncile româneşti s-au redus cu 2,293 miliarde euro în perioada septembrie 2008 – martie 2009, în timp ce capitalurile proprii ale subsidiarelor româneşti respective au scăzut cu 472 milioane euro, conform datelor BNR.
Astfel, soldul liniilor de finanţare de la băncile mamă greceşti către subsidiarele lor din România a scăzut în perioada menţionată cu 1,641 miliarde euro, în timp ce liniile de finanţare de la băncile din Austria către filialele româneşti s-au redus cu 652 milioane euro, arată o prezentare a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmărescu.
În acelaşi timp, băncile franceze au sporit liniile de finanţare către subsidiarele româneşti cu 722 milioane euro, iar cele din Italia cu 134 milioane euro în perioada septembrie 2008 – martie 2009.
Si surprize o sa mai avem, luna aceasta bancile o sa-si publice raportul anual pe 2008 dar si pe primul trimestru din 2009 si acolo o sa vedem daca si cine isi respecta acele promisiuni din Pactul de la Viena. Cred ca ar trebui sa vorbim cu Andreea Marin Banica ptr o prezentare specifica ei: SURPRIZE SURPRIZE.

Se “vinde” si MKB Romexterra? 09/04/2009

Posted by moderat in banci.
Tags: , ,
add a comment

Cu toate ca zilnic suntem asigurati ca nicio banca de la noi nu are probleme, nu sufera de vreo maladie, aflam totusi ca unele dintre ele mostenesc cateva boli de la bancile-mama.
Dupa cum scriam alaturi de Volksbank si MKB Romexterra a fost stopata de BNR pentru a mai acorda anumite tipuri de credite. Se pare, conform impunerilor Comisiei Europene, ca actionarii MKB Romexterra se confrunta cu riscuri majore in estul Europei. MKB Romexterra este o bancă de mărime mijlocie în România, situată pe locul al 19-lea (din 43 de bănci) după mărimea activelor, cu o cotă de piaţă de circa 1%.
Banca germană de stat BayernLB, ce controlează indirect MKB Romexterra din România, prin intermediul MKB, se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru a-şi vinde participaţiile din statele din estul Europei. Banca are nevoie ca Bruxelles-ul să aprobe un pachet de salvare de 30 miliarde euro, acordat de statul german.
Comisia Europeană este îngrijorată că ajutorul de stat ar putea conferi un avantaj competitiv incorect şi a cerut băncilor germane, precum BayernLB şi WestLB, să se restructureze în schimbul aprobării ajutoarelor de stat.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă a cerut băncii BayernLB vânzarea unor deţineri, însă a anunţat că aşteaptă ca banca să prezinte curând un plan de restructurare.
BayernLB controlează MKB, cel de-al treilea creditor din Ungaria, care deţine în România 80% din acţiunile MKB Romexterra, considerată de agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s o subsidiară strategică a grupului.
Băncile-mamă din Occident ce domină pieţele bancare din Europa emergentă joacă un rol foarte important în planurile de salvare realizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Uniunea Europană pentru ţări ca România, Ungaria şi Serbia.
Băncile occidentale s-au angajat să continue să finanţeze subsidiarele şi creditele pentru clienţii din aceste ţări, pentru care alte forme de finanţare externă, precum investiţiile străine directe, au devenit practic inexistante din cauza aversiunii investitorilor faţă de risc.
CE susţine că recapitalizarea băncilor occidentale ar urma să avantajeze subsidiarele din Europa de Est, însă o eventuală scoatere la vânzare înseamnă un viitor nesigur pentru aceste unităţi. (conform the money chanel)

RMO – stai asa ca nu-i asa! Sau M. Tanasescu bate campii. 02/04/2009

Posted by moderat in banci, bnr, credite, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

