Sunt bancile un cartel? 23/08/2009
Posted by moderat in ARB, banci, bnr, Punct de vedere.Tags: banci, bancile-mama, bnr, dobanda de politica monetara, dobanzi marite, previziuni
3 comments
Banca Nationala se straduieste. A decis, nu de mult, reducerea dobanzii de politica monetara cu inca 0,5 puncte procentuale si a coborat cota rezervelor minime obligatorii in valuta pentru pasivele bancilor la 30%.
Cu alte cuvinte, Banca Nationala incearca sa induca o reducere a dobanzilor in piata si, mai mult, pune si resurse la dispozitia bancilor, ambele masuri cautand o eventuala invigorare a creditarii economiei, fapt benefic pentru scoaterea acesteia din criza. Ceea ce ar fi in interesul public!
Din pacate, Banca Nationala este paroh peste cea mai antireligioasa parohie, in care intre interesele urmarite de cei parohiati si interesul public, pe care se presupune ca il reprezinta parohul, este nu o discrepanta, ci o adevarata prapastie.
Nemaiexistand in sistem banci romanesti, ci practic doar straine, acestea si-au ras mereu si mereu de parohul lor si au facut numai ceea ce le-au dictat interesele de profit stabilite pe o baza internationala de staff-urile lor din alte tari, care se gandesc la Romania in mod obiectiv ca la o piesa intre altele din ansamblu.
Au primit ordin de la mamele lor sa dea credite aici in nestire si fara vreo legatura cu ceea ce reprezentau nevoile stringente ale Romaniei, au facut-o!
Ca astfel se finantau importuri peste importuri, si nu productia in Romania, pentru bancile straine nu numai ca nu conta, ba acest lucru era chiar miza politicii pe care o duceau centrele lor de decizii din strainatate!
Speriata de deficitul extern si dezarticularea economica ce se produceau astfel, Banca Nationala a incercat sa stranga chinga, prin retrangerea creditului, indeosebi prin marirea rezervelor minime obligatorii.
Bancile straine au ras si, pe cat strangea Banca Nationala creditul mai tare, pe atat aduceau de la mamele lor din afara noi bani spre creditare. Si, dupa toata aceasta batjocura, au dat Bancii Nationale lovitura de gratie.
La primele semne de criza, mamele din Occident au oprit finantarea subsidiarelor lor bancare din Romania, lasand tara sa faca fata unor angajamente externe fabuloase care nu erau nic macar ale unor entitati romanesti.
Spre batjocura finala, a venit FMI si a rezolvat problema: a pus aurtoritatile romane sa se imprumute masiv pentru a aduce la dispozitia bancilor straine din Romania finantarea fara de care ramasesera de la mamele lor din Occident!
Acum se joaca scenariul FMI. Acesta imprumuta Banca Nationala spre a sustine cursul leului, dar in esenta pentru a elibera rezervele minime obligatorii si a le pune la dipozit ia bancilor.
Nici nu conteaza ce fac acestea cu banii, respectiv daca ii transfera mamelor lor din Occident sau ii pastreaza pentru creditari pe piata din Romania!
Nu conteaza, pentru ca de-acum angajamentele pe termen scurt ale bancilor sunt transformate, prin acest mecanism, in datorii pe termen mediu si lung ale autoritatii publice romane.
Ca, tocmai intr-un asmenea moment, statul roman s-a gasit sa joace cea mai proasta carte posibila – anume sa se imprumute masiv (tocmai de la banci!) pentru a pastra in grava criza economica ceea ce nu mai poate fi pastrat (cheltuielile bugetare din anii trecuti) – este doar un aspect colateral al problemei.
Care, evident insa, accentueaza caracterul intratabil al unui cerc vicios fara iesire si fara speranta!
Banca Nationala se straduieste. Dar masurile adoptate sunt practic aproape degeaba! Bancile straine nu vor urma politica de curs si de dobanzi pe care Banca Nationala incearca s-o induca prin masurile adoptate.
Si nu o vor face pentru ca interesul lor actual este sa determine, dimpotriva, o depreciere a leului si o mentinere (cel putin o mentinere) a dobanzilor pentru a spolia cat se mai poate elefantul-stat ce li se ofera spre spoliere in momentul de fata.
Doar incetarea imprumuturilor statului mai poate ajuta intrucatva Banca Nationala in politica pe care cauta s-o induca pe piata! Redirectionarea unei parti din transele de la FMI catre Ministerul de Finante fara mijlocirea bancilor nu schimba datele de fond ale problemei.
Banca Nationala trebuie sa inteleaga pe deplin ca are in bancile ce fiinteaza actualmente in Romania nici macar niste dusmani impreuna cu care se pot realiza obiective comune, daca asemenea obiective sunt identificate.
Aceste banci n-au nici un alt obiectiv in Romania decat profitul si in nici un caz nu au vreo menire de a sprijini dezvoltarea tarii. Interesele lor – straine celor romanesti – le face obiectiv un inamic permanent al Bancii Nationale si totdeauna coalizat fata de aceasta.
Singurul lucru de neinteles este ca, in mod cu totul si cu totul gratuit, Banca Nationala o tot scalda in considerarea acestor realitati. Cand, de curand, bancile straine din Romania s-au apucat, intr-o miscare concertata, sa mareasca dobanzile la credite, guvernul, probabil excedat ca tot astepta, dimpotriva, reducerea dobanzilor, a dispus Consiliului Concurentei sa declanseze o investigatie.
Desigur, doar asa de forma, pentru a crea impresie. Caci aceasta institutie-gardian al liberei concurente nu a facut nimic practic in acest domeniu daca a fost vorba de firme straine! Dar stupoare!
S-a repezit d-l Adrian Vasilescu sa exprime „parerea personala“ ca bancile n-ar fi facut vreo intelegere intre ele cand au majorat simultan dobanzile, considerand chiar ca, apropo de demararea unei investigatii pe piata bancara, Consiliul Concurentei s-ar insela!
Aceasta cand stie prea bine si Grivei ca bancile din Romania, aproape toate straine, actioneaza potrivit unui cartel cel putin in privinta dobanzilor, si asta nu de azi, de ieri! Un cartel odios! In dauna clientilor, care n-au alternativa!
Precum si in dauna Bancii Nationale, ale carei masuri intr-un sens sau altul sunt ineficientizate si chiar ridiculizate de intelegerile transbancare straine! De altfel, ca in orice tara bananiera! (autor Ilie Serbanescu, publicat in Bloombiz)
Zodia leului (23.07-22.08) aduce superlichiditati in banci 30/06/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite, dobanzi, euro, rezerva minima obligatorie, rmo.Tags: banci, bnr, dobanda de politica monetara, previziuni, rezerva minima obligatorie
3 comments
În şedinţa din 30 iunie 2009, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
1.) Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 9,0 la sută pe an de la 9,5 la sută începând cu data de 1 iulie 2009;
2.) Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15 la sută de la 18 la sută începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2009;
3.) Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 35 la sută de la 40 la sută începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2009;
4.) Utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă în vederea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar
Banca Naţională a României va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilitătii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
Odata cu debutul zodiei leului bancile vor primi, in urma reducerii RMO de azi la lei si la valuta, o suma frumusica, vreo 2 miliarde de euro, ce se adauga la miliardul eliberat acum o luna. Totul cu speranta ca o sa inceapa bancile sa crediteze la un cost mai mic, insa vom vedea.
