TUPEU MAXIM. Bancile sustin ca daca nu mai pot fura, din cauza OUG 50/2010, ce nu au reusit sa fure reprezinta pierderi. 24/08/2010
Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, Punct de vedere.Tags: abuz, amendament, amenzi, anpc, aplicare oug 50, ARB, banci, bancile-mama, bnr, clauze, comisioane, comision de risc, contract, credite, dobanda, dobanzi marite, IPOTECI, isarescu, marja bancii, modificari, opc, oug 50/2010, oug174/2008, plata anticipata, previziuni, reglementari, risc, volksbank
13 comments
Razboiul declansat de aparitia OUG 50/2010 intre ARB + BNR si ANPC a atins cote extreme, au foast lasate deoparte orice eticheta, au aparut amenintari voalate la persoana, jigniri si promisiuni de schimbare din functii, conform unor surse din cadrul protectiei consumatorilor.
Pe un alt front bancherii si bnr-ul fac un lobby puternic printre parlamentari pentru sustinerea unui amendament prin care ordonanta sa se aplice doar pentru contractele ce se vor semna dupa promulgarea legii in parlament. Se pare ca deja au gasit sprijin intr-un partid dar le mai trebuie vreo 33% !
In banci nu se mai dezbate altceva, toti fac simulari si vopsesc cifre (la cererea ARB-ului, conform unui angajat) astfel incat sa trimita pana luni la BNR si ARB situatii cu efectele aplicarii ordonantei. Din aceste situatii vor rezulta sumele pe care bancile nu le vor mai incasa in urmatorii 25 de ani din contractele actuale, sume pe care le prezinta ca fiind pierderi si nu sume ce nu mai pot fi furate de la clienti, ptr ca tupeul si nesimtirea lor nu cunoaste limite.
Toate aceste date vor fi prezentate marti 31 august cu ocazia intalnirii dinre BNR, ARB si ANPC, unde primii vor sa prezinte aceste date, pe langa angajamentul cu FMI si normativa europeana care nu oblia la retroactivitate, ca avand efecte catastrofale asupra Romaniei. ANPC-ul pregateste cele 14 decizii definitive si irevocabile referitoare la abuzurile bancilor, cele 140 de procese de pe rolul instantelor, si miile de reclamatii la adresa bancilor, la care adauga acordul CE asupra aplicarii retroactive. De asemenea ANPC-ul a adunat informatii despre actuala practica a bancilor de a aplica OUG 50/2010 pe langa spiritul legii, tocmai pentru a dovedii practicile abuzive ale bancilor si tentativa lor de inselaciune.
Conform unor date trimise catre BNR o banca a anuntat ca in urma aplicarii nu mai pote fura 514 milioane de euro (ei spun ca suma reprezinta pierderi). Nu mai conteaza ca este o banca de top si ce “Prime Rate “ practica, ci sa analizam aceasta cifra din puctul de vedere al sumelor cu care sunt abuzati clientii. Daca generalizam la intreg sistemul bancar probabil o sa constatam ca suma totala este de circa 3000 milioane de euro in 30 de ani, adica cu 100 de milioane de euro sunt furati (si este o suma minima, garantat) anual clientilor cu credite la banci.
Oricum, martea viitoare sper sa nu avem surprize neplacute, pentru ca din acel moment trebuie sa lasam scrisul si sa actionam, sa trecem la pichetarea ARB-ului, BNR-ului, bancilor, etc.
ARB-ul nu vrea INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE; De ce oare nu ma mir! 06/09/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, bnr.Tags: ARB, banci, executari judecatoresti, executori bancari, insolventa, IPOTECI
1 comment so far
Dupa cum cunoasteti sunt unul dintre sustinatorul proiectului de lege privind INSOLVENTA PERSOANELOR FIZICE. Aceasta initiativa exista depusa la Senat, si se afla in dezbatere in comisii. Acestia au cerut si punctul de vedere al ARB-ului iar raspunsul lor il redau mai jos. Orice comentariu personal ar indulcii “bunele intentii” ale ARB-ului.
“ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR, in urma analizei Proiectului Legii privind insolventa persoanelor fizice, si a opiniilor primite din partea institutiilor de credit- membre ale asociatiei, a ajuns la concluzia ca in actualul cotext economic nu este oportuna promovarea si adoptarea unui astfel de proiect legislativ, din urmatoarele considerente:
1. In actualul context economic orice masuri luate prin orice tip de act trebuie sa vizeze in primul rand stabilitatea economica a tarii. O protectie ,,exagerata’’ a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare economica.
Motivatia promovarii acestui proiect de lege creeaza aparenta ca prin ,,presiunea creditorilor’’ asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, acestia din urma ar fi supusi de catre creditori unor masuri care nu le dau posibilitatea redresarii financiare sau restructurarii creditelor. Or, cel putin bancile, si-au facut publica intentia de restructurare a creditelor pentru a evita intrarea debitorilor in incapacitate de plata si inceperea recuperarii creantelor prin proceduri judiciare.
2. Proiectul de lege va oferi foarte multor debitori posibilitatea apelarii la ,,falimentul scuzabil’’ ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/ creditorilor, pentru urmatoarele motive:
– debitorii care au contractat credite nenominalizate, negarantate, avand la baza veniturile realizate din salarii, si care nu mai au venituri suficiente pentru plata ratelor de credit, neavand in patrimoniu bunuri care sa faca obiectul urmaririi prin executare silita, vor beneficia de prevederile falimentului scuzabil.
– debitorii care au contractat credite pentru achizitie imobile achitand un avans de 15% sau 25 % sau credite nenominalizate garantate cu ipoteca in perioada in care pretul imobilelor a atins pragul maxim, sau credite in CFH, fata de care moneda nationala a cunoscut o depreciere considerabila si care nu mai au in patrimoniu alte bunuri urmaribile decat aceste imobile, vor beneficia de prevederile acestei legi privind falimentul scuzabil. In acest fel, bancile vor recupera poate doar 75% din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de 37,5% din valoarea de achizitie;
– posibilitatea debitorilor prin achitarea doar a 75% din totalul creantelor prin plata anticipata sau prin planul de reorganizare, de a beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei, va incuraja debitorii sa se indatoreze in mod excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil, cu toate consecintele favorabile acestuia : plata doar a 75% din datorii, radierea din biroul de credit, din CRB, CIP, alte registre de evidenta.
