jump to navigation

BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor. 27/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, curs valutar, dobanzi, euro, lei, opc, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
14 comments

BNR-ul recunoaste abuzul bancherilor, insa il accepta prin pozitia adoptata fata de OUG 50/2010. ARB-ul reclama OUG 50/2010 ca avand caracter retroactiv insa nu-i deranjeaza retroactivitatea practicata de ei asupra contractelor semnate anterior deciziilor lor, oricare ar fi acestea, ei le aplica in principal asupra clientilor existenti si mai putin asupra celor viitori, dupa cum rezulta din materialul de mai jos din Ziarul Financiar.

Creşterea marjelor de dobândă şi, într-o măsură mai mică, reducerea costurilor de operare le-au permis băncilor să digere creditele neperformante fără să piardă prea mult din profituri. Strategia bancherilor pentru a se proteja de criză a fost să majoreze costul împru muturilor pentru clienţii buni-platnici şi să reducă dobânzile acordate de ponenţilor pentru a putea să digere pierderile pe care le au din creditele pe care nu le mai recuperează, este concluzia la care a ajuns Banca Naţională în Raportul asupra stabilităţii financiare – ediţia 2010.

Creşterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante a fost invocată mereu de bancheri ca motiv pentru scumpirea creditelor. Aceste scumpiri nu au vizat însă doar creditele nou-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cu plata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiri ale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii.
O asemenea politică s-ar putea dovedi însă contraproductivă pe termen lung.
„Prin politica de preţuri pe care o practică în aceste luni, un număr de bănci vor avea de suferit pe viitor din perspectiva relaţiei cu clienţii lor. Poţi miza că acum clientul este captiv şi nu are de ales, dar este de văzut în ce măsură, odată eliberat de povara creditului, se va întoare la tine ca bancă”, comentează Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
Băncile aveau în iunie o marjă de dobândă de şapte puncte procentuale la lei, în condiţiile în care dobânda medie la creditele în lei pentru populaţie era de 14% pe an, iar la depozite se plătea o dobândă de 6,9% pe an. În iunie 2009 marja era de 4,9 puncte procentuale, în creştere deja de la circa trei puncte procentuale înainte de declanşarea crizei financiare în toamna lui 2008.

În acest fel, sistemul bancar a reuşit să încheie anul trecut pe plus, cu un profit cumulat de 182 de milioane de euro, mai mic totuşi decât vârful istoric de peste un miliard de euro, atins în 2008.

Şi oamenii de afaceri critică practica băncilor de a-i sufoca pe clienţii existenţi, în condiţiile în care efortul mai mare făcut pentru plata ratelor le lasă oamenilor mai puţini bani pentru consum, afectând implicit afacerile firmelor. În acest context, Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 din iunie care stabileşte noi reglementări pentru creditele pentru consumatori – cum ar fi eliminarea comisionului de rambursare anticipată – a fost primită cu entuziasm de clienţi şi de oamenii de afaceri, dar a stârnit nemulţumirea bancherilor.
După primele şase luni din 2010 băncile locale contabilizează însă o pierdere cumulată de 56 de milioane de euro din cauza cheltuielilor tot mai mari cu provizioanele. Este pentru prima în istoria recentă când sistemul bancar încheie un semestru cu pierdere. Totuşi, bancherii au continuat să facă eforturi pentru a-şi îmbunătăţi câştigul din operaţiunile curente, astfel încât acesta să acopere în proporţie tot mai mare pierderile financiare. „În iunie 2010, profitul operaţional era cu 20,6% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, veniturile operaţionale scăzând într-un ritm mai lent decât cheltuielile similare”, subliniază raportul BNR. Spre exemplu, băncile şi-au redus personalul cu 5% pe parcursul anului trecut.

„Băncile au încă în bilanţurile lor multe active de o calitate îndoielnică. Principala lor prioritate este să transforme aceste active în lichidităţi”, spune fostul analist economic. Şi BNR notează că pe parcursul anului 2009 băncile au cerut garanţii mai mari pentru acordarea de credite – mai ales în cazul companiilor – în timp ce clienţilor individuali le-au impus un grad de îndatorare mai mic. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de 60 de zile – unul din principalii indicatori urmăriţi de BNR – a urcat constant în ultimii doi ani, de­păşind 17% în iunie anul acesta, de la 5% în toamna lui 2008.
În altă ordine de idei, Crăciun critică şi BNR pentru că a urmărit cu prea multă determinare stabilizarea cursului, cu costul menţinerii dobânzilor la lei la niveluri ridicate.
„Cu toate că lichiditatea s-a ameliorat, volatilitatea ratelor de dobândă a rămas importantă. Băncile au translatat o parte din aceste incertitudini ale pieţei monetare către companii şi populaţie, concomitent cu mărirea primei pentru riscul de credit. Marja ratei dobânzii (faţă de Robor trei luni) pentru finanţarea în lei a celor două sectoare a fost în creştere, deşi rata de politică monetară a scăzut continuu”, subliniază BNR. Din 2008 şi până în primăvara acestui an banca centrală a redus dobânda-cheie cu patru puncte procentuale, respectiv de la 10,25% pe an la 6,25% pe an.