ATUNCI CAND ESTE EVIDENT, E EVIDENT GRESIT! 30/06/2009
Posted by moderat in bnr, dobanzi, euro, Punct de vedere, rezerva minima obligatorie.Tags: bnr, dobanda de politica monetara, rezerva minima obligatorie, rmo
11 comments
Dupa cum se stie astazi, 30 iunie 2009, are loc sedinta de politica monetara la BNR, sedinta mult asteptata de jucatorii din piata dar nu numai. Prin urmare inca de la finele saptamanii trecute au inceput a se publica o serie de previziuni, anticipari, estimari atat despre rata dobanzii car si despre rezerva minima obligatorie.
Centralizand aceste declaratii (ale analistilor) am putea concluziona ca BNR va reduce azi dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9%, în contextul temperării inflaţiei şi scăderii PIB peste aşteptări în primul trimestru, insa nu este exclus şi o scădere mai mare, de până la 0,75 puncte.
Iata cateva puncte de vedere :
Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank anticipează o reducere a ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9%, dar nu exclude şi o relaxare cu 0,75 puncte.
Florian Libocor, economistul-sef al BRD, o scadere cu 0.75 puncte in scenariul de baza este de anticipat, adecvata contextului actual.
Ciprian Dascalu, dealer la Millennium Bank, nu exclude o reducere mai agresiva a ratei dobanzii, cu pana la 0.75 puncte procentuale.
Cătălina Constantinescu, economist la RBS Bank România, si de Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România: reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 9%.
În ceea ce priveşte rata rezervelor minime obligatorii (RMO) deţinute de bănci la BNR,
majoritatea analiştilor văd posibilă şi o reducere a ratei rezervei minime obligatorii, în special pentru pasivele în lei. Ei consideră că relaxarea politicii monetare de către Banca Naţională este necesară pentru a stimula creşterea economică, ale cărei perspective s-au înrăutăţit, iar temperarea ratei inflaţiei din ultimele luni, precum şi stabilitatea cursului de schimb, permit, în acest moment, o astfel de măsură.
Chidesciuc consideră că o reducere a nivelului acestora ar fi binevenită pentru economie, însă este necesară o scădere graduală.
„A fost şi este în continuare nevoie de reducerea RMO. Restrictivitatea politicii monetare pe care o determină este poate mai mare decât cea a ratei dobânzii. S-ar obţine chiar mai mult prin tăierea RMO decât prin dobândă”, a spus Chidesciuc, care vede posibilă o reducere a RMO cu 2-3 puncte procentuale.
Potrivit lui Libocor, o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii cu un punct procentual eliberează în piaţă o sumă echivalentă cu aproximativ 250-300 de milioane de euro.
„Reducerea RMO este posibilă, însă, dacă se va întâmpla, cred că pasul nu va fi mai mare de două procente”, consideră Libocor.
Cunoscand stilul politicii guvernatorului bancii centrale, secretomania ce inconjoara BNR-ul, insa si conexiunea dintre politica bancii cu cea a guvernului, dar nu in ultimul rand declaratiile din urma cu ceva timp ale unor directori din BNR si consilieri ai guvernatorului, personal concluzionez ca aceste declaratii ale analistilor coincid mai degraba cu nevoile lor, cu cea ce-si doresc ei sa se intample in avantajul bancilor pe care le reprezinta, si nu au decat un rol de a incerca a influenta decizia de astazi.
Reamintesc si esecul previziunilor de la inceputul lunii mai cand aceeasi analisti spuneau ca o sa se mentina la 10% ratei dobânzii de politică monetară si aceasta a scazut cu 0.5 pp, despre care am comentat aici si atunci am argumente ca BNR-ul o sa decida si azi altfel decat vad analistii ca EVIDENT.
Deci ATUNCI CAND ESTE EVIDENT, E EVIDENT GRESIT!
1,108%.= EURIBOR 3M; si ce daca? Cresc profiturile bancii, doar nu o sa scada ratele. 29/06/2009
Posted by moderat in abuz, banci, credite, dobanzi, euro.Tags: abuz, banci, bnr, credite, dobanda de politica monetara, euribor 3m
4 comments
Dobânda Euribor la trei luni (folosită la „Prima Casă”) scade la un nou minim istoric
Dobânda Euribor la trei luni, de creditare pe piaţa interbancară din zona euro, folosită şi la calcularea dobânzii împrumuturilor în monedă europeană acordate prin programul „Prima Casă”, a scăzut, luni, la un nou minim istoric, de 1,108%.
Euribor la trei luni a înregistrat valori minime record zilnice începând de marţi, când a scăzut până la 1,206%, ca urmare a fondurilor de aproape 450 de miliarde de euro injectate de Banca Centrală Europeană (BCE) în piaţa financiară. Rata dobânzii a coborât la 1,195% miercuri, la 1,145% joi şi 1,12% vineri.
Strategia BCE de a reduce dobanda de politica monetara la un minim istoric record de 1% şi de a injecta fonduri de sute de miliarde de euro în piaţa financiară a coborât rata EURIBOR cu peste patru puncte procentuale de la nivelul record înregistrat în septembrie 2009, după prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
BCE a anunţat, miercuri, o infuzie de 442,24 miliarde euro în pieţele financiare, în urma primei operaţiuni de refinanţare pe un an derulată de instituţie, care reprezintă totodată cea mai mare infuzie de lichiditate din istoria băncii.
In mod normal, si natural, toate ratele clientilor ar trebui sa scada tinand cont ca rata EURIBOR la 3 luni este principalul reper al activitatii de creditare de pe piata. Binenteles ca sunt banci care desi calculeaza in functie de acest reper, formula fiind secreta clientului (deci si ilegala) nici nu vor baga in seama aceasta noua scadere. Altele vor invoca acelasi motiv absurd, straniu si nepalplabil de crestere a costurilor de finantare si nici ele nu vor reduce dobanzile la creditele existente.
Tinand cont ca maine si BNR –ul o sa ia decizii referitoare la dobanda de politica monetara, chiar si referitoare la RMO, cred ca ar trebui o ofensiva agresiva cu notificari catre bancheri pentru a-si adapta cifrele si noi sa platim rate micsorate.
Intalnire Basescu – BNR – ARB; odata la 3 luni si degeaba, bancherii continua sabotajul. 03/06/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro.Tags: ARB, banci, basescu, bnr, credite, dobanda de politica monetara, isarescu
1 comment so far
Preşedintele Traian Băsescu a avut mai multe întâlnirii cu guvernatorul BNR – Mugur Isărescu şi cu reprezentanţii principalelor bănci din România, cea mai recentă având loc la in 3 martie.
Conform Mediafax, Preşedintele Traian Băsescu urmează să se întâlnească azi 3 iunie din nou cu reprezentanţii BNR, ai Asociaţiei Române a Băncilor şi ai celor mai importante bănci, Printre posibilele teme de discuţie se află situaţia economică, acordurile semnate cu băncile-mamă pentru menţinerea finanţărilor în România, precum şi programul „Prima Casă”,
Despre declaratiile Presedintelui de la finalul ultimei intalniri am scris, chiar am criticat acele declaratii lipsite de fundament (declaratii de genul: romanii pot plati ratele darn u vor si atunci statul o sa ia masuri).