-debitorii cu venituri reduse, fara bunuri imobile in patrimoniu (de ex. chiriasii ), care, pe fondul cresterii preturilor pentru utilitati, alimente, etc, lipsei unei protectii sociale adecvate din partea statului, au acumulat datorii catre asociatiile de proprietari si catre furnizorii de utilitati, vor muta ,,povara’’ lipsei de lichiditati catre acestia din urma, recurgand la institutia ,,falimentului scuzabil’’.
In acest fel, nu numai ca acest proiect nu favorizeaza creditorii, oferindu-le inca un mijloc juridic de a recupera creantele, ci ii defavorizeaza.
3. Creditorii, atat cei privilegiati, cat si cei chirografari, au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor, etc.
Proiectul propus defavorizeaza in mod evident creditorii garantati, acestia neavand drept de vot in adunarea generala a creditorilor, care este formata doar din creditori chirografari, si nici dreptul de a adauga, dupa deschiderea procedurii, nici un fel de dobanzi, penalitati si alte costuri ale creantei, nici macar in limita sumeor obtinute din vanzarea bunurilor aduse in garantie, asa cum prevede Legea 85/2006 si cum rezulta din dispozitiile Codului civil cu privire la ipoteca si Legii 99/1999 –Titlul VI cu privire la garantiile reale mobiliare.
4. Actualul sistem legislativ asigura protectia debitorilor
4.1. Debitorul are dreptul de a solicita rescadentari, restructurari credite precum si dreptul de a efectua contestatie la executarea silita si de a introduce orice alte cai de atac, prevazute de lege.
4.2. Legislatia prevede ce bunuri nu pot face obiectul urmarii silite si cuantumul in care veniturile periodice ale debitorului pot fi urmarite, astfel incat sa se asigure protectia sociala a acestuia.
4.3. Drepturile locative ale debitorului sunt protejate de lege prin:
a) obligativitatea parcurgerii unor etape de lunga durata, superioare termenelor propuse prin acest proiect (i) pentru vanzarea la licitatie a unui bun imobil (ii) pentru evacuarea debitorului din imobil de catre noul dobanditor;
b) posibilitatea vanzarii directe a imobilului afectat garantiei, sub controlul creditorului.
4.4. In momentul in care se initiaza proceduri de executare silita, iar executorul judecatoresc bancar/fiscal constata ca nu mai sunt alte bunuri urmaribile in patrimoniul debitorului, acesta dispune incetarea executarii silite si constata prin procesul verbal de inchidere a procedurii, insolvabilitatea debitorului. Pe baza acestui proces verbal creditorii trec pe cheltuieli/acopera din provizioane creantele nerecuperate. Din acest moment incepe sa curga din nou termenul de prescriptie privind creantele nerecuperate, astfel ca la expirarea acestui termen, debitorul beneficiaza de ,,reinsertie sociala’’.
5. In Europa sunt foarte putine tari ce au reglementat falimentul persoanelor fizice (Marea Britanie, Germania), acestea facand parte din randul ,,statelor dezvoltate’’ , in care bancruta frauduloasa este un fenomen pe cale de disparitie si in care drepturile cetatenesti sunt exercitate cu buna credinta. ,,Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata’’ intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane specifice acestor tari, ori Romania este la plin proces de adoptare si implementare a practicilor si reglementarilor comunitare, precum si a celor ce deriva din experienta acestor tari.
Chiar si initiatorul acestui proiect de lege recunoaste in mod implicit aceste diferente, instituind prezumtia de ,,rea credinta’’ (neconstitutionala, de altfel) a debitorilor cu privire la orice instrainari efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
6. Procedura publicitatii este insuficient reglementata, si chiar in conditiile infiintarii unor registre publice speciale, accesibile prin intermediul internetului, publicarii in ziare de circulatie nationala si locala, credm ca informarea tuturor creditorilor, si in special a persoanelor fizice, nu va fi eficienta, avand in vedere accesul limitat al majoritatii populatiei la internet si numarul mare de publicatii existente pe piata. In conditiile in care persoanele fizice debitoare nu au obligatia sa tina nici un fel de evidenta contabila, administratorul judiciar/lichidatorul intocmeste lista creditorilor pe baza declaratiei acestora, existand riscul ca acestia, sa ,,omita’’ declararea unui/unor anumit(i) creditor(i).
7. Constituirea de provizoane de catre institutiile de credit este reglementata distinct si nu reprezinta o procedura judiciara, pentru a fi reglementata in Legea insolventei persoanelor fizice, astfel incat din punct de vedere al tehnicii legislative o astfel de prevedere nu face obiectul acestei legi.
BNR, ca institutie de supraveghere si stabilire a politicilor prudentiale ce trebuie adoptate de catre institutiile de credit si cele financiare nebancare, este singura abilitata de legislatia actuala sa stabileasca norme prudentiale, inclusiv constituirea de provizioane.
Conform art. 22 alin 1 lit d din Codul fiscal coroborat cu art. 150 alin. 1 lit d din OUG 99/2006 institutiile de credit pot constitui provizioane deductibile, conform reglementarilor emise de BNR.Astfel, art. 150 se regaseste la sect. ,,Alte cerinte prudentiale’’ din OUG 99/2006, ce a fost elaborata in conformitate cu Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit şi a Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit.
In plus, institutiile de credit sunt in plin proces de implementare si aplicare a standardelor IFRS, aplicabile la nivel european, ce prevad constituirea de provizioane.
8. Proiectul de lege creeaza confuzie cu privire la domeniul sau de aplicare, in sensul ca acesta se aplica si debitorilor persoane fizice care exercita individual sau in asociere cu alte peroane fizice una sau mai multe profesii, in conditiile in care Legea 85/2006 trateaza insolventa unora dintre aceste categorii de persoane, respectiv comerciantilor, persoane fizice actionand individual si asociatiilor familiale. Consideram ca nu exista nici o argumentatie economica, sociala si juridica pentru ca o anumita categorie de persoane fizice ce exercita o profesie sa beneficieze de prevederi mai favorabile privind procedura insolventei, decat categoriile de persoane fizice supuse prevederilor Legii 85/2006.
9. Dispozitiile proiectului de lege nu sunt corelate cu alte institutii de drept si nu prezinta omogenitate din punct de vedere al argumentatiei logico-juridice (de ex. : tratamentul diferit aplicat contractului de mandat, care inceteaza de drept, si contractului individual de munca, ce poate inceta doar in anumite conditii, diferite de cele prevazute in Codul muncii, prezumtia de rea-credinta a partilor la incheierea actelor juridice privind instrainarea bunurilor este in contradictie cu prezumtia de buna –credinta prevazuta de legea civila, conducand in acest mod la instabilitatea regimului juridic al circulatiei juridice a imobilelor).”