Anunțuri

TUPEU MAXIM. Bancile sustin ca daca nu mai pot fura, din cauza OUG 50/2010, ce nu au reusit sa fure reprezinta pierderi. 24/08/2010

Posted by moderat in abuz, act aditional, anpc, ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, comisioane, contract, credite, dobanzi, euro, lei, opc, Procese, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
13 comments

Razboiul declansat de aparitia OUG 50/2010 intre ARB + BNR si ANPC a atins cote extreme, au foast lasate deoparte orice eticheta, au aparut amenintari voalate la persoana, jigniri si promisiuni de schimbare din functii, conform unor surse din cadrul protectiei consumatorilor.
Pe un alt front bancherii si bnr-ul fac un lobby puternic printre parlamentari pentru sustinerea unui amendament prin care ordonanta sa se aplice doar pentru contractele ce se vor semna dupa promulgarea legii in parlament. Se pare ca deja au gasit sprijin intr-un partid dar le mai trebuie vreo 33% !
In banci nu se mai dezbate altceva, toti fac simulari si vopsesc cifre (la cererea ARB-ului, conform unui angajat) astfel incat sa trimita pana luni la BNR si ARB situatii cu efectele aplicarii ordonantei. Din aceste situatii vor rezulta sumele pe care bancile nu le vor mai incasa in urmatorii 25 de ani din contractele actuale, sume pe care le prezinta ca fiind pierderi si nu sume ce nu mai pot fi furate de la clienti, ptr ca tupeul si nesimtirea lor nu cunoaste limite.
Toate aceste date vor fi prezentate marti 31 august cu ocazia intalnirii dinre BNR, ARB si ANPC, unde primii vor sa prezinte aceste date, pe langa angajamentul cu FMI si normativa europeana care nu oblia la retroactivitate, ca avand efecte catastrofale asupra Romaniei. ANPC-ul pregateste cele 14 decizii definitive si irevocabile referitoare la abuzurile bancilor, cele 140 de procese de pe rolul instantelor, si miile de reclamatii la adresa bancilor, la care adauga acordul CE asupra aplicarii retroactive. De asemenea ANPC-ul a adunat informatii despre actuala practica a bancilor de a aplica OUG 50/2010 pe langa spiritul legii, tocmai pentru a dovedii practicile abuzive ale bancilor si tentativa lor de inselaciune.
Conform unor date trimise catre BNR o banca a anuntat ca in urma aplicarii nu mai pote fura 514 milioane de euro (ei spun ca suma reprezinta pierderi). Nu mai conteaza ca este o banca de top si ce “Prime Rate “ practica, ci sa analizam aceasta cifra din puctul de vedere al sumelor cu care sunt abuzati clientii. Daca generalizam la intreg sistemul bancar probabil o sa constatam ca suma totala este de circa 3000 milioane de euro in 30 de ani, adica cu 100 de milioane de euro sunt furati (si este o suma minima, garantat) anual clientilor cu credite la banci.
Oricum, martea viitoare sper sa nu avem surprize neplacute, pentru ca din acel moment trebuie sa lasam scrisul si sa actionam, sa trecem la pichetarea ARB-ului, BNR-ului, bancilor, etc.

BNR a amendat recent o banca; intreaga conducere a bancii. 20/11/2009

Posted by moderat in banci, bnr.
Tags: , , , ,
7 comments

Nicolae Cinteza, BNR: „Am amendat conducerea unei banci si pe toti membrii Consiliului de Administratie cu cate 6 salarii. Mintisera”

Ultima amenda data?
Nicolae Cinteza: Un intreg Consiliu de Administratie al unei banci si conducerea ei. Le-am dat 9 amenzi, fiecare a cate 6 salarii.

De ce ?
Nicolae Cinteza: Pentru „ aplicarea eronata a normelor interne de creditare ”.

Adica ? Suna foarte…
Nicolae Cinteza: Au mintit. Au incercat sa ne induca in eroare, ca sa nu fie nevoiti sa mai constituie provizioane. Or, cu asa ceva nu avem niciun fel de mila. Pentru ca daca eu iau de bun ceea ce ei imi spun si imi fundamentez deciziile pe asta, iau decizii gresite.
Practic, au restructurat niste credite, le-au re-esalonat, fara sa respecte propriile norme interne. Noi am aflat si i-am sanctionat. E simplu .

In cazul a cator banci ati cerut cresterea solvabilitatii?
Nicolae Cinteza: Avem 12 banci la care am cerut ridicarea solvabilitatii de la 8 %, la 10 %. Nu pentru ca ar avea probleme. Din prudenta.

Reusesc bancile sa va “duca” cu vorba sau cu indicatorii?
Nicolae Cinteza: Pe termen foarte scurt, poate. Dar sa stiti ca le prindem imediat, iar pedepsele sunt fara mila in situatii din acestea.
Cea mai prosteasca greseala e sa ne minta. Noi oricum aflam, mai devreme sau mai tarziu. Si luam masurile cele mai dure in asemenea cazuri. Am dat zeci de amenzi in acest an. Desigur, nu toate pentru tentative de inducere in eroare…In plus, atunci cand vedem ca unei banci I se deterioreaza anumiti indicatori, punem imediat mana pe telefon si il rugam pe sef sa treaca la o cafea, la o discutie…Nu vreau sa merg eu la sediul bancii, pentru ca poate ca s-ar interpreta gresit.

Lumea care m-ar vedea intrand intr-o banca ar putea presupune ca m-am deplasat la banca respectiva pentru ca ea ar avea o problema. Si nu e cazul. De regula, treaba se rezolva foarte simplu. Ii transmitem actionarului sa aduca bani, daca situatia o impune. Daca aduce, toata lumea e fericita. Daca nu, actionarul ramane fara dreptul de a vota. Pentru ca asta facem. Un actionar care refuza sa aduca bani ca sa isi ajute banca, ramane fara drept de vot. Punct.