Dar sa vedem ce schimbari semnificative au avut loc la nivelul sistemului bancar in ultimele 3 luni:
1. Mentinerea liniilor de finantare de la bancile-mama. Doua pacte (Viena si Bruxelles) si nimic cocret. Banci Austriece si Grecesti au retras bani din tara. In plus inca mai asteptam scrisori de “garantie” in urma ultimei intalniri din partea bancilor (mai au vreo 2 saptamani pana la expirarea termenului convenit).
2. Legislatie. Se cunoaste nemultumirea bancherilor referitor la OUG 174/2008, fapt comunicat Presedintelui in martie. Atunci Basescu ii asigura ca “o sa aibe grija” la promulgarea anumitor legi”. Nu a fost cazul sa-si puna in practica promisiunea, motivul fiind ca PSD-istul Iulian Iancu a reusit sa blocheze, in comisia pe care o conduce, de 4 luni aceasta ordonanta. Si semnalele sunt ca o sa mai dureze pana cand aceasta o sa intre in dezbaterea Camerei ( nu are nicio legatura cu intentiile PSD-ului de schimbarea Presedintelui de la CEC 🙂 🙂 🙂 )
3. Deblocarea Creditarii. Bancherii sunt nemultumiti ca, clientii nu dau buzna in banci sa se imprumute si ii considera vinovati tot pe clienti. Nu accepta sa constate ca tocmai political or de creditare cu costuri ridicate blocheaza creditarea, si decat sa bage mana in propriul buzunar cu profituri saboteaza guvernul sa oblige romanii sa devina sclavi pentru a-si mentine cotele de profit. In aceste conditii sa se imprumute intre ei, intre banci sa intre banci si govern. Pe noi, personae juridice sau fizice, nu ne intereseaza, sau mai bine zis de intereseaza la fel de mult cat ii intereseaza pe ei, ( bancherii) situatia economica.
4. Politica monetara si reglementarile BNR. Se stie ca BNR-ul a facut un pas prin reducerea la zero a RMO ptr creditele pe termen lung, cea ce a dus la eliberarea a unui milliard de euro catre banci. A fost scazuta si dobanda de politica monetara, insa toate acestea nu au avut pana in acest moment niciun efect, Creditarea a ramas inaccesibila.
5. Prima Casa. Inca un pas in a ajuta bancherii sa incaseze dobanzi sigure (cei ce au inteles ca acest proiect o sa ajute doritorii de a-si cumpara casa o sa aibe o mare dezamagire) la care bancile ar spune in parted a, dar numai daca profitul pe aceste credite este unul considerabil, altfel o sa traiasca foarte bine din imprumuturile catre stat unde primesc dobanzi de doua cifre, la un risc asemanator.
Teoretic piata se misca, cel putin declarativ si ca intalniri, in fapt totul este un joc in care fiecare parte saboteaza pe cealalta, cu un avantaj vizibil din partea bancherilor, care pot trai 2-3 ani fara credite noi pe cand economia romaneasca (cat mai este ea) intr-un an ii vom canta prohodul.
Posibil ca si in urma intalnirii de azi san e alegem cu noi garantii, cu noi promisiuni si cu noi indemnuri sa contribuim la profitul bancilor, de parka acestea ar fi fundatii. Vom trai si vom vedea.
1886: Declaratia primului guvernator al BNR. 29/05/2009
Posted by moderat in banci, bnr.Tags: banci, bnr, dobanda de politica monetara, Ion Campineanu, isarescu, istoric bancar
add a comment
„Nu de introducerea unei cantitati de aur pe calea unui imprumut se va trage imbunatatirea situatiei, caci dupa cum il introducem, asa il puetm pierde, daca cumparaturile sunt mai mari decat vanzarile….
De ce nu vedeti ca situatiunea economica este un factor esential in aceasta chestiune?
De ce se intampla aceasta?
Pentru ca toti ne-am deschis gusturi si cu toti ne-am creat trebuinte mai mari decat mijloacele noastre si trebuie o politica de moravuri, iar nu o politica financiara.”
Acesta este un fragment din cuvantul lui Ion Campineanu, rostit in parlamentul Romaniei in 1886. Ion I. Câmpineanu a fost primul guvernator al Bancii Nationale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta functie la începutul anului 1888.
Se pare ca ciclicitatea invocata des de Isarescu se regaseste si in istoria BNR-ului (de la discursuri la probleme, de la guvernatori la bancheri, de la reglementari la actiuni, in tot) nu numai in cea ce priveste politica economica si fiscala la care face referinta in anul 2009.
Plecand de la actualitatea acestui discurs de acum 123 de ani mai jos voi mentiona cateva momente si actiuni din istoria bancilor de pe plaiurile noastre, si poate asa o sa anticipam cea ce o sa urmeze.
Pe teritoriul romanesc practica bancara isi are originea in Antichitate, fapt afirmat prin descoperirea in zona fostelor mine de aur ale Daciei Traiane, la Alburnus Maior, intre anii 1786-1855, a circa 50 de tablite cerate, din care 25 s-au pastrat si au fost publicate integral in anul 1873, la Berlin in opera Corpus Inscriptiorum Latinarum.
Cea de-a 13-a tablita cerata, reprodusa in pagina 951, in volumul al III-lea al lucrarii lui Theodor Mommsen, contine contractul pentru constituirea unei societati bancare (Societas Dinastiarae) redactat la 28 martie 167, la Deusera, localitate situata in apropiere de Alburnus Maior.
Sintagma “societas dinastariae” este o combinatie latino-greaca. Cuvantul grec “danistes” este echivalentul termenului latin “argentarius”. Asadar, este vorba de so societate de bancheri, care practica imprumuturi cu dobanda.
Aporturile asociatilor la capitalul social constau in numerar. Desi aporturile erau inegale, contractul prevede ca, atat castigul, cat si eventuala pierdere se vor imparti egal intre asociati. Profitul societatii rezulta din dobanda perceputa pentru sumele imprumutate: se practica o dobanda de 1 %.
In Tarile Romane, prima institutie de tip bancar a aparut in primul deceniu al secolului al XIX-lea in Bucuresti. Apar apoi in anul 1857, la Iasi, Banca Nationala a Moldovei, si, in 1866, Banca Nationala in Bucuresti. Prima tentativa de constituire a bancii nationale a partinut principelui Grigore Alexandru Ghica. Desi supravegheata de stat, dupa mai putin de un an de la primele operatiuni, banca a dat faliment
.
Cea de-a doua banca fost autorizata sa functioneze ca filiala a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol, fara nici un control sau participare al beneficii in favoarea guvernului.
Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata ca banca centrala in anul 1880 dupa modelul bancii centrale a Belgiei. In dezbaterile parlamentare asupra proiectului de lege, ministrul Finantelor, Ioan Campineanu, s-a opus participarii capitalului strain la constituirea Bancii Nationale. Capitalul bancii a fost stabilit la 30 de milioane, din care 20 de milioane prin subscritie publica, iar 10 milioane, depuse de stat.