RMO zero doar pentru noile intrari de bani, nu si pentru cele existente, conform lui Tanasescu:
„Această măsură se aplică începând cu 24 mai. Este vorba de toţi banii care vor intra începând din acel moment, fie că sunt majorări de capital, fie că sunt linii de credit, extensii de linii de creditare sau bani proaspeţi care vin pe linii de credit, vor avea exceptare de la RMO”, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Oare este un punct de vedere personal al pesedistului, un alt mod de inerpretare a deciziei BNR, sau asta a dorit FNI-ul si chiar asta a aprobat banca centrala?
In aceste conditii, exprimate de Tanasescu, de ce a afirmat Domnul Lucian Croitoru – consilierul guvernatorului BNR ca “Undeva pana intr-un miliard de euro”, chiar cunoaste sumele ce vor fi atrase de banci dupa 24 mai. In plus acesta a confirmat estimarea Dl. Baltazar: “Maxim 2 miliarde de euro este datoria cu scadenţă mai mare de doi ani, deci maxim 800 milioane de euro ar putea să se elibereze”. Cum poti elibera ceva ce nu ai retinut?
Cineva bate campii cu siguranta? Si daca imi aduc aminte ca Tanasescu a fost coleg cu Geoana, il pot nominaliza pe el in aceasta situatie.
Conform comunicatului oficial al bancii centrale se spune: “Reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani, faţă de 40 la sută în prezent, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009; “
Conform definitiilor: ‘PASIVE BANCARE – elemente patrimoniale care figureaza in pasivul patriminoal al bancilor. Din aceasta categorie fac parte : capitalul social, promele legate de capital, fondul derezerva, rezerva generala pentru riscul de credit, rezultatul reportat, repartizarea profitului, fonduri, provizioane, disponibilitatile clientilor aflate in conturi, depozitele la termen atrase de la clienti, imprumuturi atrase de pe poata financiara, datorii, conturi de regularizare si asimilate’ conform http://www.dexx.ro

In aceste conditii cred absoluta necesara o lamurire din partea bancii centrale.

Informare pentru clientii Volksbank (I) 30/03/2009

Posted by moderat in banci, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, volksbank.
Tags: , , , , , , , ,
2 comments

Va mai aduceti aminte de aceasta fraza din notificarea primita in toamna lui 2007 prin care erati anuntati de modificarea dobanzii fixe: “Este cunoscut faptul ca , urmare a cresterii costurilor de refinantare, in ultima perioada au survenit cresteri inclusiv in ceea ce priveste costurile de refinantare ale bancilor. … acestea sunt motivele …. de a majora rata dobanzii pentru produsele de creditare…”

Cumulata cu declaratia presedintelui Volksbank “Schreiner spune ca liniile de finantare atrase au maturitati de peste cinci ani, pentru a permite o echilibrare a bilantului, in conditiile in care banca s-a concentrat in ultimii ani pe acordarea de credite pe termen lung.” Si in conformitate cu un document oficial al Volksbank Romania sa vedem ce costuri are banca pentru creditele acordate in 2007.

Intr-adevar banca s-a imprumutat cu scadente intre 3 si 10 ani, cu o medie de 4 ani.

Am sa va redau structura dobanzilor pentru creditele din 2007 si sursa acestora:

BERD – dobanda: EURIBOR la 6 luni + 1,8% p.a. (euro) – 4 mil
Oberbank – dobandă: EURIBOR la 3 luni + 0,6% p.a. (euro) – 5 mil
Raiffeisen – dobandă: EURIBOR la 3 luni + 0,6% p.a. (euro) – 10 mil
OVAG I – dobandă: 0,185% p.a. (euro) – 120 mil
OVAG II – dobandă: 3,2% + 0,185% p.a. (euro) – 280 mil
VBI – dobandă: EURIBOR/LIBOR la 3 luni + 0,55% p.a. (euro/chf) – 2.100 mil
OVAG – dobandă: ROBOR la 1 lună. (RON) – 320 mil