Cazuri in care solvabilitatea sa se fi prabusit sub 8 % au fost?
Nicolae Cinteza: Da, am avut un caz de banca la care solvabilitatea cazuse la 6,7 % fata de minimul pe care il acceptam, de 8 %. Avea expuneri mari pe un grup de firme care intrasera in insolventa si asta e, ii scazuse solvabilitatea. Si in momentul in care ii urc indicatorul acesta, il opresc automat si din creditare.

Si ce ati facut?
Nicolae Cinteza: Am pus mana pe telefon, am sunat actionarul principal si i-am spus ca are doua variante. Sau vine cu bani de acasa, sau il pun in administrare speciala si asta inseamna moarte curata.

De ce?
Nicolae Cinteza: Pentru ca nicio banca din lume, cand intra sub administrare speciala, nu rezista. Lumea care aude, fuge sa isi scoata banii si banca nu poate face fata tuturor retragerilor si moare.

Si ce a facut?
Nicolae Cinteza: A venit in cateva zile cu banii.

Bancile raporteaza trimestrial solvabilitatea, nu?
Nicolae Cinteza: De regula, da. Dar sunt banci carora le-am cerut sa imi trimita indicatorii de solvabilitate nu trimestrial, cum se obisnuieste, ci lunar. Am observat in cateva cazuri punctuale ca nu pot sa dorm bine 3 luni, gandindu-ma la solvabilitatea lor. Si atunci, ca sa dorm eu linistit, le cer sa -mi trimita lunar situatia.

Puteti fi mai concret…?
Nicolae Cinteza: Am observat ca in trecut dadusera credite cu foarte mare generozitate si ne-am gandit sa fim prudenti. In momentul in care ne uitam pe datele lor si vedem ca provizioanele au crescut excesiv, repet, excesiv, il punem sa se asigure ca sta bine cu solvabilitatea. Avem insa si banci care au peste 10% solvabilitate, fara sa le-o ceara nimeni.

Imi spuneati mai devreme de cazul acela cu declararea insolventei…
Nicolae Cinteza: Da, una din problemele care trebuie neaparat rezolvata este cea legata de declararea insolventei. De usurinta cu care se declara aceasta insolventa. Am vazut un caz al unei firme care avusese un credit sindicalizat de la 5 banci si careia I se ceruse insolventa pentru 3000 de euro. Sigur ca poti sa ai o problema temporara de lichiditati, dar noi trebuie sa ne asiguram ca problema se poate rezolva si ca nu vor fi probleme la nivel de sistem din aceasta cauza.

Isi vand si isi rascumpara bancile propriile portofolii de credite? De ce?
Nicolae Cinteza: Da, sigur ca bancile isi rascumpara uneori creditele. E o procedura uzuala. Le-au vandut bancii mama si constata acum ca de fapt sunt credite bune si iau imprumut de la banca mama ca sa isi rascumpere portofoliile. Au nevoie de o baza de profit. Or, daca nu ai active, de unde sa faci profit?

Cat de des au loc intalnirile cu cele 9 banci? Agreementul nu e semnat pe doi ani? De ce trebuie sa va vedeti asa de des?
Nicolae Cinteza: Intalnirea cu reprezentantii bancilor, cu cei ai FMI si ai CE are loc de regula trimestrial. Sigur ca li se cere sa isi mentina expunerea pe Romania, dar aici ne lovim oarecum de un paradox.

Ce paradox?
Nicolae Cinteza: Pai, ca sa isi mentina expunerea pe Romania, in conditiile in care piata noastra nu poate absorbi o suma infinita, e nevoie sa isi asume pierderi. Or, mie, ca supraveghetor, nu imi convine sa vad pierderi in bilanturi. Dar si ei vor sa isi mentina expunerea, sa stiti. Discutam cu omologul meu din Grecia. Grecii chiar vor sa isi mentina expunerea pe Romania, din ratiuni pur economice. Castiga la noi bani frumosi, din diferentialul de dobanda.

Cum mai stau bancile cu cota de piata?
Nicolae Cinteza: E interesant. In 2007, cand le-am rugat sa imi spuna ce cota de piata au, daca le adunam depaseau cu mult 100 % din piata. O supraevaluau clar. Acum, in 2009, daca adun cotele comunicate de ele, iese mai putin de 90 % din piata.

Cand se va relua creditarea?

Nicolae Cinteza: Acum, perceptia de risc e foarte ridicata si daca va uitati in media, veti vedea ca sperante pentru reluarea prea curand a creditarii, nu sunt. Se voreste despre peste 100.000 de companii care au inchis portile, despre somaj in crestere in sectorul bugetar, cum sa dai credite in asemenea conditii? Poate la anul…

Evident, va fi o reluare la alte viteze…
Nicolae Cinteza: Clar. Sa nu isi inchipuie cineva ca va fi la fel ca inainte. Vremurile in care te duceai cu buletinul si luai zeci de mii de euro, a trecut

Isi reevalueaza bancile, garantiile?
Nicolae Cinteza: Sigur ca da. Sunt chiar obligate sa faca reevaluari periodice ale garantiilor. Eu le cer ca periodic sa imi dea valoarea justa a lor, cea de piata. Si facuta de un evaluator independent. Dar am intalnit si situatii in care re-evaluarile nu mai fusesera facute de doi ani. Si normal, le-am pus in vedere sa le faca urgent.