O sansa pentru restantieri; Cu lupa pe PRIMA CASA (IV) 21/07/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, prima casa, Punct de vedere.Tags: banci, credite, executari, IPOTECI, oug174/2008, previziuni, reesalonari, RESTANTE CREDITE
2 comments
In urma intalnirii dintre Boc si Banci, Convenţia de garantare a creditelor contractate pentru cumpărarea unei locuinţe prin programul „Prima Casă” va fi modificată, prin introducerea unei prevederi care va permite includerea în program şi a apartamentelor deja ipotecate, Prin urmare, cei interesati isi pot cauta apartamente si printre cele aflate in acest moment sub ipoteca. Chiar daca aceasta modificare a pornit de la ipotecile pe proiectele dezvoltatorilor,se poate ca aceasta modificare sa deschida si o alta oportunitate.
In speta, printre cei 250.000 de clienti ai bancilor cu restante la rate sunt si ce-i ce au contractat credite ipotecare ptr a-si cumpara o locuinta si care intre timp nu-si mai pot, din pacate, platii ratele, fiind foarte aproape de executarea silita.
Ei bine, acestia mai pot salva ceva tocmai prin aceasta modificare a programului PRIMA CASA. Daca sunt convinsi ca in urmatoarele 2-3 luni nu sunt semne care sa conduca la achitarea restantelor si continuarea platii ratelor lunare, personal, consider ca cea mai buna varianta pentru ei este sa-si vanda ei direct proprietatea la un pret in jurul a 60.000 de euro, plafonul din prima casa. Decizia este grea pentru cei ce nu sunt obisnuiti cu idea de a puncta pierderea, insa cea de a doua varianta este clar mult mai dezavantajoasa, executarea silita. Am scris despre executarea bancara sau judecatoreasca pe acest blog, despre modalitatea de efectuare si despre urmarirea bunurilor viitoare, prin urmare concluzionez ca in urma executarii ipotecii se recupereaza 30-35% din valoarea ei, restul din venituri viitoare.
Un calcul ochiometric spune ca daca ai luat un credit ipotecar de 75.000 euro ptr o locuinta de 100.000 de euro acum un an, ai platit 25.000 euro avans si cca 7500 euro rate, in total 32.500 euro, iar datoria catre banca ar trebui sa fie de 67.500 de euro. In aceasta situatie aparent pierderea este de 35.000 euro, din care am putea scadea 12 luni de chirie, perioada in care ai locuit in acel imobil, vreo 6.000 de euro, ar ramane o pierdere neta de sub 30.000 euro. Intr-adevar nu mai ai casa dar nici datorii, iar mica dezghetare a pietei de cumparari imobiliare poate fi un “avantaj”, pentru ca alte semne de relansare a imobiliarelor nu se vad in viitorul apropriat.
In cazul in care timp de 3 luni consecutiv nu-ti achiti ratele banca trece la executarea a ipotecii, se “obtine” max 30.000 de euro (cu ajutorul mafiei din domeniu) iar diferenta pana la 67.500 o sa fie retinuta lunar din salarii. Adica total pierdere 67.500 de euro, 30 de mii platiti si 37.500 de euro in rate lunare, timp de „o viata”.
Stiu cat este de grea decizia, de aceea nu fac o recomandare, pentru ca nu sunt pus intr-o astfel de situatie, ci informez despre o asemenea posibilitate prin care cei aflati in dificultate isi pot diminua pierderile. Teoretic, eu asa as proceda, ptr ca 30.000 de euro in fapt inseamna un pachet de tigari/zi timp de 29 de ani. Si asa ma las si de fumat!
Sa relansam creditarea… prin inasprirea conditiilor!! 29/06/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, comisioane, credite.Tags: banci, comisioane, credite, IPOTECI, reglementari
add a comment
Dilema bancherilor: ar inaspri conditiile de creditare, dar nu mai gasesc clienti. Bancherii au devenit mult mai precauti la acordarea de credite imobiliare de la inceputul anului, insa acum ajung in stadiul in care se vad nevoiti sa recurga la relaxari, pentru a putea sa mai gaseasca clienti pe care sa ii finanteze.
In primul trimestru bancile au acceptat, in medie, un grad de indatorare pentru clienti (ponderea pe care rata lunara o reprezinta in venituri) de 43%, fata de 49% in ultimul trimestru al anului trecut si 55%, in toamna trecuta, arata un studiu al BNR. Si avansul cerut clientilor a urcat. Pe medie, raportul dintre valoarea creditului si valoarea garantiilor aduse a coborat la 64% pentru creditele vandute in primele trei luni ale anului, de la 71% in trimestrul patru din 2008, sau 75%, in vara trecuta.
„Conditiile sunt mult mai restrictive anul acesta la creditele imobiliare la toate bancile. La inceputul anului noi am vrut sa mergem cu un raport de finantare de cel mult 65%. Pentru ca piata este destul de inghetata, am incercat sa relaxam. Va trebui sa relaxam cu totii, pentru ca altfel nu vom putea sa dam credite”, spune Roxana Bolocan, director credite retail la Volksbank, unul dintre jucatorii care au crescut agresiv in anii trecuti pe zona finantarilor imobiliare. Acum, Volksbank accepta un grad maxim de finantare de 75%, respectiv clientul trebuie sa vina cu un avans de cel putin 25% din valoarea casei pe care vrea sa o cumpere. Nivelul avansului cerut fluctueaza de la banca la banca, putand sa ajunga de la 15%-20% la 50%.
„Chiar daca bancile cer acum un avans procentual mai mare, acesta se raporteaza la o valoare a locuintelor semnificativ redusa, astfel ca in fapt clientul trebuie sa contribuie cu o suma mai mica”, spune Anca Bidian, directorul general al Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite de pe piata.
Ea afirma ca cererea de credite se inscrie pe un trend ascendent, ceea ce este incurajator, insa evolutia din 2009 nu poate fi comparata cu cea din 2008.
Bidian spune ca bancile au devenit intrucatva mai relaxate in evaluarea dosarelor de credit.
„In iarna, pana la 80% din dosarele pe care le trimiteam erau respinse. Acum ajungem la un grad de acceptare de 50%-60%, in functie de produs.”