La fel ca si in zilele noastre, in primul deceniu de activitate bancara, banca centrala apela in fiecare an la credite externe, desi nu exista nici FMI, nici Banca Mondiala. La inceputul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacitatii de plata datorita crizei economice si a acumularii datoriei externe si a recurs la solutia privatizarii bancilor, adica la vanzarea actiunilor statului din capitalul Bancii Nationale. Banii incasati din privatizare s-au topit rapid astfel incat guvernatorul a cerut Bancii Nationale un nou imprumut.
Anul 1907 s-a desfasurat sub puternica influenta a doua crize deosebite: criza monetara internationala pornita din Statele Unite ale Americii si criza agrara sociala din tara, datorita rascoalelor taranesti.
In aceeasi perioada, numeroase banci noi cu capital romanesc isi incep operatiunile in judete si in capitala. Daca in anul 1900, existau 27 de banci, in 1913, numarul bancilor a crescut la 197. Acest fenomen de nefireasca proliferarre a condus Banca Mondiala, in anul 1912, la concluzia ca, in viitor, inmultirea bancilor ar trebuii sa se faca “numai dupa o cerere serioasa din care s-ar constata necesitatea reala a infiintarii unei noi banci”. Pe de alta parte, “bancile ar trebui sa acorde credite numai afacerilor serioase si sanatoase nu pentru a se intrebunta banii spre a produce dobanzi”.
In Transilvania, primele institutii de credit apar in deceniile patru si cinci ale secolului al 19-lea. Acestea functioneaza in Arad, Sibiu, Brasov,ca sucursale ale unor puternice banci din Viena si Budapesta. Sistemul bancar din Transilvania era subordonat sistemului bancar austro-ungar.
In luna octombrie 1916, Tezaurul Bancii Nationale se muta, impreuna cu guvernul, la Iasi. Consiliul de Ministri hotaraste mutarea provizorie a sediului Bancii Nationale la Iasi si acorda Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru stramutarea tezaurului in orice alta parte cand va crede necesar. Astfel, datorita razboiului, tezaurul Bancii Nationale a Romaniei a ajuns la 21 decembrie 1916 la Moscova si depus la Kremlin.
In iulie-august 1917, cu autorizatia guvernului, depozitul de valori si efecte a fost preddat, pe baza de protocol, aceluiaisi tezaur rus de la Kremlin.
La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui numar de 17 mari banci s-a marcat un progres important al activitatii bancare, prin eviatarea manipularii numeralului si reducerea costurilor serviciilor. Mai mult de jumatate din rulajul total al Casei de Compensatiuni era reprezentat de patru mari banci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Romana si Banca Romaneasca.
In perioada 1925-1928, fondurile banesti marcheaza o tendinta de crestere continua ce duce implicit la cresterea dobanzilor. Consecinta este scaderea solvabilitatiidebitelor bancilor, marcata de cresterea numarului falimentelor.
Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetara si dezvoltarea economica. Urmat in 1929 de adopatrea Legii stabilizarii. Se incearca si atragerea capitalului strain privat pentru investitii in Romania. Toate eforturile au fost zadarnice, Romania se confrunta in perioada 1929-1933 cu o putenica criza economica ce reprezinta un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar romanesc. Efectele au fost resimtite de bancile populare, micile banci comerciale, precum si marile banci; printre care au falimentat si Banca Generala a Tarii Romanesti, Banca Marmorosch, Blank & Co.
Consolidarea sistemului bancar si insanatosire activitatii bancare s-a realizat prin Legea asanarii datoriilor agricole si urbane din 1934; Legea pentru organizarea si reglementarea comertului de banca din acelasi an; Legea pentru inlesnirea si refacerea creditului din anul 1935.
In tot timpul angajarii Romaniei in razboi alaturi de Germania, Banca Nationala a depus eforturi pentru a crea conditiile unei activitati bancare sanatoase si pentru limitarea efectelor acapararii economiei romanesti de catre concernele germane.
Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Nationala a Romaniei a fost abilitata sa asigure dirijarea si controlul tuturor bancilor, publice sau private.
Prin decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale a RPR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, intreprinderile bancare si institutiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Banca Nationala a Romaniei, Casa de Economii si Cecuri Postale, Casa de Depuneri si Consemnatiuni, precum si intreprinderile bancare si institutiile de credit infiintate printr-o conventie speciala intre Statul roman si un stat strain.
Alaturi de Banca Nationala, activitatea bancara era realizata si de bancile specializate: Banca Romana de Comert Exterior, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii, toate subordonate Consiliului de Ministri.
Nu stiu de ce dar daca faci abstractie de datele calendaristice totul pare a fi contemporan, altfel poti afrma ca expresia ‘ISTORIA SE REPETA” este perfect adevarata.
Ce se ascunde in spatele scaderii dobanzii LIBOR 27/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, dobanzi, euro, opc, Piraeus Bank.Tags: banci, bancile-mama, bnr, credite, dobanda de politica monetara, libor, piraeus
2 comments
Scaderea ratei LIBOR, dobanda de referinta pentru creditele contractate pe piata interbancara londoneza, pana la un minim record ascunde o crestere constanta a diferentei dintre dobanda maxima si cea minima perceputa de marile banci in momentul in care se imprumuta reciproc, scrie Bloomberg.
Intervalul dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata a dobanzii pe care bancile sustin ca o platesc in cazul contractarii de credite denominate in dolari pe o perioada de trei luni a ajuns aproape de maximul din acest an, potrivit datelor Asociatiei Bancherilor Britanici.
Diferenta mare indica faptul ca bancile sunt inca reticente in a se imprumuta reciproc, desi exista semnale ca piata incepe sa-si revina dupa blocajul aparut in toamna anului trecut odata cu prabusirea Lehman Brothers.
„Este prematur sa spui ca turbulentele de pe piata de creditare au disparut complet”, a declarat Kazuto Uchida, economistul-sef al Bank of Tokyo Mitsubishi, o divizie a celei mai mari banci nipone.
„Bancile raman reticente in a-si acorda credite reciproc, dat fiind faptul ca raman inca o serie de ingrijorari privind riscurile existente pe piata”, a adaugat el.
Rata LIBOR, care stabileste costurile de finantare pentru produse financiare in valoare de 360.000 mld. dolari, a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
In acelasi timp, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de cele 16 banci care sunt incluse in acest indice a ajuns la 7,6% puncte de baza (0,076%), potrivit datelor Citigroup.
Nivelul este peste cele 0,049 procente inregistrate in aprilie si mult mai mare decat nivelul existent cu sase luni inainte de falimentul Lehman Brothers – 0,015 procente.
Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la sondajul pentru stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 de dolari pentru un imprumut de 100 de milioane de dolari.
RBS plateste cel mai bine
In ultimele trei luni, aproape in fiecare zi cea mai mare rata a fost raportata de Royal Bank of Scotland, banca aflata acum sub controlul guvernului de la Londra. La cealalta extrema – cu cea mai scazuta rata – se afla JP Morgan, care a anuntat ca va plati in cel mai scurt timp imprumutul contractat de la statul american prin intermediul programului de salvare a pietei financiare.
„Diferenta dintre ratele raportate de banci este exceptional de mare”, spune Marc Chandler, director de strategii valutare in cadrul Brown Brothers Harriman din New York.