Pai, pe piata imobiliara, care e acum pretul just?
Nicolae Cinteza: Cel la care evaluatorul independent il comunica

Mai cresc creditele neperformante?
Nicolae Cinteza: Varful lor a fost in martie, cand dinamica era la 58 % (fata de decembrie 2008). Acum lucrurile s-au mai aranjat in bine. Cea mai mare problema e la creditele cu buletinul, care desi pondereaza cu 22% in total credite, produc 63,4 %

A propos de creditare, am auzit de cazuri aiuritoare de-a dreptul. Un credit de milioane de euro, garantat cu un post trafo, de pilda. Ati intalnit asemenea situatii?
Nicolae Cinteza: Sigur ca da. Am avut de pilda un caz in care un receptioner de hotel a luat un credit absolut halucinant. A incheiat contracte pentru cateva camere din hotelul lui, dar contractele de inchiriere erau facute pe o durata de o zi. Ce bancher normal da un credit cu asemenea garantii? Sau un alt caz, in care solicitantului ii crescuse salariul de peste 20 de ori intr-un an. Unde sunt cresteri salariale la nivelul asta? Sau cazul unui credit garantat cu un siloz. Ala, silozul, nu avea nici macar curent electric…

Si ce ati facut in situatii din acestea?
Nicolae Cinteza: Le-am cerut sa si-l provizioneze cu 150% !

(www.hotnews.ro)

Schimbari la Volksbank; ‘liber impuse!’ 22/10/2009

Posted by moderat in abuz, act aditional, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, contract, credite, dobanzi, Procese, Punct de vedere, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
22 comments

Dupa cum se zvonea in piata acum mai bine de 2 saptamani, informatii postate chiar aici (comentariile 89,90,91), Roxana Bolocan, care a condus operatiunile de retail ale Volksbank intr-o perioada in care banca a crescut agresiv, isi cauta un nou loc de munca. Nu se stie exact motivul acestei inlocuiri, unii spun ca este efect al creditelor cu dobanda fixa majorata, si care va revenii la conditiile initiale ale contractului in urma miilor de procese aflate pe rol, altii sustin ca au fost divergente intre ea si partea austriaca din conducere. Mai se aude cum ca ar fi venit decizia chiar din Lipscani datorita numarului mare de reclamatii adresate inclusiv BNR-ului dar si datorita invocarii BNR-ului in adrese catre clienti (va mai aduceti aminte de Isarescu – ecologist, declaratii de la Cluj).

Chiar nu conteaza motivul, sa spunem ca in gimnastica- un exercitiu LIBER IMPUS, argumentele clientilor sunt cat se poate de clare. Au fost si inca mai sunt abuzati de Volksbank, si decizia de a o inlocui doar pe Roxana Bolocan nu este nici pe departe una de a rezolva situatia. BNR-ul trebuie sa-i exmatriculeze pe toti din conducerea bancii, incepand cu Gerald Schreiner si Herwig Burgstaller, continuand cu Valentin Vancea dar si cu Radu Vasilescu (noul director al departamentului de restructurare credite) care cred eu ca este artizanul acelui nou act aditional impus clientilor, prin care chiar ii saboteaza. Toti sa fie inlaturati, pentru practici incorecte, de banca nationala.

Revenind la Roxana Bolocan, in prezent se afla in concediu de ingrijire a copilului, dupa ce pozitia sa de responsabil cu retailul fusese ridicata recent la rangul de vicepresedinte. Concediul se va intinde pana in aprilie 2010, iar in aceasta perioada contractul de munca este de drept suspendat.

Contactata de presa in legatura cu informatiile din piata privind o posibila despartire de banca, Bolocan a replicat: „Probabil aceasta va fi decizia.” Ea a facut parte din echipa initiala, cu care austriecii de la Volksbank si-au lansat operatiunile pe piata locala, in anul 2000.

Oficialii bancii nu au comentat aceste informatii, normal spun eu tinand cont de caracterul lor, insa o sa-i vedeti cum vor aparea pe sticla (la TMC TV – postul tv ce se ocupa de spalarea imaginii contra publicitate) si o sa ne spuna Gerald sau Melania cat de corecti si frumosi sunt ei.
Operatiunile de retail ale Volksbank sunt gestionate in prezent de Cristian Radu, director adjunct de retail.

Expansiunea foarte rapida a atras constant comentarii privind sustenabilitatea cresterii si calitatea portofoliului de credite. BNR a derulat in vara o ampla inspectie de audit in Volksbank. De altfel, provizioanele facute pentru a acoperi deteriorarea creditelor au impins banca pe pierdere anul acesta, cu un minus de 36 mil. euro la 30 iunie, conform contabilitatii romanesti, aceasta fiind una dintre cele mai mari pierderi individuale din sistemul bancar.

PS. Poate ar fi util sa-i propunem un contract de colaborare Domnei Roxana Bolocan. Sigur ar fi utila cel putin ptr clientii Volksbank. Cred ca daca pleaca cu scandal, cum se pare, o sa accepte si voluntaritul. Ce aspuneti Doamna, n-ar fi un gest frumos?

Isarescu, mai apatic ca oricand. Olteanu un taran. 08/10/2009

Posted by moderat in bnr, Punct de vedere.
Tags: , , , ,
1 comment so far

Am reusit sa urmaresc azi votarea in Parlament a noi conduceri, cu mandate din 11 octombrie. Nicio surpriza, cireada politica a votat politic, lista propusa si compusa din cei 9 membrii avizati de comisie a primit 251 de voturi pentru si 40 impotriva.

