jump to navigation

ARB-ul nu vrea INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE; De ce oare nu ma mir! 06/09/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, bnr.
Tags: , , , , ,
1 comment so far

Dupa cum cunoasteti sunt unul dintre sustinatorul proiectului de lege privind INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE. Aceasta initiativa exista depusa la Senat, si se afla in dezbatere in comisii. Acestia au cerut si punctul de vedere al ARB-ului iar raspunsul lor il redau mai jos. Orice comentariu personal ar indulcii “bunele intentii” ale ARB-ului.

“ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR, in urma analizei Proiectului Legii privind insolventa persoanelor fizice, si a opiniilor primite din partea institutiilor de credit- membre ale asociatiei, a ajuns la concluzia ca in actualul cotext economic nu este oportuna promovarea si adoptarea unui astfel de proiect legislativ, din urmatoarele considerente:

1. In actualul context economic orice masuri luate prin orice tip de act trebuie sa vizeze in primul rand stabilitatea economica a tarii. O protectie ,,exagerata’’ a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare economica.
Motivatia promovarii acestui proiect de lege creeaza aparenta ca prin ,,presiunea creditorilor’’ asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, acestia din urma ar fi supusi de catre creditori unor masuri care nu le dau posibilitatea redresarii financiare sau restructurarii creditelor. Or, cel putin bancile, si-au facut publica intentia de restructurare a creditelor pentru a evita intrarea debitorilor in incapacitate de plata si inceperea recuperarii creantelor prin proceduri judiciare.

2. Proiectul de lege va oferi foarte multor debitori posibilitatea apelarii la ,,falimentul scuzabil’’ ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/ creditorilor, pentru urmatoarele motive:
– debitorii care au contractat credite nenominalizate, negarantate, avand la baza veniturile realizate din salarii, si care nu mai au venituri suficiente pentru plata ratelor de credit, neavand in patrimoniu bunuri care sa faca obiectul urmaririi prin executare silita, vor beneficia de prevederile falimentului scuzabil.
– debitorii care au contractat credite pentru achizitie imobile achitand un avans de 15% sau 25 % sau credite nenominalizate garantate cu ipoteca in perioada in care pretul imobilelor a atins pragul maxim, sau credite in CFH, fata de care moneda nationala a cunoscut o depreciere considerabila si care nu mai au in patrimoniu alte bunuri urmaribile decat aceste imobile, vor beneficia de prevederile acestei legi privind falimentul scuzabil. In acest fel, bancile vor recupera poate doar 75% din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de 37,5% din valoarea de achizitie;
– posibilitatea debitorilor prin achitarea doar a 75% din totalul creantelor prin plata anticipata sau prin planul de reorganizare, de a beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei, va incuraja debitorii sa se indatoreze in mod excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil, cu toate consecintele favorabile acestuia : plata doar a 75% din datorii, radierea din biroul de credit, din CRB, CIP, alte registre de evidenta.
-debitorii cu venituri reduse, fara bunuri imobile in patrimoniu (de ex. chiriasii ), care, pe fondul cresterii preturilor pentru utilitati, alimente, etc, lipsei unei protectii sociale adecvate din partea statului, au acumulat datorii catre asociatiile de proprietari si catre furnizorii de utilitati, vor muta ,,povara’’ lipsei de lichiditati catre acestia din urma, recurgand la institutia ,,falimentului scuzabil’’.
In acest fel, nu numai ca acest proiect nu favorizeaza creditorii, oferindu-le inca un mijloc juridic de a recupera creantele, ci ii defavorizeaza.

3. Creditorii, atat cei privilegiati, cat si cei chirografari, au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor, etc.
Proiectul propus defavorizeaza in mod evident creditorii garantati, acestia neavand drept de vot in adunarea generala a creditorilor, care este formata doar din creditori chirografari, si nici dreptul de a adauga, dupa deschiderea procedurii, nici un fel de dobanzi, penalitati si alte costuri ale creantei, nici macar in limita sumeor obtinute din vanzarea bunurilor aduse in garantie, asa cum prevede Legea 85/2006 si cum rezulta din dispozitiile Codului civil cu privire la ipoteca si Legii 99/1999 –Titlul VI cu privire la garantiile reale mobiliare.

4. Actualul sistem legislativ asigura protectia debitorilor
4.1. Debitorul are dreptul de a solicita rescadentari, restructurari credite precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege.
4.2. Legislatia prevede ce bunuri nu pot face obiectul urmarii silite si cuantumul in care veniturile periodice ale debitorului pot fi urmarite, astfel incat sa se asigure protectia sociala a acestuia.
4.3. Drepturile locative ale debitorului sunt protejate de lege prin:
a) obligativitatea parcurgerii unor etape de lunga durata, superioare termenelor propuse prin acest proiect (i) pentru vanzarea la licitatie a unui bun imobil (ii) pentru evacuarea debitorului din imobil de catre noul dobanditor;
b) posibilitatea vanzarii directe a imobilului afectat garantiei, sub controlul creditorului.
4.4. In momentul in care se initiaza proceduri de executare silita, iar executorul judecatoresc bancar/fiscal constata ca nu mai sunt alte bunuri urmaribile in patrimoniul debitorului, acesta dispune incetarea executarii silite si constata prin procesul verbal de inchidere a procedurii, insolvabilitatea debitorului. Pe baza acestui proces verbal creditorii trec pe cheltuieli/acopera din provizioane creantele nerecuperate. Din acest moment incepe sa curga din nou termenul de prescriptie privind creantele nerecuperate, astfel ca la expirarea acestui termen, debitorul beneficiaza de ,,reinsertie sociala’’.