Din perspectiva bancherilor, se vad in principal riscurile atasate acordarii de credite, in conditiile in care deteriorarea activitatii economice antreneaza cresterea somajului, ceea ce inseamna ca tot mai multi oameni raman fara locuri de munca si nu isi mai pot plati ratele.
Studiul BNR consemneaza ca majoritatea bancilor chestionate luau in considerare la sfarsitul primului trimestru inaspriri ale conditiilor de creditare pe segmentul ipotecar, iar doar 20% vedeau loc pentru relaxari. Aceasta in conditiile in care majoritatea bancilor intrevad continuarea scaderii preturilor pe piata imobiliara.„In ceea ce priveste gradul de indatorare, nu putem sa fim mai permisivi decat ne permite norma BNR, chiar daca am vrea sa ajungam clientii. Sunt si foarte multi clienti deja foarte indatorati”, mai spune Bolocan.
Gabriel Cretu, director de vanzari in cadrul OTP Bank, spune ca bancherii trebuie sa isi asume o parte din responsabilitate pentru explozia creditarii din anii trecuti si efectele acesteia.
„Anul acesta au aparut primii clienti care au dat faliment. Asta pentru ca i-am lasat sa creada ca bonusurile vor fi permanente”, spune Cretu. El considera acum ca doar veniturile fixe ar trebui luate in considerare in cadrul stabilirii capacitatii clientului de a plati rate pentru o perioada indelungata.
Razvan Munteanu, vicepresedintele care coordoneaza activitatile de retail in Raiffeisen Bank, spune ca este dificil de anticipat cu precizie evolutia din lunile urmatoare, dupa ce precedentele opt luni au adus evolutii neasteptate, dar nu intrevede schimbari semnificative. Si el noteaza ca somajul si diminuarea veniturilor aditionale ale clientilor vor limita expansiunea creditului.
„In viitor, bancile se vor uita la credit ca la un serviciu aditional pe care il pot oferi clientilor de casa”, spune Munteanu. In anii trecuti creditele – in special cele imobiliare- erau vazute de bancheri ca „produse vedeta”, prin care erau atrasi clienti noi. Acum bancile se concentreaza asupra clientilor cu care au relatii traditionale, acestia fiind singurii care mai au sanse sa obtina si credite.
Gabriel Cretu noteaza pe de alta parte ca bancile si-au dezvoltat agresiv retelele teritoriale in anii trecuti, luand ca reper pietele dezvoltate.
Pe fondul prabusirii creditarii pe retail, aceste unitati cu greu mai pot fi profitabile, in conditiile in care volumul operatiunilor de tranzactionare derulate de clienti nu poate asigura venituri suficiente.
Reteau bancara trece de 6.500 de unitati, dupa ce in anii trecuti se inregistrasera ritmuri de crestere cu pana la 1.000 de unitati pe an. (Ziarul Financiar)
Domnilor bancheri, pentru ce ne cereti 5.7% in plus acum? 15/06/2009
Posted by moderat in abuz, banci, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro.Tags: abuz, anpc, banci, comisioane, credite, dobanda, IPOTECI, prima casa
13 comments
Ieri, guvernul a stabilit normele ptr progranmul “Prima Casa”. Este clar ca aceste norme sunt rezultatul discutiilor dintre govern, banca nationala si bancheri, dar si din dorintele si nevoile guvernantilor, ca parte implicata, atat prin initierea programului cat si prin garantarea creditelor.
Nu o sa analizez acest proiect acum sub niciun aspect. Ma opresc doar la un aspect cerut de guvern in cea ce priveste creditul ipotecar in euro, si anume costul acestuia.
Conform celor communicate „pentru creditele în euro discutăm de EURIBOR la 3 luni plus o marjă de maxim 4% care cuprinde inclusiv nivelul total al comisioanelor percepute de bancă”. Aceste date ne conduc la un cost de 5.28%.
In aceste momente costul minim a unui credit ipotecar in euro, in sistemul bancar romanesc, este de 11%/an, credit de 60000 euro pe 30 ani.
Diferenta dintre costurile unui credit ipotecar in acest moment si cele din “Prima Casa” este de 5.7 puncte procentuale pe an, in valoare minimala.
Singura diferenta majora, in avantajul bancherilor, intre conditiile de acordare a creditelor o reprezinta garantia ipotecara. In programul „Prima Casa” Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM va garanta pentru stat creditelor acordate persoanelor fizice pentru achiziţia unei locuinţe, prin ipoteca de rang I in favoarea statului, pe cand in conditiile actuale ipoteca de rang I este in favoarea bancii ce te crediteaza. Restul diferentelor sunt constrangeri ptr banci, cea ce in mod normal ar fi produs costuri suplimentare imprumutantului in cazul in care ar fi dorit asemenea facilitati (si banca ar fi acceptat aceasta negociere), cum ar fi avansul, comisionul de rambursare anticipata, formula exacta de clacul a dobanzii, etc.
Din comparatia celor 2 credite (uzual si Prima Casa) rezulta ca diferenta de 5.7 % reprezinta riscul executiei ipotecare, fiind singura diferenta. In valoare absoluta inseamna ca pentru un credit de 60.000 euro banca incaseaza de la client in conditiile actuale, pe toata perioada creditului, cca 50.000 de euro pentru acoperirea riscului de executie. Acesta este rezultatul logicii elementare, insa orice om cu capul pe umeri stie ca nu este posibil asa ceva.
In realitate, majoritatea sumei ce provine din diferenta de 5.7% reprezinta profit brut pentru banci, si se adauga la cota parte din marja bancii. Rautaciosii ar spune ca aceasta suma ar reprezenta imbogatire nemeritata a bancilor, insa din realitatea de pana acum, ea este rezultatul permisivitatii autoritatilor in neimplicarea si nereglementarea activitatilor bancilor, cea ce a determinat si solicitarea forurilor europene de schimbare a legislatiei bancare romanesti pana la finele lunii.
Posibil ca tocmai aceasta diferenta intre costuri sa opreasca unele banci de a se inscrie in acest program, pentru ca odata acceptate aceste conditii, automat ar recunoste cei peste 5% ceruti in acest moment ca fiind nejustificati. Insa cum bunul simt nu exista este posibil ca bancherii sa treaca si peste acest aspect, ca si cum nu ar exista, si sa se inscrie in programul Prima Casa. Intr-o saptamana o sa avem si acest raspuns insa cu siguranta nu o sa avem raspunsul la intrebarea:
Domnilor bancheri, pentru ce ne cereti 5.7% in plus acum?