Dupa aflarea rezultatului a fost rugat a adresa cateva cuvinte camerelor reunite. Vizibil nemultumit de parte din echipa, acesta a insirat 3-4 fraze, foarte apatic, fara a se regasi nici cea mai mica urma de fericire personala, cum ar fi fost normal pentru primirea celui de al 4 mandat.

La iesire ziaristii au incercat sa-i zmulga vreo declaratie insa apatia l-a determinat sa-i refuze, anuntand ca o sa comunice printr-o conferinta de presa de la BNR, acolo, spune guvernatorul, o sa va pot spune mai multe.

Un alt aspect ce tine de calitatea omului Olteanu, de taranul Bogdan Olteanu, dupa anuntarea rezultatelor au fost prezentati personal cei 9. Toti se ridica in picioare cu diplomatie si saluta sala cu respect si diplomatie. Ii vine randul si taranului Olteanu, care sa ridica in picioare si face cu ochiul. Tot din inalta educatie primita si acumulata de Olteanu mai pot exemplifica. In timpul votarii unii parlamentari a trecut sa dea noroc cu cei 9 ce stateau in prezidul Parlamentului. Toti din conducerea bancii se ridicau in picioare decate ori era cazul cu o singura exceptie, taranul Bogban Olteanu. Cum sa se ridice el in picioare, el fiind viceguvernator, in fata unor parlamentari.
Nu cumva este din acelasi partid cu renumitul ministru de externe care arata degetul unui rege, acel yes-man ca-mi scapa numele lui. Daca asta este conduita liberala atunci imi cer scuze pentru pretentiile mele, dar din pacate nu pot sa-mi anulez si votul dat acestui partid, de fapt votul a fost ptr politica liberala. M-am inselat.

Atac la LEU! 14/09/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, curs valutar, euro, lei, Punct de vedere.
Tags: , , , , , ,
11 comments

Se pare ca devine o regula, fiecare toamna cu atacul la moneda nationala.
Dupa incercarea semi-esuata din octombrie 2008 baietii destepti au inceput un nou atac la moneda nationala. Spun semi-esuata si nu esuata ca guvernatorul bancii centrale pentru ca stim cu totii ca au trebuit vreo 8-9 luni de lupta cu ROBOR-ul. Dar asta e trecut, si pe atunci la BNR mai erau si niste banuti din RMO.

Acum, la aproape un an, niste bancheri de pe o insula, dar nu numai, au declansat inca un atac asupra leului. Dupa vreo 2 saptamani de campanii de PR prin intermediul diversilor specialisti de prin bancile de la noi (cititi ultimele rapoarte ale bancilor), care ne pregatesc de un curs de 4.5-4.6 ron/euro, de vreo 4 zile au inceput atacul, inca nu agresiv pentru a testa reactia BNR-ului, insa conform unor info, acestia astepta o eventuala criza politica pentru atacul final.
Isarescu se afla si el la final de mandat, chiar ultima luna a lui si inca nimic nu e sigur despre un nou mandat, BNR-ul e putin mai subtire la punga, bani de la FMI se duc direct la Finante, brokerii si bancherii nu au intodeanu interese comune cu Romania, aproprierea si a unor scadente financiare ptr guvern dar si altele (nu la intoarcerea romanilor din CO cum motiveaza „analistii independenti”) creeaza un teren numai bun pentru acest ATAC LA LEU.

Reactia Guvernatorului a fost directa azi dupa ce se pare ca a constat ca baietii nu au prins mesajul voalat de saptamana trecuta. El a declarat azi ca „Bineînţeles că încearcă, dar suntem cu ochii pe ei” intrebat daca leul este atacat. Din pacate mesajul nu ne poate linistii, si noi suntem cu ochii pe curs dar si pe scadentarul creditului, si nu prea e ok ce vedem.

Azi BNR-ul anunta o referinta record pentru ultimele 6 luni, 1 euro = 4.2747 lei, insa acum pe interbancar cursul este de 4.2830-4.2850 si tendinta de depreciere a leului continua. Si sa nu uitam ca fata de monedele din regiune in anul 2009 leul este detasat pe primul loc al topului deprecierii in raport cu moneda europeana, pe la 7% dublu fata de urmatoarea clasata.

Oare o fi bine sa ne uitam la acest atac in loc sa reactionam, oare reactionam insa numai atat putem? Sau poate asteptam 21-22 septembrie sa avem cu ce reactiona, cine stie. Nu cred ca cineva se gandeste ca reactia bnr-ului are vreo legatura cu sustinerea ptr un nou mandat pentru actualul Guvernator si a viceguvernatorilor.

Mugur Isărescu – nou record mondial. Pentru cine? 16/07/2009

Posted by moderat in bnr.
Tags: , , , ,
9 comments

Mugur Isărescu a intrat oficial, azi 16 iulie 2009, în Cartea Recordurilor ca fiind guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale, după ce şi-a început mandatul în 1990, conform World Records Academy.
La 60 de ani, Isărescu, a coordonat timp de 19 ani politicile economice ale României, fiind considerat de unii premierul “ascuns” al ţării. De asemenea, mulţi consideră că echipa condusă de Isărescu, în cadrul BNR, a salvat România de la un colaps asemănător celui din Bulgaria, după ce a crescut rezervele naţionale de aur şi euro, a temperat inflaţia şi a introdus leul nou.