„Este posibil sa se ajunga la o separare in interiorul sistemului financiar intre bancile percepute ca fiind solide si celelalte”, a adaugat el.
Creditele interbancare au inceput sa devina din ce in ce mai greu de obtinut in august 2007, cand colapsul pietei americane a creditelor subprime a lasat balantele contabile ale marilor banci pline cu produse financiare foarte greu de evaluat si de tranzactionat. Marile institutii financiare au acumulat, de la inceputul lui 2007 incoace, pierderi de 1.470 de miliarde de dolari (1.245 de miliarde de euro), ca urmare a detinerii de instrumente financiare bazate pe credite subprime.
La un pas de colaps in toamna
Ingrijorarile privind situatia pietelor financiare au atins punctul maxim in toamna anului trecut, cand Lehman Brothers a intrat in faliment, Merill Lynch a fost preluata de Bank of America, iar asiguratorul AIG a fost salvat de la colaps printr-o interventie a guvernului american.
Totusi unii analisti sustin ca in loc sa semnaleze o disponibilitate mai mare a bancilor in a-si acorda reciproc inmprumuturi, scaderea dobanzii LIBOR are legatura mai degraba cu o crestere a nivelului lichiditatilor de pe piata.
„Declinul LIBOR este un semnal al cresterii lichiditatii, pe fondul majorarii volumului depozitelor de retail”, crede Jim Vogel, director de cercetare in cadrul FTN Financial.
Diferente mai mari
• Rata LIBOR a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
• Totusi, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de banci a ajuns la 0,076%, fata de 0,049% in aprilie.
• Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 $ pentru un credit de 100 mil. $.
• Explicatia analistilor este ca scaderea dobanzii are legatura cu o crestere a lichiditatilor de pe piata.
Sursa: Ziarul financiar
Intrebari 25/05/2009
Posted by moderat in ARB, bnr, credite, rmo.Tags: banci, bnr, dobanda de politica monetara, rezerva minima obligatorie, rmo
add a comment
Azi nu doresc decat sa lansez cateva intrebari referitoare la RMO, stiind ca de ieri a intrat in vigoare decizia BNR-ului din 31 martie referitoare la RMO 0 pentru imprumuturile pe termen scurt (detalii):
1. Care este valoarea imprumuturilor externe ale bancilor, transferate din imprumuturi pe termen scurt in imprumuturi peste 2 ani, de la 1 aprile pana in 23 mai 2009 ?
2. Ce vor face bancile cu aproape 1 miliard de euro (eu zic ca peste) eliberat de BNR ca urmare a renuntarii la RMO ptr imprumuturile pe termen lung?
3. Cati euroi mai raman la BNR in contul rezervei minime obligatorie?
4. Oare BNR-ul o sa reintroduca RMO pentru imprumuturile pe termen lung in urmatoarea sedinta de politica monetara?
5. Se vor imprumuta bancile pe termen lung intre 24 iunie si 29 iunie cand conform normelor BNR ar trebui sa vireze bancii centrale 40% pentru RMO?
BNR: teste de stres din nou şi umblam si la acţionariat 20/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci.Tags: banci, bancile-mama, bnr, credite, dobanda de politica monetara, isarescu, teste de stres
1 comment so far
BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea de a interveni în acţionariatul băncilor
BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea băncii centrale de a interveni în acţionariatul băncilor şi în conducerea acestora, în condiţiile în care capitalul străin majoritar este perceput în prezent la nivel internaţional ca un dezavantaj, a declarat miercuri economistul-şef al BNR.
„Nu pot să dau detalii în acest sens, dar depinde de Parlament dacă va vota sau nu o astfel de lege”, a spus Valentin Lazea.
El a precizat, în cadrul unei prezentări, că în prezent ţările cu capital majoritar străin în sistemul bancar sunt percepute în dezavantaj, în condiţiile în care până acum acesta era un punct forte.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a menţionat că România „nu prezintă un risc sistemic”.
„Expunerea prin capital străin devine problematică, în funcţie de datoria externă netă ca procent din PIB – în condiţiile în care devine foarte mare şi ar puteafi retrasă rapid – şi, totodată, în funcţie de dominanţa creditării în valută, cu posibilitate mare de default”, a mai spus Lazea.
Georgescu (BNR): FMI poate solicita noi teste de stres în cazul agravării peste aşteptări a crizei
FMI ar putea solicita repetarea testelor de stres aplicate băncilor, pornind de la noi premise macroeconomice, în cazul înrăutăţirii condiţiilor din piaţă la nivel internaţional, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, adăugând însă că este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.
„În cazul unor indicatori macroeconomici mai negativi, ca urmare a unei înrăutăţiri a condiţiilor la nivel internaţional, ceea ce nu cred însă că se va întâmpla, se poate trece la refacerea testelor de stres pornind de la alte premise. Este doar o supoziţie, pentru că testele de stres s-au derulat tocmai pentru a ne pregăti pentru condiţii mai nefavorabile”, a spus el.
Potrivit lui Georgescu, băncile trebuie să rămână la rate de solvabilitate de minimum 10% din septembrie 2009 până în 2011, respectiv pe toată durata acordului cu FMI.
El a precizat că noile angajamente individuale, convenite la Bruxelles cu principalele nouă grupuri bancare străine prezente în România includ şi măsurile care rezultă în urma testelor de stres aplicate băncilor, în plus faţă de documentele semnate după întâlnirea de la Viena, de la sfârşitul lunii martie.
Final de discutii la Bruxelles; semnam angajamentul peste o luna, daca semnam. 19/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, euro.Tags: banci, bancile austriece, bancile grecesti, bancile-mama, bnr, Bruxelles, ce, credite, dobanda de politica monetara, linii de finantare, rezerva minima obligatorie
8 comments
Cele nouă bănci sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank, iar de cealalta parte Comisia Europeana, FMI si BNR.
Dupa 11 ore de dezbateri, lucrurile nu au ajuns la un numitor comun, insa au putut fi facute unele propuneri individuale fiecarei banci pe care acestea sa le analizeze si sa semneze ulterior angajamentul.
„Astăzi s-a negociat, urmează să analizăm, iar băncile-mamă vor semna angajamentul scris în cel mult o lună”, a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.
Referitor la menţinerea expunerilor pe România, Groningen a spus că angajamentul anterior a fost reconfirmat, iar reperul pentru evoluţia intrărilor şi ieşirilor de capital este finalul lunii martie a acestui an, în condiţiile în care prima întâlnire a principalelor nouă grupuri bancare străine cu reprezentanţii BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avut loc în data de 26 martie 2009, la Viena.
Sumele necesare pentru recapitalizări au fost stabilite la nivel individual, în cadrul unor întâlniri bilaterale ale băncilor mari din România cu BNR”, a mai precizat Steven van Groningen.
Pe de alta parte “Aceste angajamente impreuna cu pachetul de asistenta pentru balanta de plati externe furnizat de institutiile financiare internationale va ajuta sistemul bancar romanesc sa infrunte mai bine criza si sa readuca increderea investitorilor”, a spus Mark English, fara sa dea alte detalii privind angajamentele luate de banci.