La 30.10.2007 euriborul avea aproape aceeasi valoare si la 3 si la 6 luni si anume 4.606 rezultand o medie aritmetica de dobanda de 4.25% p.a la general, iar pentru banii atrasi de la actionari de 2.90% p.a. Va reamintesc ca aceste contracte erau incheiate in acel moment si niciunul dintre acestea nu avea scadenta mai devreme de 2010, deci sunt valabile si in acest moment.
Grosul banilor vin de la banca mama deci la o dobanda de 2.9 iar dae inainte de modificarea dobanzii fixe era de cca 7.84 iar ulterior de 9.4 p.a.

Concluzia este ca ptr Volksbank o marja de profit de aproape 5% p.a nu este de ajuns, asa ca au decis ca aceasta sa fie 6.4% p.a.

O alta concluzie dedusa ar fi cea legata de formula de calcul a dobanzii, formula pe care banca nu doreste sa o publice:

Dobanda de 7.44% = cost finantare 2.9 % p.a. + marja profit partial 4.54% p.a.

La marja de profit partial se mai adauga comisioanele din contract (risc, RMO, etc) si se ajunge la un profit brut de 6.4%

Daca am adduce la zi aceasta formula de calcul, la euriborul actual 1.52 si sa accepta marja imensa de profit tot ar trebui ca banca sa reduca macar cu 2 punce procentuale dobanda, insa ei prefera sa majoreze marja bruta de profit cu aceste procente.

Voi continua a studia acest document pentru ca mai sunt cateva elemente interesante.

Aberatiile unui bancher 30/03/2009

Posted by moderat in banci, credite, volksbank.
Tags: , , , , ,
add a comment

Cu toti stim despre blocajul creditarii in sistemul financiar bancar. Daca de la inceputul acestui an principalul imprumutant al bancilor a fost statul roman prin ministerul finantelor, acum cand acesta a apelat la un imprumut extern, bancherii au inca un motiv de reorientare a ofertei de creditare.

In aceasta situatie un bancher, ce in primul trimestrul a anului a acordat credite ce tind catre zero se trezeste intr-o dimineata foarte optimist si incepe a se abera in fata unui reportofon si anume:

“Pentru 2009 anticipam un volum de credite similar celui de anul trecut, sau chiar o usoara crestere peste nivelul de 3.3 miliarde de euro cat a fost in 2008”

Aceasta declaratie vine pe un fond creat de restul bancherilor, inclusiv guvernatorul, ce au declarat ca nu se va mai ajunge la nivelul din 2008 prea curand in Romania, insa el, bancherul optimist, recunoscut si dovedit ca un mincinos notoriu (citeste asta), duduie de optimism si previzioneaza o crestere a mediei valorice zilnice ptr 2009 de creditare a bancii lui cu 30% (tinand cont ca in acest moment nu acorda credite aceasta banca). Si asta fara a tine cont de schimbarile impuse de BNR in acordarea creditelor. In aceste conditii, daca ti cont de aberatiile lui, poti anunta o crestere a salariilor in 2009 cu peste 35% in acest an, in plina criza economica sic and altii anunta 900.000 de someri.

Oare ne mai intrebam de ce a aparut aceasta criza financiara, cand unele banci sunt conduse de asemenea vizionisti? Oare poti avea incredere intr-o banca condusa de un astfel de bancher?

Acest bancher are un nume, Gerald Schreiner, dar si o reputatie, vezi aici sau aici, si consider ca aceste declaratii date Agentiei NewsIn, pot fi considerate o forma de comunicare care sefii lui austrieci (poate totusi isi ia bonusul) care tocmai ce au beneficiat de un ajutor de stat din partea austriecilor de 1 miliard de euro, sau pur si simplu o alta minciuna marca Pinochio.