Insolventa pentru persoanele fizice – de ce nu o vor bancherii? 27/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite.Tags: ARB, banci, credite, executare silita, executari judecatoresti, executori bancari, insolventa, IPOTECI, restante, RESTANTE CREDITE
2 comments
La inceputul anului dezbaterea pe oportunitatea aparitiei unei asemenea legi parea a prinde radacini. In ziare, bloguri, tv, peste tot erau pareri pro despre legea declararii insolventei persoanelor fizice, lege care exista mai peste tot in UE, nu mai vorbim de USA.
Ei bine isi face aparitia in scena ARB-ul, depistand un potential risc de a le ingreuna activitatea de a stoarce ultimul kg de cartofi din camara clientilor ce nu-si mai pot platii creditele, si de atunci totul a fost blocat. Normal, ARB-ul fiind o asociatie de lobby ( nu stiu cum se traduce in romana, am incercat o traducere online si rezultatul a fost “cartel”, nu stiu daca e corect si asa ca am scris termenul in engleza) a mai pus o proptea in blocarea creditarii pana la primirea de “garantii” ca nu o sa apara o asemenea lege, si procedeul de blocare a unei asemenea initiative a reusit.
Odata cu declararea “executarii silite executorie” din contractele de credit a mai aparut o problema in contul bancherilor dar a si reaprins discutiile despre insolventa cea ce din nou deranjeaza asociatia bancherilor. Prin urmare au inceput din nou intalniri strategice, ieri intre BNR-ARB, ARB-Guvern, BNR-Min. Finantelor, azi au fost chemati la BNR ceva Senatori la discutii, si lucrurile se amplifica.
In speranta ca bancherii nu vor reusi sa blocheze inca odata aceasta lege absolut necesara, redau mai jos opinii recente exprimate pe The Money Chanel:
Legea falimentului persoanelor fizice se impune cu necesitate, mai ales în condiţiile actualei crize economice, a declarat vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă, Gheorghe Piperea. Ministerul Justiţiei nu respinge o astfel de iniţiativă, dar consideră că nu trebuie luată sub impulsul momentului, ci pe baza unei dezbateri publice.
„Vom avea, până la sfârşitul anului, 800 de mii de debitori care sunt în Biroul de credite. Cu cât se va reduce în acel moment clientela băncilor? Este un mare dezavantaj de a nu avea această lege şi de aceea este ciudată poziţia Asociaţiei Române a Băncilor pentru că se menţine confuză asupra acestei chestiuni”, a declarat la Business Box, Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.
Gheorghe Piperea spune că vor fi două tipuri de falimente, frauduloase şi scuzabile. Persoanele fizice care ar intra în faliment scuzabil ar beneficia de reeşalonarea plăţilor, de administrarea veniturilor familiei de către un administrator judiciar, iar după expirarea acestei perioade ar avea dreptul să solicite noi credite. Inexistenţa unei astfel de legi face, însă, discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii europeni nerezidenţi în România, dar care au credite în ţara noastră.
„Pentru persoanele care sunt din UE şi nu sunt rezidente în România, da, întradevăr, dumnealor se bucură de legea din ţara din care provin, dar nu este un vid legislativ, pentru că avem o procedură de executare silită cu privire la acele persoane juridice”, a spus Alina Bica, secretar de stat de la Ministerul Justiţiei.
Au inteles si bancherii: romanii nu pot plati ratele, dar vor. Solutia: RESTRUCTURAREA 18/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, contract, credite, dobanzi.Tags: banci, bcr, bnr, credite, IPOTECI, modificari, raiffeisen, RESTANTE CREDITE
2 comments
Va reamintiti cand eram amenintati sa ne platim ratele ca altfel intervine statul (zicere de la Basescu si ARB) pentru ca am avem dar nu vrem. Ei bine, in timp, bancherii au descoperit ca romanasii ar platii dar nu pot.
Raiffeisen Bank România are în vedere restructurarea a 2.000 – 2.500 de credite, având până în prezent 250 de cazuri concrete, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele băncii, Steven van Groningen.
„Avem deja 250 de cazuri concrete de restructurare a creditelor şi, momentan, probabil ne uităm la 2.000 – 2.500 de cazuri (…) A fost un proiect pilot, dar am putea să introducem şi produse standardizate de restructurare”, a spus van Groningen.
„Tot secretul este să nu aştepţi până când este prea târziu. Clienţii au nevoie de consiliere. (…) Ne sfătuim cu clientul respectiv şi decidem modalitatea de restructurare de la caz la caz, dar e foarte important să avem înţelegerea şi acordul lor. Astfel, poate fi vorba de extinderea perioadei de creditare, consolidarea (mai multe credite se transformă într-unul singur), acodarea unei perioade de graţie sau reconversii de monedă”, a spus preşedintele Raiffeisen.
BCR are în vedere restructurarea a 5.000 de credite ipotecare sau de consum cu ipotecă şi a 15.000 de împrumuturi de consum, dintr-un total de aproximativ un milion de finanţări acordate pe segmentul de retail, a declarat luni vicepreşedintele de retail şi private banking al băncii, Martin Skopek.
Oficialul BCR a arătat că banca monitorizează situaţia clienţilor, care are o dinamică permantentă, menţionând că şi lista de clienţi cu întârzieri este actualizată în mod permanent.
Skopek a adăugat că împrumuturile vizate pentru restructurare au valori diferite, dar a punctat că suma medie a ipotecilor este de 40.000 de euro.
„Nu înseamnă că această valoare (suma medie a ipotecilor – n.r.) se reflectă în portofoliul de cazuri vizat pentru restructurare”, a spus vicepreşedintele BCR.
Restructurarea unui credit se poate face în general pentru ca plăţile unei datorii să fie mai uşor de realizat, iar probabilitatea returnării unui împrumut să crească. Procesul de restructurare se poate realiza prin acordarea unei perioade de graţie privind plata dobânzii sau a principalului, prin rescadenţarea datoriilor sau prin renegocierea mai multor condiţii de rambursare.
El a mai explicat că banca a fixat anumite condiţii pentru restructurare, de exemplu cât timp este întârziată plata împrumutului sau dacă clientul respectiv are o istorie în achitarea mai târzie a ratelor.
De asemenea, Skopek a mai arătat că multe din cazurile de întârziere timpurie al ratelor, respectiv între 1 şi 15 zile, sunt cauzate de faptul că oamenii sunt orietaţi spre numerar, menţionând că circa 65%-68% din clienţii proprii îşi returnează împrumuturile în numerar.