5. In Europa sunt foarte putine tari ce au reglementat falimentul persoanelor fizice (Marea Britanie, Germania), acestea facand parte din randul ,,statelor dezvoltate’’ , in care bancruta frauduloasa este un fenomen pe cale de disparitie si in care drepturile cetatenesti sunt exercitate cu buna credinta. ,,Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata’’ intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane specifice acestor tari, ori Romania este la plin proces de adoptare si implementare a practicilor si reglementarilor comunitare, precum si a celor ce deriva din experienta acestor tari.
Chiar si initiatorul acestui proiect de lege recunoaste in mod implicit aceste diferente, instituind prezumtia de ,,rea credinta’’ (neconstitutionala, de altfel) a debitorilor cu privire la orice instrainari efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

6. Procedura publicitatii este insuficient reglementata, si chiar in conditiile infiintarii unor registre publice speciale, accesibile prin intermediul internetului, publicarii in ziare de circulatie nationala si locala, credm ca informarea tuturor creditorilor, si in special a persoanelor fizice, nu va fi eficienta, avand in vedere accesul limitat al majoritatii populatiei la internet si numarul mare de publicatii existente pe piata. In conditiile in care persoanele fizice debitoare nu au obligatia sa tina nici un fel de evidenta contabila, administratorul judiciar/lichidatorul intocmeste lista creditorilor pe baza declaratiei acestora, existand riscul ca acestia, sa ,,omita’’ declararea unui/unor anumit(i) creditor(i).

7. Constituirea de provizoane de catre institutiile de credit este reglementata distinct si nu reprezinta o procedura judiciara, pentru a fi reglementata in Legea insolventei persoanelor fizice, astfel incat din punct de vedere al tehnicii legislative o astfel de prevedere nu face obiectul acestei legi.
BNR, ca institutie de supraveghere si stabilire a politicilor prudentiale ce trebuie adoptate de catre institutiile de credit si cele financiare nebancare, este singura abilitata de legislatia actuala sa stabileasca norme prudentiale, inclusiv constituirea de provizioane.
Conform art. 22 alin 1 lit d din Codul fiscal coroborat cu art. 150 alin. 1 lit d din OUG 99/2006 institutiile de credit pot constitui provizioane deductibile, conform reglementarilor emise de BNR.Astfel, art. 150 se regaseste la sect. ,,Alte cerinte prudentiale’’ din OUG 99/2006, ce a fost elaborata in conformitate cu Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit şi a Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit.
In plus, institutiile de credit sunt in plin proces de implementare si aplicare a standardelor IFRS, aplicabile la nivel european, ce prevad constituirea de provizioane.

8. Proiectul de lege creeaza confuzie cu privire la domeniul sau de aplicare, in sensul ca acesta se aplica si debitorilor persoane fizice care exercita individual sau in asociere cu alte peroane fizice una sau mai multe profesii, in conditiile in care Legea 85/2006 trateaza insolventa unora dintre aceste categorii de persoane, respectiv comerciantilor, persoane fizice actionand individual si asociatiilor familiale. Consideram ca nu exista nici o argumentatie economica, sociala si juridica pentru ca o anumita categorie de persoane fizice ce exercita o profesie sa beneficieze de prevederi mai favorabile privind procedura insolventei, decat categoriile de persoane fizice supuse prevederilor Legii 85/2006.

9. Dispozitiile proiectului de lege nu sunt corelate cu alte institutii de drept si nu prezinta omogenitate din punct de vedere al argumentatiei logico-juridice (de ex. : tratamentul diferit aplicat contractului de mandat, care inceteaza de drept, si contractului individual de munca, ce poate inceta doar in anumite conditii, diferite de cele prevazute in Codul muncii, prezumtia de rea-credinta a partilor la incheierea actelor juridice privind instrainarea bunurilor este in contradictie cu prezumtia de buna –credinta prevazuta de legea civila, conducand in acest mod la instabilitatea regimului juridic al circulatiei juridice a imobilelor).”

Anunțuri

ANUNT: Cumpar propriul credit neperformant. Rog seriozitate. 03/07/2009

Posted by moderat in bnr, credite.
Tags: , , , , , , ,
13 comments

Conform acestui articol bancile incep sa-si vanda portofoliile de credite ( in majoritate neipotecare) neperformante la o valoare de 10% din totalul valorii portofolilului.

Vanzarea se face catre firmele specializate sa recupereze creante, iar pachetul mediu de vanzare ptr bancile importante de la noi e de 10 milioane euro, si se cumpara la un million de euro.

In aceste conditii, poate banca este interesata sa-mi vanda mie propriul credit de consum, neperformant. Ofer 13% din valoarea creantei, si va spun ca eram singurul capabil sa ma autoconving sa efectuez plati, si nu am reusit, asa ca orice vanzare catre terti este un esec pentru ei. In plus pretul oferit este cu 30% mai mare. Si inca ceva, oferta este limitata ca timp, asa ca va rog decideti urgent. Si va mai rog ceva, seriozitate, nu ca pana acum.

Insolventa pentru persoanele fizice – de ce nu o vor bancherii? 27/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite.
Tags: , , , , , , , , ,
2 comments

La inceputul anului dezbaterea pe oportunitatea aparitiei unei asemenea legi parea a prinde radacini. In ziare, bloguri, tv, peste tot erau pareri pro despre legea declararii insolventei persoanelor fizice, lege care exista mai peste tot in UE, nu mai vorbim de USA.
Ei bine isi face aparitia in scena ARB-ul, depistand un potential risc de a le ingreuna activitatea de a stoarce ultimul kg de cartofi din camara clientilor ce nu-si mai pot platii creditele, si de atunci totul a fost blocat. Normal, ARB-ul fiind o asociatie de lobby ( nu stiu cum se traduce in romana, am incercat o traducere online si rezultatul a fost “cartel”, nu stiu daca e corect si asa ca am scris termenul in engleza) a mai pus o proptea in blocarea creditarii pana la primirea de “garantii” ca nu o sa apara o asemenea lege, si procedeul de blocare a unei asemenea initiative a reusit.