Rolul jucat de Isărescu în economia românească este comparat cu cel al lui Laszcek Balcerowicz, care a implementat reformele din Polonia.

Este singurul politician român membru al Comisiei Trilaterale. De asemenea, este membru al Clubului de la Roma.

Cum la moment festiv se spun numai lucrurile pozitive, ma adaptez dar nu pot sa ma abtin sa adresez doar o singura intrebare:
Este un record pozitiv al Romaniei ca a avut timp de 19 ani un singur guvernator al bancii nationale?

Bancile isi trec “creditele neperformante” pe ROSU. 19/06/2009

Posted by moderat in abuz, ARB, banci, bnr, credite, Punct de vedere.
Tags: , , , , , , , , , , , ,
3 comments

Nu, nu este vorba de uzuanta contabila de a trece sumele de incasat cu rosu (dar nici departe nu suntem), nu este vorba nici de trecerea lor pe culoarea interzisa a semaforului (dar se poate asocia si acestuia).
Este vorba de un angajament politic, din partea unui partid a carui culoare este ROSU, prin care AVAS ar urma sa preia creditele declarate neperformamte de bancile de pe meleagurile noastre. Pentru cine nu stie AVAS-ul este controlat de PSD, si cine nu crede poate verifica Declaratiile de Interese de pe pagina autoritatii, incepand chiar cu Presedintele ei, Ursache Mircea.

Si despre aceasta intelegere dintre bancile straine si AVAS (singura institutie a statului ce ar putea prelua activele toxice) nu spun eu ci un cunoscut analist, Ilie Serbanescu, intr-o analiza publicata pe http://www.bloombiz.ro sub un titlu inspirat (redau mai jos tot aricolul):

“De la Bancorecsi romanesti la Bancorecsi straini!”

“Se vorbeste prin targ – si chestiunea, desi a ajuns pe la posturi de televiziune, nimeni nu se invredniceste s-o clarifice oficial, macar s-o confirme, ca oricum de infirmat nu s-a incumetat nimeni! – ca, in pachetul de angajamente legate de contractarea imprumutului-mamut de la o serie de institutii internationale, sub monitorizarea FMI, statul roman ar fi acceptat sa preia creditele declarate neperformamte de bancile din Romania, se intelege de la sine banci straine (caci altele nu prea exista), urmand evident a le despovara pe acestea de problema grea a recuperarii lor si, tot evident, a se incarca el cu problema respectiva, avand a incerca el recuperarea, cand si in ce proportii neputand sti nimeni in mod obiectiv!
Faptul este naucitor! Nici nu este de mirare ca nici unul dintre oficiali, in frunte cu cei de la Banca Nationala care au avut imputernicire sa-si asume aceasta responsabilitate sau doar au contrasemnat un asemenea angajament al statului roman, nu se inghesuie sa confirme. Caci daca n-ar fi adevarat, s-ar repezi sa infirme!
Daca insa s-ar implica sa confirme, ar trebui sa dea niscai inevitabile detalii. Creditele neperformante ar urma sa fie preluate de AVAS – singura institutie care ar avea capacitatea tehnica de a se ocupa cu asa ceva – la valoarea de piata sau la valoarea contabila?!
Poate inca si mai important, ce ar urma sa dea statul bancilor la schimb: bani, titluri si cand anume (imediat sau intr-un anumit rastimp)?! Creditul neperformant ar ajunge la AVAS in consignatie, urmand ca plata catre banci sa se faca in masura recuperarilor, sau ca vandut acestuia (deci cu exonerarea definitiva a bancilor), urmand ca AVAS sa mai recupereze ce se mai poate?! Si cine ar urma sa decida ca imprumutul cutare sau cutare este neperformant: predatorul sau preluatorul?!
Tacerea asupra clarificarilor credem ca spune totul. Nu poate fi decat cum poate fi mai rau! Adica:
1) preluarea la AVAS se va face la valoarea contabila (si nu la valoarea de piata, respectiv la cea afectata de criza), caci doar nu sunt bancile straine tampite sa nu scape fete mari cand au gasit elefantul!;
2) statul, care nu mai are bani de salarii si pensii, va trebui sa gaseasca bani, inaintea unor asemenea necesitati, pentru a plati bancilor astfel incat acestea sa nu sufere cumva vreo pierdere;
3) tranzactia va capata forma unei vanzari, deci cu preluarea integrala a responsabilitatilor de catre statul roman, care obligatoriu trebuie sa ramana cu buza umflata;
4) si, bineinteles, aprecierea ca un credit este neperformant va apartine bancilor insele, care au gasit in aceasta tranzactie ocazia fericita de a baga pe gatul statului toate murdariile care le deranjeaza.

Ceva naucitor! Parca n-ar fi fost de-ajuns ca statul roman a fost impins, la comanda externa, sa se imprumute el pentru a baga pe piata de la institutii internationale sumele fabuloase pentru finantarea firmelor straine din Romania (banci si societati nebancare) ramase fara finantare din partea actionarilor lor din Occident!
Statul roman mai preia bancilor straine din Romania si ultima problema. O problema care era exclusiv a lor: riscul acordarii unui credit. Risc care exista oriunde, care este mai mare sau mai mic si pe care bancile si-l asuma implicit cu ocazia acordarii unui credit. Pai, sa tot fii banca straina in Romania!