„Utilizăm practici diferite pentru diferite cazuri de întârziere. De exemplu, din anumite motive unii clienţi nici nu ştiu că au întârziat”, a spus Skopek, precizând că şi în cazul restanţelor de peste 90 de zile se pot găsi soluţii.
El a atras atenţia că decizia de restructurare a unui credit depinde de la caz la caz şi că banca încearcă să elimine clienţii care ar putea profita de situaţie pentru a nu-şi mai achita datoriile.
„Începând din 2006, piaţa a fost dominată de consum. Partea bună a turbulenţelor financiare este că oamenii devin mai prudenţi. (…) Nu spunem «nu consumaţi», ci «hai să lucrăm şi să planificăm nevoile financiare ale dumneavoastră»”, a spus Skopek, meţionând că, de exemplu, cardul de credit crează o anumită rezervă pentru viitor.
Potrivit datelor furnizate de BCR, soldul creditelor, înainte de provizioane şi potrivit IFRS, a crescut în primele trei luni cu 1,5 miliarde lei, respectiv cu 3,3% faţă de finele anului trecut, la 46,533 miliarde lei (11,568 miliarde euro).
Peste 500.000 de dosare de executare silită; si e inca doar inceputul 14/05/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite.Tags: banci, credite, dobanda, executari judecatoresti, executori bancari, IPOTECI, reglementari, restante, RESTANTE CREDITE
add a comment
Numărul dosarelor de executare silită deschise în cazul creditelor neperformante a crescut îngrijorător, pe fondul crizei economice. Mai mult, prăbuşirea pieţei imobiliare face ca băncile să-şi recupereze cu mare dificultate împrumuturile acordate persoanelor fizice şi companiilor.
„Se vede o creştere vizibilă în comparaţie cu anii trecuţi, probabil un 10%-20% faţă de anul trecut. Peste 500 de mii de dosare, la nivelul întregului sistem bancar”, a declarat Liviu Fenoghen, preşedintele Asociaţia Executorilor Bancari.
„Dacă, să spunem, în anii 2007-2008, erau în jurul a 500 de milioane de euro recuperări anuale, în acest moment, după indicatorii pe care îi avem, pe primele 3 luni ale anului acesta, ne aflăm undeva pe la 120-150 de milioane anual”, spune Arin Stănescu, preşedinte UNPIR.
Liviu Fenoghen spune, însă, că nimeni nu-şi doreşte să se ajungă la executare silită, pentru că aceasta nu avantajează nici banca, nici clientul.
„În executare silită, un credit, o facilitate pe care banca a acordat-o, ajunge după ce practic au fost epuizate căile de recuperare pe cale amiabilă. Se dau telefoane, se trimit notificări. Banca încearcă să-l aducă pe debitor pentru a renegocia cu el”, a mai adăugat Liviu Fenoghen.
Specialiştii avertizează, însă, că lunile următoare vor fi foarte grele. Băncile vor fi obligate să ia măsuri dureroase împotriva debitorilor.
Dar ce intelege banca prin „negociere” cu clientul, in cazul in care are loc o asemenea etapa? Se gandeste ea sa diminueze costurile creditului astfel incat clientul sa-si poata continua platile dar si banca sa ramana cu o mica cota de profit? Raspunsul este NU, ei prefera prelungirea creditarii, refinantare in alta moneda, mai rar diminuarea unor rate pe termen scurt si transferarea diferentelor in rate viitoare, in general o cosmetizare – ambalare mai estetica a creditului fara ca acesta sa reduca cota de profit, nici macar cu estimarea pierderilor si costurilor provocate bancii din cauza executarii silite (provizioane, timp, corespondenta, eventuale procese, executori si evaluatori, etc) costuri ce se pot ridica la 10% din valoarea de recuperat.
Si daca am exemplifica in cazul unui credit de 100000 euro, declarat cu scadenta, anticipata, asta ar insemna 10000 de euro. Daca din aceasta posibila cheltuiala am transfera jumatate catre client ar insemna reducerea ratelor lunare in urmatorii 2 ani cu 200 de euro (5000euro/24 de luni = 208 euro/luna). Asta cred ca ar fi de apreciat si din partea clientilor cu dificultati la plata si o decizie ce n-ar afecta deciziv profitul estimat al unei banci, ba din contra. De ce oare nu vor o asemenea solutie?
Volksbank – frana la credite cu pedala BNR-ului 01/04/2009
Posted by moderat in banci, bnr, credite, volksbank.Tags: banci, bnr, credite, dobanda fixa, Gerald, IPOTECI, prelungire RMO, Schreiner, volksbank
add a comment
Cu toate ca guvernatorul prefera sa transmita avertismente publice unor banci fara a le nominaliza ( vezi exemplu de la Cluj aici ) sunt oameni mai putin diplomati sau cu mai mult sange in instalatie, si chiar numesc aceste banci. Unul dintre acestia este Nicolae Cinteza – Seful Directiei de Supraveghere din BNR, care in editia tiparita a ziarului Capital spune ca BNR-ulu interzice creditele cu probleme la cateva banci, printre care Volksbank si MKB Romexterra.
Daca in cazul celei de a doua, cu o cota foarte mica de piata(0.8-1%), restrictia a fost determinata de pierderile determinate in trecut de acest tip de credit ( de consum – “cu buletinul oricui”), in cazul Volksbank situatia este diferita din cauza cotei pe piata din total credite.
Este de notorietate ca incepand cu mijlocul anului 2007 si pana spre finele anului 2008 Volksbank a avut o campanie agresiva de marketing ( dupa parerea mea bazata pe publicitate mincinoasa, vezi dobanda fixa pe toata perioada creditului) si conditii de acordare a unui credit destul de maleabile (chiar daca erai in evidenta Biroului de Credit) ceea ce a condus la o expunere exagerata a acesteia, urcand in top 3 in functie de active la finele lui 2008.
Tocmai aceasta politica au determinat pe cei din banca centrala sa le puna frana in acordarea a noi credite, dar nu este singurul. Prin piata Obor se aude ca numarul din ce in ce mai mare a restantierilor dar si sutele de reclamatii ce au ajuns la BNR pe tema RMO-ului cumulat cu scrisorile ce il nemultumesc pe „ecologistul” Isarescu, au atras o mai mare atentie asupra lor din partea Directiei de Supraveghere din BNR.