Odata cu declararea “executarii silite executorie” din contractele de credit a mai aparut o problema in contul bancherilor dar a si reaprins discutiile despre insolventa cea ce din nou deranjeaza asociatia bancherilor. Prin urmare au inceput din nou intalniri strategice, ieri intre BNR-ARB, ARB-Guvern, BNR-Min. Finantelor, azi au fost chemati la BNR ceva Senatori la discutii, si lucrurile se amplifica.

In speranta ca bancherii nu vor reusi sa blocheze inca odata aceasta lege absolut necesara, redau mai jos opinii recente exprimate pe The Money Chanel:

Legea falimentului persoanelor fizice se impune cu necesitate, mai ales în condiţiile actualei crize economice, a declarat vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă, Gheorghe Piperea. Ministerul Justiţiei nu respinge o astfel de iniţiativă, dar consideră că nu trebuie luată sub impulsul momentului, ci pe baza unei dezbateri publice.
„Vom avea, până la sfârşitul anului, 800 de mii de debitori care sunt în Biroul de credite. Cu cât se va reduce în acel moment clientela băncilor? Este un mare dezavantaj de a nu avea această lege şi de aceea este ciudată poziţia Asociaţiei Române a Băncilor pentru că se menţine confuză asupra acestei chestiuni”, a declarat la Business Box, Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.
Gheorghe Piperea spune că vor fi două tipuri de falimente, frauduloase şi scuzabile. Persoanele fizice care ar intra în faliment scuzabil ar beneficia de reeşalonarea plăţilor, de administrarea veniturilor familiei de către un administrator judiciar, iar după expirarea acestei perioade ar avea dreptul să solicite noi credite. Inexistenţa unei astfel de legi face, însă, discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii europeni nerezidenţi în România, dar care au credite în ţara noastră.
„Pentru persoanele care sunt din UE şi nu sunt rezidente în România, da, întradevăr, dumnealor se bucură de legea din ţara din care provin, dar nu este un vid legislativ, pentru că avem o procedură de executare silită cu privire la acele persoane juridice”, a spus Alina Bica, secretar de stat de la Ministerul Justiţiei.

Jurnal de front (I) 22/05/2009

Posted by moderat in abuz, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, contract, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , , , , , , , , , ,
3 comments

Doresc sa-mi exprim anumite puncte de vedere asupra unor evenimente in plina desfasurare sub acest nume: Jurnal de Front. Si spun „front” pentru ca in urma cu un an am inceput RAZBOIUL cu o banca iar din februarie 2009 prin acest blog cu toate acele banci ce nu inteleg sa respecte drepturile clientilor.

Toata lumea interesata de acest domeniu stie deja ca Ghetea, presedintele CEC, a fost reales ieri in adunarea generala a ARB pentru un nou mandat de presedinte al ARB, el fiind singurul candidat la aceasta functie. De asemenea, din postarile anterioare este cunoscuta optiunea mea pentru Ghetea – Presedinte ARB, dezacord total.

Ulterior alegerii, a urmat o conferinta de presa de unde am retinut cateva idei asupra carora doresc sa ma exprim:
A.) un document de 20 de pagini trimis catre ANPC referitor la modul de aplicare al OUG 174/2008
B.) mediatorul bancar
C.) executarea silita executorie prin contractul de credit.

A.). Modul de aplicare si respectare al OUG 174/2008, intrata in vigoare din decembrie anul trecut, ordonanta ce in acest moment se afla in dezbaterea Comisiei de industrii si servicii din Camera Deputatilor (camera decizionala) din 16.02.2009 si inca nu a primit un Raport pentru a intra in dezbaterea in plen. Termenul de finalizare era 16 martie 2009, daca mai conteaza acest lucru, ieri intelegand de ce intarzie. Din declaratiile lui Ghetea referitoare la trimiterea acelui document de 20 de pagini referitor la aceasta lege, cumulat cu ultima decizie a Comisiei de industrii, de reluare a dezbaterii pe articole a Ordonantei se deduce clar ca se doreste a o modifica dupa cum vor bancherii inainte de a ajunge lege.
Si acest lucru o sa se intample dat fiind puterea lor de convingere (a se citi sabotaj) dar sa ne reamintim si de declaratia Presedintelui Basescu in urma unei intalniri cu ARB cand a afirmat ca “o sa am grija la promulgarea unor anumite legi” .
Spre nenorocirea milioanelor de clienti personae fizice, aceasta Ordonanta ce a fost privita ca un pas inainte in protectia lor in momentul in care o sa ajunga lege o sa fie o mare dezamagire, o noua bariera in fata sclavilor sistemului bancar, numiti in contract CLIENT.

B.) Mediator bancar. Infiintarea acestei institutii a demarat in martie 2008 cu mare fast ca solutie de a rezolva reclamatiile clientilor din ce in ce mai dese ( detalii ) si eram asigurati ca pana in toamna lui 2008 o sa fie functionala sub coordonarea ARB-ului.
Adica lupul se preocupa de pregatirea cainilor ce urmeaza sa pazeasca oile ! Si pentru ca paznicii (cainii) sa fie impartiali, o sa fie platiti de lup (ARB)!

Cu toate ca eram tentat sa atrag atentia ca de mai bine de un an aceasta institutie nu a aparut, si ca probabil o sa apara prin 2010 moment in care majoritatea clientilor cu probleme au situatia rezolvata ( scadenta anticipate), acum consider ca este chiar foarte bine ca acest proiect nu a fost pus in practica, din simplu motiv ca nu poate fi o institutie impartiala atata timp cat este sustinuta financiar de o organizatie de lobby a bancherilor. Prin urmare MEDIATORUL BANCAR nu o sa fie decat o umbrela pentru practicile abuzive ale bancilor, si niciodata nu o sa-si indeplineasca scopul propus initial. Acela de a putea rezolva reclamatii privind toate produsele si serviciile oferite de institutiile de credit. In plus prin aparitia acestuia este posibil ca recentele atributiuni transferate de la BNR catre ANPC sa fie transferate catre Mediatorul Bancar, deci implicit rezolvarea reclamatiilor o sa fie facuta de o parte a conflictului, nu de una oarecum independenta cum este in acest moment ANPC. Consider ca ar trebui sa luam atitudine in fata acestei capcane, care in mod ciudat este o prioritate a ARB-ului tocmai cand au inceput sa intre pe rol sute de procese dintre banci si ANPC.