Daca lucrurile merg bine, incasezi profiturile! Daca lucrurile merg prost, inclusiv daca merg prost din chiar cauza ta – caci creditarea fara noima este opera bancilor straine, si nu a bancilor romanesti, care au incetat de fapt sa mai existe de ani buni! –, atunci n-ai probleme pentru ca ti le ia de pe cap statul roman. Statul roman, care devine galeata de gunoi a capitalului strain!

Pana acum, daca suflai vreo vorbulita despre efectele economice si financiare dezarticulante ale tipului de expansiune a capitalului strain in Romania, indeosebi a capitalului bancar strain, menestrelii nu putini ai acestuia se repezeau pe tine cu argumentul ca, din pacate, capitalul romanesc s-a delegitimat el insusi, punand pe butuci banci, ale caror falimente le-a platit atatia si atatia ani poporul roman!
Ce mai pot spune acum acesti menestreli?! Acum, si minunatele si mult cantatele banci straine arunca in capul poporului toate noroaiele, spre a ramane ele imaculate!
Fata de cei ce incearca sa spuna adevarul, menestrelilor nu le ramane decat a-i spurca pe acestia cu calificativul de national-comunisti! Iar acestora din urma nu le ramane decat de a se resemna cu calificativul atribuit, caci, in naivitatea lor, crezusera ca onor capitalul strain aduce capitalismul in Romania.
Dar, dupa cum se vede, capitalul strain se incapataneaza sa faca adevarat capitalism numai cu profiturile, nu si cu pierderile, pe care nu si le asuma precum in capitalism! In materie de pierderi, capitalul strain din Romania, ca in orice tara bananiera, face cel mai pur comunism, lasandu-le adica sa le plateasca, in devalmasie, intregul popor. Si poporul trebuie sa se pregateasca de plati serioase in domeniu.
Sau, mai bine zis, si in acest domeniu! Dupa analizele BNR, creditele care inregistreaza intarzieri la rambursarea ratelor – si care ar putea sa fie aruncate de bancile straine din Romania in capul statului roman – au ajuns deja la peste 13% din totalul creditelor acordate. Menestrelilor, schimbati viorile, caci romanii trebuie pregatiti sa salveze acum nu Bancorecsi romanesti, ci Bancorecsi straini! Analiza de Ilie Serbanescu.” (Sursa: http://www.bloombiz.ro)

Ne readucem aminte de declaratiile pesedistilor referitoare la schimbarea conducerii CEC Bank ( singura banca romaneasca), de declaratiile lui Nica si nu mai vreau sa le enumerez, ci doresc sa atrag atentia asupra bunului simt fata de romanii ce nu-si pot cumpara zilnic o paine, dar care vor trebui sa acopere aceste gauri negre ce au ajutat bancile sa faca miliarde profit.

Nu mai scriu pentru ca simt ca nu mai pot sa-mi controlez limbajul si nu vreau sa sar calul, fiind inca sub influenta celor scrise de Ilie Serbanescu.

Isărescu: mai vreau un mandat 03/06/2009

Posted by moderat in bnr.
Tags: , ,
1 comment so far

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat pentru MEDIAFAX că este interesat de un nou mandat de guvernator al băncii centrale, poziţie pe care o ocupă de aproape 19 ani.

„Cum mai este ceva vreme până voi împlini vârsta de 65 de ani, nu intenţionez să mă pensionez”, a răspuns Isărescu întrebat de MEDIAFAX dacă este interesat de un nou mandat de guvernator al Băncii Naţionale.

Actualul Consiliu de Administraţie (CA) al BNR a fost numit de Parlament la sfârşitul lunii septembrie 2004, când legislativul a stabilit şi ca mandatul conducerii băncii centrale să fie redus de la şase la cinci ani. Astfel, mandatul actualului CA va expira în mai puţin de patru luni.

În urmă cu cinci ani, alături de Mugur Isărescu au mai fost numiţi în Consiliul de Administraţie al BNR Florin Georgescu – prim-viceguvernator, Cristian Popa – viceguvernator, Eugen Dijmărescu – viceguvernator, şi cinci membri fără funcţii executive: Silviu Cerna, Maria Ene, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu.

Noua conducere a BNR va fi stabilită de Parlament pe baza propunerilor înaintate de partide

Intalnire Basescu – BNR – ARB; odata la 3 luni si degeaba, bancherii continua sabotajul. 03/06/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro.
Tags: , , , , , ,
1 comment so far