Alarmant in cazul Volksbank este dezechilibru intre credite si depozite, fiind lideri detasati pe acest raport cu 528%, fiind urmati de Piraeus Bank – 300% si Alpha Bank – 284% in top 3. De retinut ca media la nivel bancar romanesc acest raport se afla in jurul a 120%, deci Volksbank are un raport de 4.5 ori mai riscant decat media tuturor bancilor.
Toate acestea au impus o franare (spre zero) a creditarii la Volksbank dar si obligatia de a-si marii capitalul social al bancii la aproximativ 300 milioane de euro.
Binenteles ca oficialii bancii au cu totul alta opinie despre debutul din acest an al activitatii Volksbank si ne comunica o preocupare majora fata de clienti “suntem în curs de aprobare a procedurilor de reeşalonare a plăţilor clienţilor care au probleme cu rambursarea creditelor“, in fapt ei avand o mare parte din resursele umane ocupate cu controalele ANPC-ului, cu formularea de raspunsuri la reclamatiile directe ale clientilor actuali, ca urmare a deciziilor ilegale (abusive) de marire a dobazii fixe, prelungirea comisionului de rezerva minima obligatorie si neinformarea clientilor asupra structurii si modului de calcul a dobanzii in contracte (si alte practice incorecte dar cu efecte materiale mai mici).
In aceste conditii, doresc sa va redau o declaratie din 25 februarie 2009 a presedintelui bancii, sub titlul: Un bancher linistit
“Expunerea pe segmentul real estate este de 3 mld. euro, cam 95%, dar totul este colaterizat cu ipoteci. Chiar daca preturile pe piata imobiliara ar mai scadea, de ce sa nu mai plateasca oamenii ratele la case? Ca bancher, trebuie sa-ti faci un calcul in functie de capacitatea de rambursare a clientului, nu in functie de colateral. Astazi, colateralul are o valoare, iar maine poate sa fie cu 15% mai putin”, spune Schreiner.”
Oare chiar este linistit, daca da pentru cat timp inca, furia sociala se amplifica de la o zi la alta.
BNR incurajeaza executarile silite 20/03/2009
Posted by moderat in ARB, banci, bnr, credite.Tags: bnr, executari judecatoresti, executori bancari, IPOTECI, provizioane, reglementari
1 comment so far
Incep sa prinda contur presiunile facute de banci prin ARB, dar si declaratiile de sustinere a bancherilor din partea presidentiei si a statului, toate acestea in defavoarea populatiei clienta a bancilor.
Azi, BNR-ul a aprobat, si o sa intre in vigoare dupa publicarea in MO, noul regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea provizioanelor specifice de risc de credit. In fapt prin aceste noi reglementari, diminueaza singura retinere de pana acum din partea bancherilor de a trece la executarea silita a ipotecilor, si anume provizioanele ce trebuiau realizate in cazul executari silite.
Conform comunicatului BNR:
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat noul Regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Armonizarea permanentă a cadrului de reglementare cu practicile internaţionale în domeniu, precum şi simplificarea acestuia reprezintă o preocupare constantă a băncii centrale.
Noul cadru de reglementare are ca obiectiv apropierea treptată a reglementărilor naţionale de standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) în ceea ce priveşte regimul garanţiilor aferente creditelor întârziate la plată de mai mult de 90 zile în procesul de constituire a provizioanelor.
Modificarea de fond constă în flexibilizarea cadrului de reglementare, noul regulament permiţând împrumutătorilor să ia în considerare o cotă de cel mult 25 la sută din valoarea recuperabilă a garanţiilor la determinarea provizioanelor aferente creditelor menţionate mai sus, spre deosebire de cadrul de reglementare anterior care nu permitea ajustarea nivelului provizioanelor pentru creditele restante de mai mult de 90 de zile”
Parerea mea ca aceasta exprimare „25 la sută din valoarea recuperabilă ” o sa dea o linie directiva paguboasa in cazul valorificarii ipotecii de executat, mai ales in conditiile in care sunt implicati executorii bancari.
Ce vor bancile de la Basescu? 04/03/2009
Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie.Tags: abuz, anpc, banci, clauze, contract, credite, IPOTECI, isarescu, modificari, oug174/2008, RESTANTE CREDITE
1 comment so far
In declaratiile de presa ce au urmat intalnirii dintre Isarescu, Basescu si ARB:
– eliminarea a mai multor prevederi din OUG 174, privind Protectia Consumatorilor, care cat de cat ne mai proteja
– pastrarea executorilor bancari.
Pentru cei ce mai aveau speranta ca in aceasta tara pe cineva ii intereseaza soarta celor multi, clienti ai bancilor, acum sper ca totul este clar. Suntem in bataia vantului.
Sunt surprins de raspunsul presedintelui, „ca voi avea grija la promulgare”, adica o sa intoarca in parlament, adica in Camera Deputatilor legea ce decurge din OUG 174.
Consider ca totul este impins la extrem, si ar trebui sa FACEM ceva, nu stiu, poate o scrisoare deschisa catre Presedentie, catre Parlament, catre Dracu mai stie unde, insa acum chiar putem actiona pana nu-i prea tarziu.
Mugur Isarescu si-a luat casa pe credit de la Volksbank 06/02/2009
Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank.Tags: banci, bnr, comisioane, dobanda fixa, dobanzi marite, IPOTECI, isarescu, modificari, rezerva minima obligatorie, volksbank
1 comment so far
Guvernatorul Bancii Nationale a achizitionat anul acesta (2007) un apartament de 110 mp in Bucuresti, pentru care a platit aproape 200.000 de euro
Aproximativ 200.000 de euro. Atit a platit guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, pentru un apartament achizitionat anul acesta in Capitala. Locuinta, a carei suprafata atinge 110 metri patrati, a fost cumparata cu un credit ipotecar contractat de la Volksbank in 2006. Potrivit declaratiei de avere a guvernatorului, la finele anului 2006, restul de plata la credit era de 698. 617 lei. Imprumutul a fost contractat in moneda nationala.
Din declaratia de avere a lui Isarescu, postata pe site-ul Bancii Nationale, mai aflam ca oficialul Bancii Nationale are plasamente in depozite si conturi curente in valoare de aproximativ 190.000 de lei, majoritatea constind in depozite in lei la banci din Romania. Venitul salarial anual obtinut de guvernator in 2006 se ridica la aproape 300.000 de lei sau echivalentul a peste 7.200 de euro pe luna. Isarescu mai are bijuterii in valoare de 27.000 de euro, tablouri in valoare de 20.000 de euro si vesela din argint in valoare de 4.000 de euro.