C.). Executarea silita executorie. Pentru ce-i ce nu cunosc, in conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr 458/31.03.2009, vezi aici , pusa in practica prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 42 din 6 mai 2009 pentru modificarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 324 din 15 mai 2009. executarea silita executorie asa cum este ea prevazuta in contractele de credit nu mai este legala, deci nu mai poate fi pus in practica decat in urma unui process in instanta, in care sa fie declarata ca fiind justificata procedura.
Binenteles ca ARB-ul se simte nedreptatit ca nu mai pot lua ei decizii in acest sens, si cum nu era bine ca in public ei sa critice o decizie a Curtii Constitutionale, au invocat cresterea costurilor de recuperare a debitelor fiind nevoiti sa fie prezenti in procese in toata tara nu numai in Bucuresti cum impuneau ei pana acum. Ma intreb de ce nu-i intreseaza cat il costa pe un client din Satu Mare sa se prezinte la un process cu banca in Bucuresti, retoric pentru ca pe ei nu-i intereseaza decat profitul bancii si doare la basca de clienti. Binenteles ca o prioritate a ARB-ului este reintroducerea in noul Cod Procedura Civila a unui articol prin care o sa se revina asupra acestei decizii, anuntand ca deja fac lobby in Parlament in acest sens.

Una peste alta, lucrurile merg din rau in mai rau pentru clientii bancilor cu contracte pline de clause abusive, contracte pretiparite si asupra carora nu poti intervene sub nicio forma. Personal sunt pesimist ca cineva o sa poata oprii aceasta caracatita bancara si nu pot decat sa-i dau dreptate lui J. Stiglitz:

“Bancile au exploatat fara scrupule oamenii fara cultura financiara”
si sa-mi permit sa spun ca acest lucru o sa continue, in Romania chiar cu sprijinul legislativului.

Executarile silite: NECONSTITUTIONALE 18/05/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite.
Tags: , , , , , ,
2 comments

Codul de procedura civila, modificat prin ordonanta de urgenta a guvernului
Procedurile suplimentare introduse recent in legislatie vor intarzia executarile silite cu pana la cinci luni, din cauza aglomerarii instantelor. Vor fi afectati cetatenii si firmele care dispun de o hotarare definitiva, dar si Fiscul.

Legislatia privind executarile silite a fost schimbata printr-o ordonanta de urgenta de saptamana trecuta, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, prin care este diminuat rolul executorului judecatoresc si prin care se stabileste ca acesta intra sub un control mai strict al instantei de judecata.
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale modificarile aduse in 2006 Codului de Procedura Civila cu referire la procedurile de executare silita. Prin pronuntarea data pe 31 martie, publicata in Monitorul Oficial pe 17 aprilie, Curtea da cale libera introducerii unor noi proceduri, prin exercitarea controlului judecatoresc pentru inceperea executarii silite.
Decizia Curtii a fost luata ca urmare a exceptiei de Neconstitutionalitate ridicate de SC Thyssenkrupp Bilstein Compa – SA Sibiu, intr-un dosar de executare silita, in care creditor era SC Metalexportimport SA. Firmele debitoare au contestat dispozitiile art. I, pct. 13, din Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila. Avocatii lui Thyssenkrupp au aratat ca modificarea din 2006 a eliminat dispozitiile legale care supuneau controlului de legalitate al instantelor de judecata inceperea executarii, astfel ca executorul judecatoresc este liber sa aprecieze in privinta legalitatii cererii creditorului intocmai ca o instanta de judecata, ceea ce ar fi neconstitutional. Astfel, desi executarea silita reprezinta o faza a procesului civil, prin inlaturarea interventiei instantei in controlul de legalitate al inceperii procedurii executionale, i s-a acordat acesteia un caracter administrativ, ce incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Curtea a invocat faptul ca garantiile unui proces echitabil trebuie avute in vedere si in faza judecatii si in faza executarii silite, mai ales ca in acelasi sens s-a pronuntat si CEDO in cateva sentinte impotriva Romaniei.
„Prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata”, se arata in motivarea Curtii. Aceasta a observat ca art. 3.731 din Codul de Procedura Civila, in redactarea de dupa 2006, determina lipsa unui control real si eficient al instantei asupra executarii silite, ceea ce are ca efect prelungirea duratei executarii silite, prin litigii ulterioare nascute din contestarea actelor de executare.
Anterior deciziei Curtii, Avocatul Poporului a considerat exceptia de neconstitutionalitate drept neintemeiata, iar Guvernul si Parlamentul nu s-au pronuntat., conform http://www.financiarul.com