Azi la Bruxelles: Vorbim, neintelegem si apoi „las-o ma ca merge asa” 19/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro, rezerva minima obligatorie.Tags: banci, bancile-mama, bnr, credite, dobanda de politica monetara, isarescu, rezerva minima obligatorie
4 comments
Astazi la Bruxelles se rejoaca piesa de teatru ce a avut premiera in martie la Viena. In principal aceeasi distributie, sefii bancilor mama (inca nu a fost stabilit daca au rol principal sau secundar), acelasi actor in rolul de figuratie – Banca Nationala a Romaniei, insa si cu o schimbare de regizor, locul FMI-ului a fost luat de Comisia Europeana, in rest lucrurile sunt aceleasi, ma tem ca si cronicile ulterioare vor identice, chiar daca se doreste de aceasta data ca fiecare actor sa-si salute publicul individual si nu in grup ca la Viena.
Consultantul financiar Bogdan Baltazar spune ca intelegerea de la Bruxelles va avea un efect psihologic. Nu are o valoare reală, dar este bine”
Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun manaAprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.
„Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.
Conform datelor BNR, din septembrie 2008 pana in martie 2009, bancile grecesti si austriece au scos 2,3 mld. euro din Romania. Danila sustine ca discutiile dintre bancile straine si BNR, FMI si Comisia Europeana nu constituie decat „teatru”. „De fapt, nu poti sa-i obligi la nimic. Bancherii straini fac un joc abil sustinand ca au investitori care trebuie sa si castige. Cer sprijin invocand criza, dar la unii marjele de dobanda chiar au crescut in loc sa scada si probabil nu vor reduce dobanzile la credite curand.”
FMI, Comisia Europeana si BNR se intalnesc astazi la Bruxelles cu reprezentantii principalelor grupuri bancare straine de pe piata romaneasca, avand pe agenda patru puncte care ar urma sa fie discutate pe parcursul unui program de 8 ore.
De aceasta data, FMI si Comisia ar dori ca fiecare banca sa semneze un angajament individual privind mentinerea finantarii in Romania sau oricum angajamentul comun sa contina termeni mai fermi si mai precisi decat declaratia din martie de la Viena.
„Probabil va fi semnat un nou acord, mai complet, fie la nivel individual, fie la nivel de grup. Avand in vedere ca intre timp s-au derulat testele de stres, care au concluzii diferite in functie de jucatori, probabil ca si acordurile vor fi stabilite la nivel individual”
In acest contest este de remarcat si reamintit si declaratia sincera a unui bancher important de la noi: „Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara… Steven van Groningen, seful subsidiarei locale a Raiffeisen.
Probabil ca Domnul Isarescu, PR-ul actorului de figuratie, o sa ne transmita prematur succesul piesei si chiar in momentul discursului euroi fug pe Dunare in sus si pe mare spre sud stiind ca mai sunt cateva zile pana la punere in aplicare a deciziei BNR de eliberare a unor rezerve minime obligatorii.
Creditele ipotecare: scump domne’, scump ! 17/04/2009
Posted by moderat in banci, credite.Tags: banci, dobanda de politica monetara, ipoteca, rezerva minima obligatorie
add a comment
Primele de risc, dobanda de politica monetara, marja de profit si nivelul rezervelor minime obligatorii in valuta sunt cele mai importante elemente care influenteaza stabilirea dobanzii la creditele in euro. Aceasta este si explicatia faptului ca in Polonia, de exemplu, imprumuturile au ajuns de doua ori mai ieftine decat in Romania.
Unele dintre cele mai ieftine credite ipotecare denominate in euro din regiunea Europei Centrale si de Est pot fi contractate in Polonia. Potrivit datelor bancii centrale, deja in februarie 2009, dobanda medie anuala pe intregul sistem bancar coborase la 5,4%, cu 1,4 puncte procentuale mai putin decat nivelul inregistrat la inceputul anului trecut. Comparativ, in Ungaria, dobanda aceluiasi tip de credit era in februarie 2009 de aproape doua ori mai mare decat in Polonia, avand un nivel de 10,22%. Fata de ianuarie 2008, cresterea a fost cu aproape 2,5 puncte procentuale. Potrivit ultimelor date centralizate de BNR, in ianuarie 2009, imprumuturile ipotecare denominate in euro din Romania erau cele mai scumpe in comparatie cu celelalte doua tari analizate. In ianurie 2009, dobanda medie anuala ajunsese la 11,30%, in crestere cu 3,3 puncte procentuale fata de nivelul inregistrat cu 12 luni in urma.
O trecere in revista a dobanzilor la creditele pentru locuinta releva ca, numai in iunie 2008, bancile din cele trei tari au acordat imprumuturi la costuri similare. De altfel, in perioada iunie-octombrie 2008, Ungaria surclasase Polonia in topul celor mai ieftine imprumuturi cu o astfel de destinatie. Pericolul de a intra in colaps financiar si-a spus insa cuvantul. Iar finantarile de pe pietele externe au devenit, incepand din noiembrie 2008, foarte scumpe si dificil de obtinut.
In Polonia, cele mai ieftine credite
In cazul creditelor denominate in euro destinate consumului, ierarhia de la imprumuturile ipotecare se schimba, cele mai scumpe fiind de data aceasta in Ungaria. Polonia a inregistrat in ianuarie 2009 tot cea mai scazuta dobanda medie anuala, de 6,4%, cu un punct procentual mai mica decat nivelul inregistrat cu 12 luni in urma. In continuare, datele bancii centrale poloneze arata o reducere, pentru februarie 2009 fiind atinsa valoarea de 4,6%. In schimb, in Romania si in Ungaria, dobanzile au fost in crestere pe parcursul anului trecut, ajungand in ianuarie 2009 la un nivel de 11,48% si, respectiv, 12,66%. Si banca centrala din Ungaria a dat publicitatii datele pe februarie, acestea indicand o noua majorare, la 12,84%.
Nici creditele in euro pentru companii nu sunt ieftine in Romania, comparativ, de exemplu, tot cu Polonia. In timp ce pentru imprumuturile cu o valoare mai mica de un milion de euro, acordate pe o perioada de 1-5 ani, bancile poloneze percep o dobanda medie anuala de 3%, cele romanesti ataseaza una de 8,17%. De asemenea, in timp ce in Polonia, dobanzile au scazut intre ianuarie 2008 si ianuarie 2009 cu 2,5 puncte procentuale, in tara noastra ele au crescut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Costurile finantarilor fac diferenta
Analistii spun ca diferenta de la tara la tara a costurilor unui credit este strict legata de perceptia asupra riscului pe care il induce economia respectiva in momentul cand bancile incep sa se finanteze de pe piete internationale. „Perceptia privind functionarea unei economii este foarte importanta pentru ca ea influenteaza nivelul primelor de risc”, explica economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. In general, perceptia de risc este influentata de situatia la nivel macroeconomic si de impactul acesteia asupra creditului, de modul cum se face rambursarea, de dimensiunea pietei bancare, de competitia dintre banci. Lucian Anghel arata, spre exemplu, ca din punct de vedere macroeconomic, Polonia sta mult mai bine si decat Ungaria, si decat Romania, costul asigurarii contra incetarii platii la credite (CDS – credit default swap) fiind aproximativ la jumatate. (www.financiarul.com)
Dai romanului mintea de pe urma 16/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite.Tags: banci, credite, criza, dobanda de politica monetara
add a comment
Un sfert dintre români ar fi contractat credite mai puţine sau de o valoare mai mică dacă ar fi ştiut că va exista o criză economică, în timp ce aproape jumătate din populaţie, respectiv 49%, ar fi economisit mai mult, reiese dintr-un studiu realizat de Aviva.