Bancile mama nu vor inţarca fiicele romanesti 27/03/2009

Posted by moderat in banci.
Tags: , , , , ,
2 comments

Stau sa ma intreb ce mama ar fi facut altfel, din moment ce alaptezi cu un litru de zer fiica iar aceasta iti returneala 5 kg de svaiter. Cum sa nu-ti convina daca la producerea svaiterului sclavii nu pot pune conditii si cere drepturi, si cand golurile produsului sunt rapid acoperite de miscarile unui soricel de Lipscani si a unui ponei din Victoriei.
Si daca inca mai suntem in luna mamelor, le multumim pentru tot cu mare dragoste, de asemenea si ficelor pe care le anuntam insa ne pare rau ca nu putem participa la acest party, biletul de intrare find inaccesibil, chiar si cu tombola anuntata a se organiza avand premii majore, scuze majorari de DAE.

FMI a obţinut acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă (ieri se vorbea doar de 8 din cele 9) ale principalelor instituţii de credit din România, prezente joi la discuţiile de la Viena, care s-au angajat să nu retragă capital şi garantează participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale.
„Suntem conştienţi că este în interesul nostru colectiv( n.r. 99%) şi în interesul României (n.r. 1%) să subscriem la angajamente coordonate de a menţine în întregime expunerea pe piaţa românească”, se arată într-o declaraţie comună a celor nouă grupuri financiare publicată de FMI.
Oficialii băncilor-mamă din cele patru state de origine (Austria, Italia, Franţa şi Grecia) s-au angajat să participe la programul de relansare economică a României, conform acordului de sprijin multilateral extern anunţat miercuri, şi să furnizeze capital subsidiarelor locale, acolo unde va fi nevoie.
La întâlnirea de la Viena au participat, alături de oficiali FMI, CE, BM, BERD şi BEI, preşedinţii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus şi prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Băncile internaţionale se angajează să susţină subsidiarele din România, pentru a „confirma că situaţia financiară bună a acestor instituţii afiliate va fi conservată în perioada de turbulenţe de piaţă şi încetinire economică, pentru a demonstra angajamentul nostru pe termen lung în dezvoltarea economiei româneşti şi pentru a ne semnala disponibilitatea de a contribui la eforturile comunităţii internaţionale de a implementa un răspuns comprehensiv şi bine coordonat la criză”, se mai arată în document.
„Am luat la cunoştinţă că subsidiarele noastre din România vor trebui să-şi ajusteze operaţiunile conform cu condiţiile economice dificile. Un necesar de capital suplimentar nu poate fi exclus, şi vom furniza acest capital acolo unde va fi necesar. Suntem pregătiţi să facem aceste angajamente, în cadrul programelor multilaterale de sprijin, în termeni bilaterali cu BNR, şi cu implicarea autorităţilor de supraveghere din ţările noastre de provenienţă, conform cadrelor legislative europene şi naţionale”, se mai arată în comunicat.

Pentru RMO bancile primesc dobanda de la BNR 18/02/2009

Posted by moderat in banci, bnr, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , , , , , , ,
5 comments

In conformitate cu declaratiile guvernatorului bancile primesc o dobanda de 3% pentru sumele depuse cu titlul de rezerva minima obligatorie aferente creditelor in EURO, declaratie facuta pe fondul declaratiilor bancherilor ca finantarea este blocata din cauza acestui depozit la BNR, si ca acestia uita sa mentioneze ca si pentru acestea primesc dobanzi, in crestere in ultimii 2 ani. A mai mentionat ca dobanda de 3% de acum este mai mare decat primesc afara la euro.
Ar fi necesar sa facem o analiza in aceste conditii, in functie de perioada in care se plateste acest comision.