Caz pornit de la Sibiu

Avocata Ana Diculescu-Sova, care reprezinta Thyssenkrupp, spune ca aceasta decizie a Curtii acorda garantii si debitorului si creditorului, pentru a se evita abuzurile sau sicanarile. „Cu siguranta nu blocheaza executarile silite, le pune sub controlul judecatorului. Asa se faceau executarile silite inainte de 2006. Pentru debitor si creditor nu se schimba nimic”, spune Ana Diculescu-Sova. Aceasta a dat ca exemplu de abuz din partea executorilor blocarea conturilor si sechestrul pe actiunile unei societati, actiuni care puteau duce la disparitia acelei societati. Interesul executorului este finalizarea cat mai rapida a procedurilor, pentru a-si incasa comisionul, nu soarta societatii pe care o executa.
Astfel, prin aprecierea gresita de catre executorul judecatoresc a indeplinirii sau nu a conditiilor necesare punerii in executare, patrimoniul creditorului sau al debitorului poate fi afectat in sensul micsorarii nejustificate sau al imposibilitatii de reintregire, ceea ce incalca dreptul de proprietate privata.
In urma unei hotarari judecatoresti de la sfarsitul anilor ’90, Metalexportimport a inceput executarea companiei Thyssenkrupp, poprind actiuni ale subsidiarei din Sibiu. Procesele initiate pentru contestarea acestei actiuni au dus la formularea acestei exceptii de neconstitutionalitate la Tribunalul din Sibiu. Pe fond, Metalexportimport incearca recuperarea banilor pentru marfa livrata companiei germane in 1981. Datoria este estimata la 40-60 de milioane de dolari. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, la inceputul acestui an, ca Thyssenkrupp nu datoreaza niciun ban societatii romanesti. „Daca pentru Romania nu e important ce s-a intamplat cu opt vapoare de marfa plecate din tara, noi ne vom adresa instantelor internationale”, spune Aleksandar Sekulovski, presedintele Consiliului de Administratie al Metalexportimport. In ultimii ani, Metalexportimport a fost executata de cel putin 50 de executori, a declarat Sekulovski. In 2007, cand a obtinut hotararea definitiva de executare silita a societatii din Sibiu, procedura a fost blocata prin ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, care a primit solutie dupa doi ani.

Se pierd inca cinci luni

Avocatul Gheorghe Piperea, Managing Partner al casei de avocatura Piperea si Asociatii, spune ca modificarile impuse de Curtea Constitutionala nu fac decat sa intarzie foarte mult procedurile, fara sa acorde garantii reale partilor. Gheorghe Piperea estimeaza perioada necesara obtinerii formulei executorii de la judecator la cinci luni, „din cauza numarului imens de dosare care sunt acum pe rolul instantelor”.
Curtea s-a referit la necesitatea punerii in aplicare cu rapiditate a executarii, insa Piperea crede ca tocmai acest argument ar fi trebuit sa fie in favoarea respingerii exceptiei. „Faptul ca se tergiverseaza executarile silite, ca se introduce o formalitate birocratica in plus, ar fi trebuit sa-i convinga pe judecatorii de la Curtea Constitutionala sa respinga exceptia”, a declarat Piperea. Ana Diculescu-Sova spune ca procedura va genera o prelungire intre doua zile si o saptamana, cu conditia ca instantele sa desemneze judecatori care sa se ocupe cu prioritate de incuviintari.
In motivarea sa, Curtea precizeaza ca instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. In schimb, respingerea cererii de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de cinci zile de la comunicare. Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.
Pe fond, Gheorghe Piperea spune ca argumentatia privind accesul la justitie este „o simpla poveste”, pentru ca nu se face niciun fel de control de legalitate, investirea cu formula executorie fiind o simpla stampila pe care o pune grefierul-sef al instantei. „Un control real de legalitate nu se realizeaza decat in cadrul contestatiei la executare, care este cu totul altceva si care n-a fost niciodata eliminat”, spune Piperea.
Pe timpul celor cinci luni cat se va astepta titlul executoriu, creste frustrarea creditorului, care oricum a asteptat cativa ani o decizie definitiva, iar debitorul este dezavantajat pentru ca i se adauga penalitati si dobanzi., conform aceleasi surse http://www.financiarul.com

O luna de vid legislativ

Victor Ponta, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, a spus ca Guvernul a adoptat modificarea impusa de Curtea Constitutionala in sedinta de guvern de pe 13 mai, prin ordonanta de urgenta. Astfel, intre data publicarii deciziei Curtii si data publicarii OUG in Monitorul Oficial, a trecut o luna, caracterizata de vid legislativ. Ponta a mai declarat ca noul Cod de Procedura Civila va cuprinde si modificarea adusa prin aceasta ordonanta.
Daniel Buda, deputat PDL si membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a afirmat ca au fost trimise semnale de la Curtile de Apel din tara, care nu au mai aprobat executarile silite, din cauza incertitudinii. Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma si Asociatii, spune ca, timp de o luna, inceperea executarii silite nu a fost reglementata, de o maniera legal obligatorie, ceea ce a dus la incertitudine. Executarile silite pornite anterior datei de 17 aprilie au putut sa fie finalizate fara a fi afectate de decizia Curtii. Majoritatea instantelor nu au inceput proceduri de executare silita, nestiind cum sa se raporteze din punct de vedere legal. In cazurile in care procedura a fost pornita dupa 17 aprilie, exista riscul ca executarea silita sa fie desfiintata.
„Desfasurarea procesului civil, inclusiv a executarii silite, este guvernata de principiul legalitatii. Daca legea este incerta, atunci si executarea silita este incerta”, a descris Cosma situatia de vid legislativ.
Dezastru pentru buget
Cea mai mare problema va fi insa in cazul executarilor pe care trebuie sa le faca administratiile fiscale sau bancile. „Deja se anunta un plan B pentru criza, ca primul n-a dat rezultate, iar impozitul forfetar s-a introdus pentru ca ar fi evaziune fiscala mare. Or, daca Fiscul nu poate sa-i execute nici macar pe aia pe care i-a prins, timp de cinci luni minimum, ganditi-va ce tip de executie bugetara vom avea anul acesta”, spune Gheorghe Piperea.
„Odata ce ai un titlu executoriu, fie ca este o hotarare judecatoreasca, fie ca este un titlu executoriu contractual, inseamna ca trebuie sa-l lasi pe el sa faca executare si sa-si asume intreaga responsabilitate a acestei executari. Au fost abuzuri, dar abuzurile sunt exceptii. Situatiile de exceptie ar trebui corectate prin mijloacele legale – daca e abuz, il bagi in puscarie pe executorul judecatoresc respectiv. Prin modificarea legii, faci viata grea tuturor celor care participa la procedurile de executare silita, pentru ca unul sau doi au gresit, au abuzat”, a mai spus Piperea, dupa cum scrie Financiarul pe http://www.financiarul.com.