Peste jumătate dintre români consideră că propria situaţie financiară actuală se datorează în totalitate deciziilor din urmă cu 1-2 ani şi că ar începe un plan de economii pentru a avea acces la o rezervă de bani în momente de criză economică, dacă ar putea da timpul înapoi, se arată în studiu.
„Dacă ar putea da timpul înapoi cu unul – doi ani, 54,63% dintre români ar fi început un plan de economii pentru a avea acces la o rezervă de bani în astfel de momente de criză economică internaţională”, se arată într-un comunicat al Aviva.
Aviva a desfăşurat în aprilie un studiu în toată ţara, iar rezultatele au demonstrat că majoritatea oamenilor ştiu ce ar trebui să facă în prezent pentru ca în viitor să aibă o situaţie materială mai bună, dar nu acţionează în concordanţă.
Astfel, 48,57% dintre respondenţi au declarat că, dacă ar putea să dea timpul înapoi cu unul – doi ani, ar fi ales să investească sume mai mari, iar 52,5% dintre aceştia că îşi doresc să fi fost suficient de inspiraţi atunci pentru a investi în euro.
As mai adauga ca in afara de lipsa de viziune, de informatii, romanii au fost inca odata masa de manevra si manipulare la nivel inalt, direct sau indirect, si nu enumar aici argumentele fiind destule ci prefer sa aud pareri contra.
Brief de weekend 06/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite.Tags: banci, bnr, comisioane, credite, dobanda, dobanda de politica monetara, fmi, isarescu, Raiffeisen Bank, RESTANTE CREDITE
1 comment so far
1. Peste 300 milioane de euro total sume restante la aceasta data.
Numarul restantierilor a facut in ianuarie un salt record, de 33.000 de noi restantieri, aceasta fiind cea mai accelerata evolutie lunara de cand sunt centralizate astfel de informatii, potrivit datelor BNR. Astfel, numarul romanilor cu rate restante la creditele bancare a urcat la 483.000 in ianuarie, ceea ce inseamna cu 117.000 mai multi restantieri fata de ianuarie anul trecut. Numarul mai mare de noi restantieri ce au intrat in evidenta Biroului de Credit in luna ianuarie este corelat cu cresterea soldului total al restantelor acumulate de populatie: peste un miliard de lei total sume restante (262 milioane de euro), dublu fata de ianuarie 2008. In acest ritm din ianuarie, la 1 aprilie sunt sume restante de peste 300 mil de euro.
2. BNR isi mareste masa… musculara; bancile la stres test.
BNR va avea o implicare mai mare în iniţierea procedurilor de insolvenţă şi lichidare, chiar voluntară, la bănci, iar administratorul special va primi puteri sporite în cazul instituţiilor care intră în stare de insolvenţă, după ce legea va fi modificată la solicitarea FMI.
Rezultatele in urma stres testului impuse de BNR vor fi folosite pentru a stabili nivelul de capitaluri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura în cazul fiecărei bănci că rata solvabilităţii va rămâne peste 10% pe toată perioada programului. Rata solvabilităţii (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri – de credit, operaţional şi de piaţă) la nivelul sistemului bancar românesc era la finele anului trecut de 12,34%, comparativ cu 13,78% la sfârşitul lui 2007 şi 18,12% în 2006. De asemenea, rata fondurilor proprii de rang 1 în total active a fost în 2008 de 7,04%, în scădere de la 7,32% în 2007 şi 8,63% în 2006. Creditele reprezintă 62,39% din activele băncilor, în timp ce valoarea netă a împrumuturilor restante şi îndoielnice în total active nete reprezintă 0,31%, în creştere de la 0,17% în 2007 şi 0,14% în 2006.
3.Raiffeisen scade dobânda la credite cu 3-4 puncte procentuale.
„Acordul de finanţare externă semnat cu importante instituţii internationale (FMI, CE, BERD, BM) are deja un efect direct asupra percepţiei de risc faţă de România. Pasul firesc care urmează este reducerea costului de finanţare externă, ceea ce poate conduce la costuri de creditare mai mici. Cu siguranţă însă nu ne vom mai întoarce la exuberanţa activităţii de creditare din 2007-2008, adică peste 40%. Cel mai probabil, creditarea va creşte într-un ritm anual mult mai normal acum, de 10-15%”, a declarat, într-un comunicat, oficialul băncii. Raiffeisen a decis să scadă cu 3-4 puncte procentuale dobânzile la creditele noi acordate în lei sau în euro.
4. FMI susţine aderarea mai rapidă la euro a statelor emergente din Europa
Statele Uniunii Europene, din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu probleme ar trebui să treacă la moneda unică europeană chiar dacă nu ar deveni membre cu drepturi depline ale zonei euro, arată Fondul Monetar Internaţional într-un raport confidenţial, obţinut de Financial Times. În document se subliniază că, fără trecerea la euro, rezolvarea problemelor privind acumularea de datorii în valută străină ar necesita o reducere masivă a cheltuielilor.
ZERO rezerve minime: Volksbank da-ne banii furati! 31/03/2009
Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, volksbank.Tags: banci, clauze, credite, dobanda de politica monetara, Gerald, isarescu, prelungire RMO, rezerva minima obligatorie, Schreiner, volksbank
8 comments
BNR reduce de la 40% la 0 (ZERO) rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani. Dupa cum scriam aici Volksbank nu are imprumuturi externe sub o perioada de 3 ani, asa ca trebuie de urgenta sa nu mai retina acest comision, si in plus sa returneze banii furati in 2009 sub acest pretest.
Decizia de reducere a RMO a fost luată în şedinţa de politică monetară de astăzi şi este aplicabilă începând cu perioada 24 mai-23 iunie. Tot azi, BNR a hotărât să menţină rata de dobândă de politică monetară la 10%, în conformitate cu aşteptările analiştilor. Pe de altă parte, ratele RMO (n.r. rezervelor minime obligatorii) pentru pasivele în lei şi restul pasivelor în valută vor fi menţinute la nivelurile actuale, de 18%, respectiv 40%.
În 26 martie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că ar fi înţelept ca BNR să excludă la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. „În acest fel, ajutăm şi finanţarea pe termen lung, ce va susţine creditarea, şi reducem disconfortul băncilor să aibă pasive pe termen scurt”, a explicat Isărescu.
Reducerea rezervelor ar urma să fie compensată, însă, de banii din pachetul de finanţare de 20 miliarde euro obţinut săptămâna trecută de la FMI, Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială. Prima transa fiind in jurul a 5 miliarde de euro, suma simtitor egala cu cea ce urmeaza a fi eliberata de banca centrala in urma deciziei de renuntare la RMO ptr valuta atrasa de banci.
Acum la The Money Chanel este invitata Doamna Melania Hancila de la Volksbank, care ne spune ca acesti bani (din RMO) „ar trebui sa mearga in creditare, nu sunt sigura daca se va respecta scrioarea de la Viena, aceasta nefiind un document oficial”. Se pare ca de ce ne era frica nu scapam, si declaratia lui Steven van Groningen, seful Raiffeisen Romania”
„Toti banii eliberati in urma unei eventuale micsorari a rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta vor parasi Romania a doua zi dupa ce Consiliul de Administratie al BNR va modifica in jos procentul actual de 40%.”