Alte aspecte din discursul guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu, de azi 18 februarie 2009;
– 24 miliarde de euro total datorie privata a Romaniei, nu 34 cum sustin cei de afara;
– 10 miliarde de euro datorii pe termen scurt ale bancilor catre banci mama, 90% din datorie sunt la primele 10 banci mari;
– 9 miliarde din 10 au sanse sa fie rostogolite, adica amanate la plata, refinantate;
– in leasig refinantarea va fi in jur de 50%;
– daca ar fi 34 de miliarde datorie, atunci aceasta ar fi captive, adica totata masa monetara este inferioara si atunci nu poate fi platita ( eu stiu ca ar fi totusi in jur de 42miliarde de euro masa monetara nationala, dar poate gresesc)
– in 2008, referitor la deficitul de cont current, ce a construit segmental privat a daramat sistemul public (guvernul)
– nu exista o lipsa de lichiditati in bancii, altfel leul s-ar aprecia.
– sunt banci ce nu au lichiditati ptr ca au schimbat lei in euro si asteapta un curs de 4.7 ptr reschimbare.

De asemenea, Austriecii au solicitat bnr-ului, prin delegatia de saptamana trecuta, sa dea drumul la curs valutar, pentru diminuarea deficitului de cont curent cica, eu zic pentru a ataca leul inca odata, mai ales UniCredit ! Are cred legatura cu ultima liniuta de mai sus, stiind ca isarescu nu vorbeste direct, ci iti da cu lingurita in fraze separate.

Cartel bancar in Austria – Clubul Lombard 17/02/2009

Posted by moderat in banci, comisioane, credite, dobanzi.
Tags: , , , , ,
add a comment

Chiar daca acest lucru se intampla acum cca 2 ani, moment in care UE dadea amenzi record pentru Erste si Raiffeisen, doresc sa va reamintesc, celor ce stiati, sau sa va informez pe cei ce nu ati auzit de acest caz, ca a fost posibil, si poate chiar mai este posibil, ca anumite banci sa se ” inteleaga ” in a controla piata financiara intr-o anumita zona.
Aceasta era stirea in acel moment:
„Curtea Europeana de Prima Instanta (CFI) a confirmat joi decizia Comisiei Europene din iunie 2002 de a sanctiona cu amenda in valoare de 120,4 milioane de euro opt banci din Austria, asa numitul „Club Lombard”, implicate intr-un cartel pentru stabilirea ratelor dobanzilor la depozite si credite, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

CFI a redus cu 3,79 milioane de euro amenda aplicata initial de Comisia Europeana, care se situa la nivelul de 124,26 milioane euro, datorita estimarile eronate privind cota de piata a institutiilor de credit.

Conform deciziei CFI, Erste Bank a fost amendata cu 37,69 milioane euro, Raiffeisen Bank si Bank Austria cu cate 30,38 milioane euro. Celelalte cinci institutii – BAWAG, Osterreichische Postsparkasse, Osterreichische Volksbanken, NO Hypo si Raiffeisenlandesbank – au fost sanctionate cu sume cuprinse intre 1,52 si 7,59 milioane de euro.

“Clubul Lombard” si-a inceput activitatea cu mult timp inaintea accederii Austriei la Zona Economica Europeana si s-a desfiintat in 1998, cand reprezentantii Comisiei au efectuat controale surpriza la birourile bancilor austriece.”

Se observa ca a fost nevoie de aproape 8 ani pana la o hotarare definitiva, si asta pentru ca existat hotarare in a combate aceste practici.
In aceste conditii te mai intrebi de ce nu ai alternative de refinantare?

2009 – Bancile incotro? 17/02/2009

Posted by moderat in banci, credite, dobanzi.
Tags: , , , , , , , , , , , , ,
10 comments

Ratingul băncilor austriece ar putea fi coborât (Moody’s)