Creditele neperformante vor exploda anul acesta; Bancheri pregatiti banii de provizioane 18/05/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite.
Tags: , , , , , , , ,
4 comments

Băncile din România, şi nu numai, trebuie să se pregătească de creşterea creditelor neperformante, avertizează economistul şef al BERD Erik Berglof. El spune că un avans mai rapid al acestora se va observa în trimestrul al treilea şi al patrulea, iar în consecinţă băncile trebuie să-şi asigure necesarul de capital.
„Cred că ceva cu care trebuie să ne obişnuim este o deterioare a portofoliilor de credite, aşa numitele împrumuturi neperformante vor creşte şi vor apărea în bilanţul băncilor, există o întârziere atât pentru noi ca instituţie financiară internaţională cât şi pentru băncile care activează în regiune. Este ceva pentru care trebuie să ne pregătim, trebuie să asigurăm mai mult capital acestor bănci pentru a ne asigura că sunt gata să facă faţă acestei creşteri a creditelor neperformante”, a delcarat economistul şef BERD, Eric Berglof.
Deci am putea să asistăm la o creştere mai mare a creditelor neperformante în trimestrul III şi IV din acest an.
Întrebat dacă este posibilă o creştere a creditelor neperformante în trimestrele trei şi patru, economistul şef BERD crede că băncile trebuie să se pregătească pentru aşa ceva.
„Cred că trebuie să ne pregătim pentru asta. Desigur băncile cunosc situaţia şi se pregătesc, însă nevoia imediată a fost de refinanţare, să se asigure că există capital şi lichiditate în interiorul băncilor.
Acest lucru a fost în mare parte îndeplinit, acum trebuie să asigurăm diferite forme de capital care să îmbunătăţească solvabilitatea acestor bănci, capitalul şi datoria subordonată”, a mai adăugat Eric Berglof. (sursa: The Money Chanel)

Peste 500.000 de dosare de executare silită; si e inca doar inceputul 14/05/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

Numărul dosarelor de executare silită deschise în cazul creditelor neperformante a crescut îngrijorător, pe fondul crizei economice. Mai mult, prăbuşirea pieţei imobiliare face ca băncile să-şi recupereze cu mare dificultate împrumuturile acordate persoanelor fizice şi companiilor.
„Se vede o creştere vizibilă în comparaţie cu anii trecuţi, probabil un 10%-20% faţă de anul trecut. Peste 500 de mii de dosare, la nivelul întregului sistem bancar”, a declarat Liviu Fenoghen, preşedintele Asociaţia Executorilor Bancari.
„Dacă, să spunem, în anii 2007-2008, erau în jurul a 500 de milioane de euro recuperări anuale, în acest moment, după indicatorii pe care îi avem, pe primele 3 luni ale anului acesta, ne aflăm undeva pe la 120-150 de milioane anual”, spune Arin Stănescu, preşedinte UNPIR.
Liviu Fenoghen spune, însă, că nimeni nu-şi doreşte să se ajungă la executare silită, pentru că aceasta nu avantajează nici banca, nici clientul.
„În executare silită, un credit, o facilitate pe care banca a acordat-o, ajunge după ce practic au fost epuizate căile de recuperare pe cale amiabilă. Se dau telefoane, se trimit notificări. Banca încearcă să-l aducă pe debitor pentru a renegocia cu el”, a mai adăugat Liviu Fenoghen.
Specialiştii avertizează, însă, că lunile următoare vor fi foarte grele. Băncile vor fi obligate să ia măsuri dureroase împotriva debitorilor.

Dar ce intelege banca prin „negociere” cu clientul, in cazul in care are loc o asemenea etapa? Se gandeste ea sa diminueze costurile creditului astfel incat clientul sa-si poata continua platile dar si banca sa ramana cu o mica cota de profit? Raspunsul este NU, ei prefera prelungirea creditarii, refinantare in alta moneda, mai rar diminuarea unor rate pe termen scurt si transferarea diferentelor in rate viitoare, in general o cosmetizare – ambalare mai estetica a creditului fara ca acesta sa reduca cota de profit, nici macar cu estimarea pierderilor si costurilor provocate bancii din cauza executarii silite (provizioane, timp, corespondenta, eventuale procese, executori si evaluatori, etc) costuri ce se pot ridica la 10% din valoarea de recuperat.

Si daca am exemplifica in cazul unui credit de 100000 euro, declarat cu scadenta, anticipata, asta ar insemna 10000 de euro. Daca din aceasta posibila cheltuiala am transfera jumatate catre client ar insemna reducerea ratelor lunare in urmatorii 2 ani cu 200 de euro (5000euro/24 de luni = 208 euro/luna). Asta cred ca ar fi de apreciat si din partea clientilor cu dificultati la plata si o decizie ce n-ar afecta deciziv profitul estimat al unei banci, ba din contra. De ce oare nu vor o asemenea solutie?

Executarea silita fara acordul instantei este neconstitutionala 16/04/2009

Posted by moderat in banci, credite.
Tags: , ,
add a comment

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a hotarat, la data de 31 martie 2009, ca prevederile Codului de Procedura Civila privind inceperea executarii silite fara acordul instantei sunt neconstitutionale.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate admisa de CCR, prin decizia nr. 458 din 31 martie 2009, l-a constituit art.373(1) din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.13 din Legea nr.459/2006, avand urmatorul cuprins: „Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel.”

Executorul judecatoresc este dator sa staruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu si pentru respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.

In interesul executarii, executorul judecatoresc poate cere debitorului sa dea o declaratie scrisa cu privire la veniturile si bunurile sale si locul unde se afla acestea.

In situatia prevazuta de art. 371(7) alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa-si indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare .”

CCR subliniaza ca, in forma anteriora modificarii, textul de lege indeplinea exigentele unui proces echitabil, plasand executarea silita sub controlul instantei de judecata, inca de la debutul acestei proceduri.