Mai ramane o intrebare, stiind ca si pentru depozitele populatiei bancile erau nevoite sa vireze bnr-ului RMO, vor creste dobanzile la acestea in aceste conditii?
Volksbank – abuzuri dupa abuzuri 10/02/2009
Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank.Tags: abuz, act aditional, amendament, anexa, banci, clauze, comisioane, contract, credite, dobanda de politica monetara, dobanda fixa, dobanzi marite, modificari, prelungire RMO, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank
293 comments
Cei ce au reclamat prelungirea abuziva a RMO au inceput sa primeasca anexe la contract prin care se renunta ca acest comision dar…. mai bine analizati voi acest act aditional
ACT ADITIONAL NR. LA CONVENTIA DE CREDIT NR.
Incheiat intre:
Si
In calitate de Parti ale Conventiei de Credit nr. denumita in continuare “Conventia”), avand in vedere totodata intentia Bancii de a clarifica unele prevederi contractuale si de a asigura o informare corecta, completa si precisa a Imprumutatului/Codebitorului/Garantului cu privire la sensul anumitor termeni utilizati in cuprinsul Conventiei la data semnarii acesteia, au convenit reglementarea urmatoarelor aspecte si modificarea/completarea Conventiei, dupa cum urmeaza:
Art.1
Lit. (e) a punctul 5 “Comisioane” din Conditiile Speciale ale Conventiei se elimina. Drept urmare, Comisionul de rezerva minima obligatorie/ comisionul de rezerva se elimina din Conventie si nu va mai fi perceput incepand cu data primei scadente urmatoare datei in care este semnat prezentul act aditional. Graficul de Rambursare se modifica in mod corespunzator.
Art. 2
Punctul 1 “Definitii” din Conditiile Generale ale Conventiei – urmatoarele definitii se vor modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“ROBOR” – nivelul mediu de referinta al ratelor de dobanda pentru operatiunile de plasare de fonduri, in Lei, la diferite termene, pe piata interbancara din Romania, astfel cum acesta este afisat cu doua zile inainte de data de referinta (ex. data tragerii, data ajustarii dobanzii, etc.), in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters in jurul orei 11, precum si in presa de specialitate;
„Schimbari Semnificative” – sunt considerate si intelese de catre Imprumutat/ Garanti/ Codebitori ca reprezentand orice situatii ce nu se incadreaza in limtele conditiilor obisnuite ale pietei si care constau in (i) orice variatie cu o cota procentuala de 0,2% p.a. sau mai mare a valorii Indicilor de referinta ai pietei monetare, fata de valoarea acestora la data de referinta (ex. data acordarii creditului, data revizuirii dobanzii curente etc), (ii) orice modificari ale costurilor de refinantare ale Bancii care ar genera o depasire a nivelului maxim acceptabil pentru aceasta in vederea continuarii desfasurarii activitatii, in legatura cu un anumit produs/ serviciu, in conditii de profitabilitate precum si (iii) orice modificari legislative ce ar supune Banca la suportarea unor costuri noi/ suplimentare/ majorate fata de cele avute in vedere la data de referinta (ex. data acordarii creditului, data revizuirii dobanzii curente etc), incluzand, dar fara a se limita la situatiile prevazute la Sectiunea 10), pct. 10.1. din prezentele Conditii Generale;
Art. 3
Lit. c) a punctului 3.1.2. din Sectiunea 3 „Costuri” din Conditiile Generale ale Conventiei se modifica si va avea urmatorul continut:
c) Rata dobanzii curente este exprimata in forma procentulala (ex. x%), valoarea sa fiind mentionata in Conditiile Speciale;
Art. 4
Dupa lit. n) a punctul 7.1. din Sectiunea 7 “Obligatiile partilor” din Conditiile Generale ale Conventiei se introduce lit. n1) care are urmatorul continut:
n1) Prin semnarea prezentei Conventii, Imprumutatul declara ca a fost informat de existenta Riscului de Dobanda si a Riscului Valutar, pe care astfel intelege sa si le asume, in deplina cunostinta de cauza.
Toate celelalte prevederi ale Conventiei raman neschimbate si se vor aplica in consecinta.
Partile subscrise cunosc si accepta drepturile si obligatiile ce le revin conform clauzelor Conditiilor Speciale, precum si ale Conditiilor Generale ale Conventiei, astfel cum au fost acestea modificate prin prezentul act aditional, declarand totodata ca inteleg faptul ca (i) prevederile Conditiilor Speciale se completeaza, in masura in care din context nu rezulta altfel/contrariul, cu prevederile Conditiilor Generale si ca (ii) in masura in care intre prevederile Conditilor Speciale si prevederile Conditiilor Generale, exista contradictie, vor prevala informatiile cuprinse in Conditiile Speciale, acesta avand caracter derogatoriu.
Impumutatul/Codebitorul/Garantul declara ca a studiat cu atentie, ca a primit toate explicatiile necesare si ca a inteles pe deplin si in mod corect toti termenii si toate conditiile prezentului act aditional la Conventie, motiv pentru care de buna voie si fara existenta vreunei constrangeri intelege sa procedeze la semnarea acestuia.
Prezentul act aditional face parte integranta din Conventia de Credit nr. _______ si a fost incheiat astazi, 00.02.2009, in 2 (doua) exemplare originale, toate avand aceeasi valoare juridica, dintre care unul este retinut de Banca, iar restul se vor inmana celorlalte Parti.
BANCA: IMPRUMUTATI: IMPRUMUTATI/ GARANTI,
1% – 2% – 10%, adica Anglia – CE – Romania – Dobanda de politica Monetara 05/02/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie.Tags: dobanda de politica monetara
3 comments
Dupa ce de dimineata Banca Centrala a UK a redus dobanda de politica monetara la 1%, a venit randul si BCE sa ia o decizie in acest sens, conform Reuters, si anume sa mentina aceasta dobanda la 2%.
“Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să menţină dobânda de politică monetară la 2%, după mai multe reduceri consecutive în ultimele patru luni, care au diminuat dobânda cheie cu 2,25 puncte procentuale. La şedinţa de politică monetară din ianuarie, instituţia financiară a redus dobânda cu 0,5 puncte procentuale, la 2%, cel mai scăzut nivel de la introducerea euro, care a mai fost atins cu patru ani în urmă. După decizia din ianuarie, declaraţiile oficialilor BCE au indicat că banca va menţine la şedinţa din februarie dobânda cheie la 2%, urmând să o reducă la întâlnirea din martie.”Dobânda zero, în momentul de faţă, nu este un obiectiv pe care să-l considerăm potrivit”, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, în cadrul unei conferinţe de presă organizată după ce banca a anunţat decizia de menţinere a dobânzii cheie. El nu a exclus posibilitatea ca BCE să reducă dobânda în şedinţa din martie.”
La noi 10% conform deciziei de ieri a bancii nationale.
Cum vor justifica „bancile – fiice” costurile de finantare, nu e o mare problema, praf in ochii romanilor neprotejati.
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 