Aparent o asemenea stire nu ar trebui sa ne afecteze, insa daca analizam ca jumatate din creditele din Romania sunt oferite de banci ce isi au sediul la Viena, si acestea se refinanteaza de la bancile mama a caror rating este in scadere, atunci implicit costul refinantarii lor este mai mare. Si cum este de notorietate ca bancherii vor transfera aceste costuri in credite foarte repede, este de asteptat o noua marire a dobanzilor la creditele acordate deja, celor viitoare nu e cazul piata creditelor fiind blocata.
Insa Moody’s nu exclude retragerea de pe piata din est, inclusiv Romania, a unor banci, cea ce poate crea un val de panica ce poate conduce la retrageri masive a depozitelor din aceste banci, sper sa nu fie cazul, insa din momentul acestui anunt toate monedele din estul Europei sunt in picaj liber fata de euro, inclusiv leul. Agentia Reuters concluzioneaza: „Se aduna nori negrii asupra Europei centrale si de est.”

Acesta este un rezumat al raportului de la Agentia de evaluare Moody’s:

„Expunerea pe pieţele din Europa de Est ar putea atrage modificarea rating-urilor pentru băncile austriece, avertizează Moody’s. Dezechilibrele fiscale semnificative cresc vulnerabilitatea statelor emergente din Europa de Est la criza globală, iar deteriorarea rapidă a condiţiilor economice poate afecta ratingurile de credit ale băncilor locale, precum şi ale grupurilor financiare care le controlează, se arată în raportul agenţiei de evaluare financiară.
O analiză a Moody’s asupra sistemelor bancare din Europa Centrală şi de Est, Europa de Sud-Est şi Comunitatea Statelor Independente indică o recesiune profundă şi de lungă durată în ţările în curs de dezvoltare din aceste regiuni, care pune în pericol băncile din Europa de Vest prin expunerea lor pe pieţele emergente. Moody’s admite că, deşi vulnerabilitatea statelor emergente din Europa diferă de la un caz la altul, ţările incluse în categoria de rating investment grade care prezintă cel mai ridicat grad de vulnerabilitate externă tind să fie acelea cu deficite fiscale semnificative, precum ţările baltice, Ungaria, Croaţia, România şi Bulgaria.

Sistemele bancare moderne, care s-au format în Europa de Est în ultimele două decenii, nu au atins încă nivelul de maturitate al celor din Vest. Această situaţie le creşte gradul de vulnerabilitate în perioade de criză, consideră agenţia de rating. „Moody’s anticipează presiuni continue asupra ratingurilor de credit ale băncilor din Europa de Est, ca rezultat al slăbirii sistemelor financiare, generată predominant de deteriorarea calităţii activelor şi poziţiilor de lichiditate vulnerabile”, se arată în analiză.

În plus, băncile mari ar putea adopta o atitudine mai „selectivă” în ceea ce priveşte modul în care acordă sprijin diviziilor din Est, amplificând riscurile pentru statele emergente, consideră agenţia de evaluare financiară.

Totuşi, deşi riscurile la care se expun sunt semnificative, grupurile financiare din Vest ar putea pierde încrederea clienţilor de pe pieţele dezvoltate dacă decid să părăsească ţările emergente, notează Moody’s. Moody’s identifică Raiffeisen şi Erste Bank (Austria), Société Générale (Franţa), UniCredit (Italia) şi KBC (Belgia) – toate prezente şi în România – ca cele mai expuse grupuri financiare pe pieţele emergente ale Europei.” -tmctv

Sa fim optimisti, dar calculati!

Bancherii solicită BNR modificarea regulamentului 09/02/2009

Posted by moderat in ARB, bnr, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, rmo.
Tags: , , , , , , , , ,
2 comments

Bancherii au solicitat Băncii Naţionale a României (BNR) schimbarea regulamentului privind provizioanele, perioada de executare, reeşalonările creditelor şi rezervele minime obligatorii (RMO) la liniile de credit, a declarat, luni, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

„Consiliul de Administraţie al ARB a făcut, acum câteva zile, mai multe propuneri Băncii Naţionale”, a arătat Gheţea. (mediafax)