In redactarea anterioara modificarii aduse prin art.I pct.13 din Legea nr.459/2006, articolul 3731din Codul de procedura Civila avea urmatorul cuprins : “Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.

Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nici unei cai de atac. incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.

Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.”

Motivele neconstitutionalitatii textului normativ

Potrivit CCR, prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata

„Conferirea unei asemenea competente executorilor judecatoresti, care nu fac parte din autoritatea judecatoreasca si a caror activitate se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei, incalca atat dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(4), potrivit carora „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”, cat si pe cele ale art.126 alin.(1), potrivit carora „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”, se mai arata in decizia CCR.

De asemenea, CCR considera, printre altele, ca lasarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentantilor unui serviciu administrativ, care nu se bucura de garantiile de independenta si impartialitate ale instantei de judecata, incalca dreptul partilor la un proces echitabil consfintit de art.21 alin.(3) din Constitutie si de art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Curtea constata ca modificarea art.373(1 )din Codul de procedura civila prin dispozitiile art. I pct.13 din Legea 459/2006 a determinat desfiintarea unei importante garantii a dreptului la un proces echitabil al tuturor partilor implicate in procedura executarii silite, prin inlaturarea controlului instantelor judecatoresti asupra inceperii acestei proceduri

In plus, CCR apreciaza ca argumentele prezentate in expunerea de motive a Legii nr.459/2006 nu sunt de natura sa demonstreze necesitatea modificarii art.373(1) din Codul de procedura civila, in sensul eliminarii incuviintarii executarii silite de catre instanta de judecata. Astfel, potrivit expunerii de motive, inlaturarea controlului judecatoresc in aceasta etapa procesuala a fost apreciata ca fiind necesara pentru asigurarea celeritatii acestei proceduri, aratandu-se ca incuviintarea executarii silite este „considerata, in practica, ca fiind una dintre procedurile care intarzie derularea executarii.”

Cu toate acestea, Curtea arata ca art.373(1) din Codul de procedura civila, in vechea redactare, asigura o maxima celeritate a acestei proceduri, instanta solutionand cererea de incuviintare a executarii silite prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor.

Decizia integrala

BNR incurajeaza executarile silite 20/03/2009

Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.
Tags: , , , , ,
1 comment so far

Incep sa prinda contur presiunile facute de banci prin ARB, dar si declaratiile de sustinere a bancherilor din partea presidentiei si a statului, toate acestea in defavoarea populatiei clienta a bancilor.

Azi, BNR-ul a aprobat, si o sa intre in vigoare dupa publicarea in MO, noul regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea provizioanelor specifice de risc de credit. In fapt prin aceste noi reglementari, diminueaza singura retinere de pana acum din partea bancherilor de a trece la executarea silita a ipotecilor, si anume provizioanele ce trebuiau realizate in cazul executari silite.
Conform comunicatului BNR:
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat noul Regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Armonizarea permanentă a cadrului de reglementare cu practicile internaţionale în domeniu, precum şi simplificarea acestuia reprezintă o preocupare constantă a băncii centrale.
Noul cadru de reglementare are ca obiectiv apropierea treptată a reglementărilor naţionale de standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) în ceea ce priveşte regimul garanţiilor aferente creditelor întârziate la plată de mai mult de 90 zile în procesul de constituire a provizioanelor.
Modificarea de fond constă în flexibilizarea cadrului de reglementare, noul regulament permiţând împrumutătorilor să ia în considerare o cotă de cel mult 25 la sută din valoarea recuperabilă a garanţiilor la determinarea provizioanelor aferente creditelor menţionate mai sus, spre deosebire de cadrul de reglementare anterior care nu permitea ajustarea nivelului provizioanelor pentru creditele restante de mai mult de 90 de zile”

Parerea mea ca aceasta exprimare „25 la sută din valoarea recuperabilă ” o sa dea o linie directiva paguboasa in cazul valorificarii ipotecii de executat, mai ales in conditiile in care sunt implicati executorii bancari.

Contracte de credit cu ipoteca pe VIATA NOASTRA 22/02/2009

Posted by moderat in anpc, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , ,
19 comments

Dupa cum scriam si la inceputul lunii aici https://acbdr.wordpress.com/2009/02/05/bancherii-vor-banii-nu-ipotecile/ jaful si abuzul continua. Am discutat cu un avocat pe tema abuzurilor bancare, si in afara de problema personala am ajuns si la cea a executarii silite si imi spunea cum procedeaza executorii judecatoresti, nu intru in detalii, dar va spun concluzia. Iti vor vinde ipoteca ta de 100.000 de euro la 35.000 ptr ca asta e piata imobiliara (binenteles ca aceasta este vanduta unui prieten) si alta oferta nu au primit, iar obligatia lui fata de banca este de a recupera banii repede, si apoi incep procedurile de executare catre alte bunuri si venituri. Binenteles ca acel apartament in cateva luni il gasestio din nou la vanzare cu 80.000 euro!
Intrebarea fireasca este de ce a mai fost necesara ipoteca din moment ce toate bunurile si veniturile sunt executabile prin contract?
In loc de raspuns prefer sa o anunt pe mama ca o sa-i vina proprire pe pensie de 33%, adica 160 ron pe luna, asta e vestea rea, ce buna este ca va trai 178 de ani ca sa achite creditul meu de la Volksbank, si eu 150 de ani ca sa semnez inchiderea contului.
Revenind la problema, face-ti un calcul in aceasta situatie cat ne costa un credit de 80.000 euro si atunci sa nu va mai mirati cand cititi de sinucideri din cauza datoriilor la banci. Nu este o solutie cu siguranta acest abandon, eu am ales lupta directa, razboi pe fata, in justitie si nu numai. Prefer sa planga banca-mama decat mama.
Ptr ca am observat interes in cautari pe aceasta tema, „executarea ipotecii”, chiar unii se intrebau daca pot fi dati in urmarire generala restantierii fara ipoteca, am decis sa va redau mai jos acest material ,ce explica exact procedura.