Guvernatorul mai detine si trei autoturisme achizitionate in 1993, 2002 si 2005 si respectiv o barca cu motor cumparata in 2004. Guvernatorul are, impreuna cu sotia, si o firma, Mar SRL, specializata pe productia de vinuri. Valoarea nominala a actiunilor detinute la aceasta firma se ridica la 231.000 de lei. Isarescu produce, prin intermediul Mar SRL, si un vin obtinut dintr-o specie veche romaneasca de strugure denumita Crimposie, un soi foarte rar cultivat in zilele noastre.
Cu tot cu apartamentul achizitionat in 2007, guvernatorul are cinci proprietati imobiliare, dintre care una mostenita. Detinerile imobiliare constau intr-un teren in comuna Gruiu linga Bucuresti, o casa de vacanta si una de locuit in Dragasani si doua apartamente in Capitala. (www.cotidianul.ro)
Am verificat si ultima declaratie de avere a guvernatorului si lucrurile se confirma.
Dă clic pentru a accesa isarescu_m20071122.pdf
Aceasta este doar o constatare, intrebarea este daca cumva si contractul acesta este cu dobanda fixa ce se majoreaza sau daca cumva a fost prelungit comisionul de rezerva minima obligatorie impus de bnr? Cred ca da…..
Bancherii vor banii nu ipotecile ! 05/02/2009
Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie.Tags: ARB, bnr, credite, IPOTECI, RESTANTE CREDITE
add a comment
Conform site-ului http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancherii-cer-bnr-intarzierea-executarii-silite-a-datornicilor-3861404/ Bancherii cer BNR intarzierea executarii silite a datornicilor.
„In prezent, clientii care intarzie mai mult de 90 de zile plata ratei intra in procedura de executare silita, iar bancile sunt nevoite sa provizioneze integral creditul.
Bancherii solicita Bancii Nationale prelungirea de la 90 de zile pana la 150 de zile a termenului de intarziere la plata ratei la un credit, dupa care se trece la executarea silita a clientului si la provizionarea integrala a creditului respectiv.
„Puterea bancii slabeste, clientul este exasperat si nu mai coopereaza” in actualele conditii de reglementare, sustine Consiliul de Administratie al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) intr-o scrisoare adresata prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu prin care propune adaptarea sistemului de supraveghere la situatia de criza internationala.
In ianuarie, numeroase banci au resimtit cresteri ale intarzierilor la achitarea ratelor mai ales la creditele in valuta, unde deprecierea rapida a leului a ingreunat efortul rambursarii. La nivelul anului trecut, soldul restantelor acumulate de populatie la credite a urcat de 2,6 ori in lei, pana la 2,86 miliarde lei (echivalentul a aproape 720 mil. euro), conform datelor BNR, in conditiile in care in noiembrie si decembrie a fost consemnata o accelerare.
Inca din noiembrie 2008, bancile aveau provizioane duble fata de nivelul din urma cu un an, insumand echivalentul a 1,7 mld. euro. Cresterea provizioanelor va incepe sa muste din profiturile bancilor.
Bancherii sustin ca BNR ar trebui sa incurajeze bancile sa reesaloneze si sa restructureze creditele cu probleme. „Daca pana de curand reesalonarile sau restructurarile de credite nu erau privite cu ochi buni de controlori, in prezent acestea trebuie incurajate pentru a salva ce se poate din creditele care incep sa inregistreze restante.” In incercarea de a-si diminua costurile cu provizioanele pentru credite neperformante, bancherii solicita acceptul Bancii Nationale ca in cazul creditelor cu garantii la care se acumuleaza intarzieri mai mari de 90 de zile sa constituie provizioane la valoarea „expunerii nete” fata de un client, expunere determinata prin deducerea valorii garantiilor (ipoteci de exemplu) din creditul ramas de rambursat.
In principiu, bancile declanseaza procedurile de executare silita dupa 90 de zile de la o scadenta nerambursata, insa de regula incearca mai intai solutii amiabile de reluare a platii ratelor.
Restantele mari mari de 30 de zile sunt raportate la Biroul de credit, iar bancile incep sa constituie provizioane in functie de incadrarea imprumuturilor in categoriile substrandard, indoielnic sau pierdere.
Tocmai acum cand autoritatile cer ca bancile-mama din Europa sa continue sa-si finanteze filialele din Romania inclusiv cu sprijinul Comisiei Europene si al Bancii Centrale Europene, bancherii solicita BNR sa nu mai pretinda fiecarui jucator, indiferent de „sanatatea” acestuia, sa includa in strategia privind lichiditatea in caz de criza linii de credit acordate de alte banci sau facilitati stand-by (finantari puse la dispozitie pe o anumita perioada, fara obligatia tragerii de sume).
„In climatul actual nu mai este posibil asa ceva din motive obiective pecum ratingul de tara foarte scazut, lipsa increderii reciproce pe plan intern si internationale, lipsa resurselor disponibile sau a apetitului pentru risc”, sustin bancherii. ”
Sunt cateva intrebari care nu-mi dau pace (pot fi considerate ca fiind subiective) la care as fi curios sa aflu raspunsuri:
1. Aceasta solicitare este in interesul clientilor datornici sau cumva bancile nu vor sa se incarce cu ipoteci imobiliare a caror valoare de piata este in plina scadere? De ce sa scada valoarea la ei, mai bine la client, ptr ca exista un contract care le da posibilitatea de urmarire judiciara pana la recuperarea integrala a datoriilor.
2. De ce ARB-ul nu cauta solutii de inlaturarea cauzelor ce au dus la asemenea cota de restantieri, si incearca doar sa diminueze impactul efectelor asupra profitabilitatii bancilor? Din experienta mea 80% din cauze sunt determinate de proprii membri, cea ce ar fi foarte usor de rezolvat, daca se si doreste acest lucru.
3. Am citit ca ARB-ul solicita BNR-ului chiar limitarea dobanzilor la depozite, intrebarea este de ce aceasta asociatie nu solicita bancii centrale si limitarea Dobanzilor si Comisioanelor la CREDITE?
4. Referitor la BNR, din ce am citit pe site-uri de dezbateri, acestia invoca statutul lor de reglementare si nu de implicare in strategia comerciala a bancilor. In aceste conditii de ce totusi ARB-ul solicita acesteia modificari a politicii comerciale a bancilor? Oare exista portite doar pentru unii, iar populatia (prostimea) este plimbata pe la ghisee, de la banca la OPC?
Bine spunea cineva, ca orice favoare vacuta de banca te costa triplu in realitate!
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 