In alte ordine de idei, Banca Naţională a României a vândut în ultima perioadă un miliard de euro pentru a steriliza definitiv sumele în valută pe care Trezoreria Statului le-a transformat în lei, în vederea acoperirii deficitului de anul trecut, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Pe noi, la BNR, ne-au pus într-o situaţie dificilă. Să zicem că a fost un miliard de euro, aşa cum a spus domnul ministru (Gheorghe Pogea – n.r.). Erau în rezerva valutară şi ni i-au vândut nouă, iar noi am făcut emisiune de lei. BNR tocmai anunţase în octombrie că a ajuns creditor al sistemului bancar. Am trecut imediat sub cal, am ajuns din nou debitori ai sistemului”, a spus Isărescu.

El a arătat că singura opţiune a reprezentant-o sterilizarea definitivă a sumelor prin vânzare de valută pe piaţă, mai ales că banca centrală a decis şi reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.

„Asta a dus la scăderea rezervei valutare cu un miliard de euro, şi unii analişti mai atenţi au văzut-o ca singura soluţie rezonabilă de a ieşi din impas şi a păstra şi alte echilibre. BNR, în calitate de garant al stabilităţii financiare, trebuie să se uite şi la alte echilibre”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mărturisit că s-a aflat printre membrii Consiliului de Administraţie care au votat reducerea rezervei minime obligatorii în lei cu două puncte procentuale, dar că regretă acest moment şi consideră că măsura ar fost luată prea devreme.

El a spus că ARB a propus băncii centrale să încurajeze reeşalonările şi rescadenţările de credite, proceduri pe care băncile comerciale au început să le implementeze deja.

„În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului”, a continuat Gheţea.

Totodată, ARB a propus ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile, iar băncile trebuie să facă provizioane.

În prezent, la realizarea provizioanelor, se ia în considerare tot creditul.

Referitor la executarea silită, Gheţea a arătat că trebuie să se găsească o posibilitate de a majora perioada, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile.

ARB a mai solicitat ca BNR să recunoască titlurile de stat ca o posibilă alternativă atunci când apare o criză de lichiditate la bănci.

„În contextul actual, (…), titlurile de stat ar trebuie să fie considerate ca o garanţie bună când apare o criză de lichiditate”, a spus Gheţea.

De asemenea, ARB a mai cerut schimbarea modalităţii în care sunt evaluate, la sfârşitul fiecărui an, titlurile de stat şi operaţiunile swap, „astfel încât metodologia de calcul să se apropie cât mai mult de cea pe care comitetul de la Basel vrea să o introducă”, a spus Gheţea.

Gheţea a arătat că, în condiţiile care liniile de finanţare de la băncile comerciale sunt mai puţin active şi se vorbeşte din ce în ce mai mult de o finanţare de la instituţii internaţionale, precum FMI sau BERD, ARB sugerează să se revină la o normă mai veche prin care liniile de finanţare de la instituţiile internaţionale să nu fie luate în considerare în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.

„Astfel, băncile ar putea avea acces la fondurile de care au nevoie”, a explicat Gheţea.

Mama ei de banca! 06/02/2009

Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, Uncategorized.
Tags: , , , , , , , , ,
3 comments

In ultimul timp toata lumea vorbeste despre „bancile-mama”, „Bancile-fiica” si banci autohtone, si nimeni nu mai da atentie de fapt ce fac ele din piata (chiar viata)noastra.
Si astazi il auzim de Domnul Isarescu ca una din marile probleme ale noastre o reprezinta DATORIA PRIVATA A ROMANIEI. Aceasta datorie in proportie de 90% este facuta de, in afara companiilor multinationale, de BANCI – MAMA binenteles.

Gata nu mai avem probleme cu bancile, am exportat aceasta problema in Austria, Franta, Olanda, Grecia, sau cine mai stie prin ce insulite, care mai de care mai fiscalizate sau nu.

Da hai sa vedem unde „locuiesc” MAMELE lor, a bancilor, ca apoi sa ne aruncam un ochi prin zona sa vedem cum stau, cu infuzia de capital.