Cine nu plăteşte ratele la creditul ipotecar nu-şi pierde doar casa!

Pierderea locuinţei puse drept garanţie este doar partea ştiută a executării silite, pentru că banca are dreptul să execute şi alte bunuri în condiţiile în care preţul obţinut pe ipotecă nu acoperă creditul neplătit.
Leul în continuă depreciere, creşterea dobânzilor şi, nu în ultimul rând, perspectiva creşterii şomajului aduc în actualitate posibilitatea unei explozii a numărului de executări silite ale garanţiilor bancare. Deşi instituţiile de credit fac totul posibil pentru a evita această situaţie, fiind ele însele păgubite, o creştere se resimte deja şi probabil că va continua şi în 2009. Pentru clientul rău-platnic, intrarea în procedura de executare silită nu înseamnă neapărat doar pierderea locuinţei sau a terenului folosit pe post de garanţie. Conform normelor în vigoare, pot apărea situaţii, mai ales în actualele condiţii, când banca nu îşi recuperează creanţa prin vânzarea ipotecii, fiind îndreptăţită să continue procedura de executare silită cu alte bunuri ale rău-platnicului.

În fapt există trei ipostaze în care se poate afla clientul, după cum ne explică reprezentanţii unei bănci de top din România.
„Dacă suma obţinută prin vânzarea garanţiei (apartamentul, casa sau terenul – n.red.) în cadrul procedurii de executare silită este mai mare decât creanţa băncii pentru care aceasta a demarat acţiunea de executare (adică suma neplătită din credit – n.red.), diferenţa rămasă se va distribui de către executorul judecătoresc/bancar către ceilalţi creditori înscrişi în procedură sau către debitor (omul care n-a plătit – n.red.) prin consemnarea acestei sume la dispoziţia acestuia“, spun specialiştii bancari. Aceasta este situaţia fericită, când preţul de vânzare al garanţiei este mai mare decât suma datorată şi clientul primeşte înapoi diferenţa. Acest caz este însă mai greu de întâlnit, în condiţiile în care preţurile practicate pe piaţa imobiliară scad de la o zi la alta.

A doua situaţie, cea nefericită: „Dacă suma obţinută este mai mică decât creanţa băncii, suma rezultată se va distribui către creditorul deţinător de ipotecă/gaj cu reţinerea prioritară a cheltuielilor de executare silită. În această situaţie, vom avea un creditor garantat, dar care nu este îndestulat 100%. Acesta are dreptul de a continua procedurile de executare silită ca şi creditor negarantat putând să urmărească orice bun aflat în patrimoniul debitorului. În această situaţie, evident că debitorul nu va mai primi nici o sumă din vânzarea bunului adus în garanţie atât timp cât creanţa nu este stinsă (datoria nu este plătită – n.red.).

Cu atât mai mult, acesta va fi urmărit în continuare pentru diferenţă“. Cu alte cuvinte, preţul de vânzare este mai mic decât garanţia valorificată, adică preţul luat pe casă, iar banca trebuie să-şi recupereze diferenţa. O va face prin executarea altor bunuri ale datornicului şi, atenţie, nu prin perceperea unei sume de bani acestuia. Chiar dacă rău-platnicul dispune de o sumă suficientă pentru a acoperi diferenţa dintre creanţă şi preţul de vânzare, banca va trece la executarea altor bunuri ale debitorului conform procedurii. În cazul în care datornicul nu are ce să i se execute ca să se acopere diferenţa, banca îl lasă în pace şi este obligată să-şi asume pierderea.

Mai există o situaţie, când imobilul adus în garanţie şi supus vânzării silite este adjudecat direct de către bancă, în contul creanţei pentru motivul că există riscul ca regulile licitaţiei publice să fie folosite de către participanţi în scopul adjudecării sub preţul de pornire. Aceasta este o situaţie mai rar întâlnită când banca în sine cumpără proprietatea scoasă la vânzare. Creanţa pentru care banca declanşează executarea silită este compusă din principal neachitat (suma împrumutată), dobânda aferentă creditului neachitat calculată până la data declanşării procedurii de executare şi penalităţi de întârziere conform clauzelor contractului de credit, calculate după data scadenţei pentru sumele neachitate.

În aceste condiţii, declanşarea procedurii de executare silită în anul 2009 asupra unui client care a luat un credit în ultimii trei ani înseamnă aproape sigur şi pierderea unei alte proprietăţi, pentru că preţul pe care îl va obţine banca pe ipotecă nu are cum să fie mai mare nici măcar decât principalul, fără a mai adăuga dobânda şi penalizările.

De exemplu, o garsonieră costa la jumătatea anului 2007 aproximativ 60.000 de euro. În cei nici doi care au trecut, clientul nu va fi achitat decât dobânzi, principalul rămânând intact. Cu alte cuvinte, el va avea de plată cel puţin 60.000 de euro în acest moment. Or, o garsonieră nu costă acum mai mult de 40.000 de euro, fapt care va îndreptăţi banca să recupereze diferenţa prin executarea unui alt bun al clientului, fie el imobiliar sau de altă natură.

Pentru exemplificare, ar trebui să mai execute încă o garsonieră pentru a-şi recupera paguba. Clientul nu poate veni cu bani de acasă pentru a acoperi diferenţa, dar va primi o sumă de bani, dacă executarea celei de-a doua proprietăţi conduce la depăşirea sumei datorate.

Explodează restanţele
La finele lui 2008, clienţii băncilor din România acumulau restanţe de aproximativ 719 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Comparativ cu decembrie 2007, suma totală a restanţelor a crescut de peste 2,6 ori, în timp ce ponderea lor în totalul creditării s-a dublat. Pe de altă parte, potrivit unor companii specializate în recuperarea debitelor, numărul de executări silite ale proprietăţilor va creşte, de la circa 3.000, în 2008, la 5.000-6.000, în 2009. (cotidianul)