Bancile austriece detin suprematia, au dat romanilor credite de peste 43mld. $, cat cele din Franta, Italia si Olanda la un loc. Institutiile bancare austriece, care asigura aproximativ 30% din finantarea externa a Romaniei si sunt prezente in sistem prin liderul pietei in functie de active – BCR, Raiffeisen Bank, Volksbank si UniCredit Tiriac, sunt cei mai mari creditori ai romanilor, cu o expunere de 43,7 mld. dolari (33 mld. euro), la finele trimestrului al treilea din 2008, potrivit cifrelor preliminare avansate de Banca pentru Reglemente Internationale (BRI).
Bancile din Franta se afla pe locul al doilea, in functie de imprumuturile acordate in Romania, cu 16,5 miliarde dolari, urmate de cele din Italia, cu 13,4 mld. dolari, si Olanda, cu 10,7 mld. dolari. Institutiile germane de credit au o expunere de 4,1 mld. dolari in Romania. Bancile din Austria, Germania, Italia, Franta, Belgia, Olanda si Suedia au acordat, in Romania, imprumuturi de aproape 90 miliarde dolari, din care circa jumatate au fost furnizate de banci austriece.
De altfel, bancile austriece sunt cei mai mari creditori ai clientilor din estul Europei, cu o expunere totala de 277,6 miliarde dolari, respectiv 75% din Produsul Intern Brut al Austriei, ceea ce ar putea ridica probleme, mai ales in cazul unor deprecieri masive ale monedelor nationale. Seful bancii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, a declarat, recent, ca expunerea Austriei pe sectorul bancar al Europei emergente este un risc ce poate fi gestionat, dar care trebuie supravegheat cu atentie.
Expunerea bancilor austriece in Romania este mai mare decat in Ungaria, Ucraina sau tarile baltice. Pe pozitiile urmatoare, in functie de expunerea pe pietele est-europene analizate, se plaseaza banci din Germania, cu 219,9 miliarde dolari, si Italia, cu 219,6 miliarde dolari.
In marea majoritate a cazurilor, bancherii straini au dat asigurari ca bancile din Romania vor beneficia de reinnoirea integrala a liniilor de finantare de la bancile-mama. Dintre bancile din Romania, cele cu o cota de piata peste 5% detin 65,39% din activele sistemului, cifrate la 79,6 mld. euro, bancile cu o cota intre 1% si 5% acumuleaza 25,71% din activele pietei, iar restul, cu o cota mai mica de 1%, inclusiv Creditcoop, insumeaza 8,9% din sistem, tot in functie de active.

Grosul pe profit, 62%, a fost realizat de primii doi jucatori din sistem, BCR si BRD, din castigul de un miliard de euro, realizat de toti cei 42 de jucatori din sistem dupa primele noua luni din 2008.
Topul primilor patru clasati include, in functie de marimea activelor jucatorilor, BCR – aflata in portofoliul austriecilor de la Erste, BRD – avand ca actionar majoritar Societe Generale, Volksbank si Raiffeisen Bank.
Acestea sunt datele statistice referitoare la controlul sistemului financiar din Romania. Se pare ca in situatia data, daca liniile de credit nu ar fi reinnoite ar aparea o mare problema, cel putin din punctul de vedere al unui client al unei banci mama.
Ne mai avand finantare, nu se vor mai da credite si atunci cheltuielile fixe ale bancii se vor distribui in contractele noastre, deci vom platii pana ne vor sarii capacele.
Am aruncat o privire pe site-urile SURORI, cu BANCILE FIICE de la noi, din tara vecina, Ungaria, si constat ca sunt putin mai ponderati fata de oferta de la noi, spre exemplu: http://www.volksbank.hu/download/angol_pr/kieg_kamattam_en_pr.pdf

Putem dezbate mult, insa trag o prima concluzie: Mama ei de banca!