Preşedintele Traian Băsescu a avut mai multe întâlnirii cu guvernatorul BNR – Mugur Isărescu şi cu reprezentanţii principalelor bănci din România, cea mai recentă având loc la in 3 martie.
Conform Mediafax, Preşedintele Traian Băsescu urmează să se întâlnească azi 3 iunie din nou cu reprezentanţii BNR, ai Asociaţiei Române a Băncilor şi ai celor mai importante bănci, Printre posibilele teme de discuţie se află situaţia economică, acordurile semnate cu băncile-mamă pentru menţinerea finanţărilor în România, precum şi programul „Prima Casă”,
Despre declaratiile Presedintelui de la finalul ultimei intalniri am scris, chiar am criticat acele declaratii lipsite de fundament (declaratii de genul: romanii pot plati ratele darn u vor si atunci statul o sa ia masuri).
Dar sa vedem ce schimbari semnificative au avut loc la nivelul sistemului bancar in ultimele 3 luni:
1. Mentinerea liniilor de finantare de la bancile-mama. Doua pacte (Viena si Bruxelles) si nimic cocret. Banci Austriece si Grecesti au retras bani din tara. In plus inca mai asteptam scrisori de “garantie” in urma ultimei intalniri din partea bancilor (mai au vreo 2 saptamani pana la expirarea termenului convenit).
2. Legislatie. Se cunoaste nemultumirea bancherilor referitor la OUG 174/2008, fapt comunicat Presedintelui in martie. Atunci Basescu ii asigura ca “o sa aibe grija” la promulgarea anumitor legi”. Nu a fost cazul sa-si puna in practica promisiunea, motivul fiind ca PSD-istul Iulian Iancu a reusit sa blocheze, in comisia pe care o conduce, de 4 luni aceasta ordonanta. Si semnalele sunt ca o sa mai dureze pana cand aceasta o sa intre in dezbaterea Camerei ( nu are nicio legatura cu intentiile PSD-ului de schimbarea Presedintelui de la CEC 🙂 🙂 🙂 )
3. Deblocarea Creditarii. Bancherii sunt nemultumiti ca, clientii nu dau buzna in banci sa se imprumute si ii considera vinovati tot pe clienti. Nu accepta sa constate ca tocmai political or de creditare cu costuri ridicate blocheaza creditarea, si decat sa bage mana in propriul buzunar cu profituri saboteaza guvernul sa oblige romanii sa devina sclavi pentru a-si mentine cotele de profit. In aceste conditii sa se imprumute intre ei, intre banci sa intre banci si govern. Pe noi, personae juridice sau fizice, nu ne intereseaza, sau mai bine zis de intereseaza la fel de mult cat ii intereseaza pe ei, ( bancherii) situatia economica.
4. Politica monetara si reglementarile BNR. Se stie ca BNR-ul a facut un pas prin reducerea la zero a RMO ptr creditele pe termen lung, cea ce a dus la eliberarea a unui milliard de euro catre banci. A fost scazuta si dobanda de politica monetara, insa toate acestea nu au avut pana in acest moment niciun efect, Creditarea a ramas inaccesibila.
5. Prima Casa. Inca un pas in a ajuta bancherii sa incaseze dobanzi sigure (cei ce au inteles ca acest proiect o sa ajute doritorii de a-si cumpara casa o sa aibe o mare dezamagire) la care bancile ar spune in parted a, dar numai daca profitul pe aceste credite este unul considerabil, altfel o sa traiasca foarte bine din imprumuturile catre stat unde primesc dobanzi de doua cifre, la un risc asemanator.
Teoretic piata se misca, cel putin declarativ si ca intalniri, in fapt totul este un joc in care fiecare parte saboteaza pe cealalta, cu un avantaj vizibil din partea bancherilor, care pot trai 2-3 ani fara credite noi pe cand economia romaneasca (cat mai este ea) intr-un an ii vom canta prohodul.
Posibil ca si in urma intalnirii de azi san e alegem cu noi garantii, cu noi promisiuni si cu noi indemnuri sa contribuim la profitul bancilor, de parka acestea ar fi fundatii. Vom trai si vom vedea.

1886: Declaratia primului guvernator al BNR. 29/05/2009

Posted by moderat in banci, bnr.
Tags: , , , , ,
add a comment

„Nu de introducerea unei cantitati de aur pe calea unui imprumut se va trage imbunatatirea situatiei, caci dupa cum il introducem, asa il puetm pierde, daca cumparaturile sunt mai mari decat vanzarile….
De ce nu vedeti ca situatiunea economica este un factor esential in aceasta chestiune?
De ce se intampla aceasta?
Pentru ca toti ne-am deschis gusturi si cu toti ne-am creat trebuinte mai mari decat mijloacele noastre si trebuie o politica de moravuri, iar nu o politica financiara.”

Acesta este un fragment din cuvantul lui Ion Campineanu, rostit in parlamentul Romaniei in 1886. Ion I. Câmpineanu a fost primul guvernator al Bancii Nationale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta functie la începutul anului 1888.

Se pare ca ciclicitatea invocata des de Isarescu se regaseste si in istoria BNR-ului (de la discursuri la probleme, de la guvernatori la bancheri, de la reglementari la actiuni, in tot) nu numai in cea ce priveste politica economica si fiscala la care face referinta in anul 2009.

Plecand de la actualitatea acestui discurs de acum 123 de ani mai jos voi mentiona cateva momente si actiuni din istoria bancilor de pe plaiurile noastre, si poate asa o sa anticipam cea ce o sa urmeze.

Pe teritoriul romanesc practica bancara isi are originea in Antichitate, fapt afirmat prin descoperirea in zona fostelor mine de aur ale Daciei Traiane, la Alburnus Maior, intre anii 1786-1855, a circa 50 de tablite cerate, din care 25 s-au pastrat si au fost publicate integral in anul 1873, la Berlin in opera Corpus Inscriptiorum Latinarum.
Cea de-a 13-a tablita cerata, reprodusa in pagina 951, in volumul al III-lea al lucrarii lui Theodor Mommsen, contine contractul pentru constituirea unei societati bancare (Societas Dinastiarae) redactat la 28 martie 167, la Deusera, localitate situata in apropiere de Alburnus Maior.
Sintagma “societas dinastariae” este o combinatie latino-greaca. Cuvantul grec “danistes” este echivalentul termenului latin “argentarius”. Asadar, este vorba de so societate de bancheri, care practica imprumuturi cu dobanda.

Aporturile asociatilor la capitalul social constau in numerar. Desi aporturile erau inegale, contractul prevede ca, atat castigul, cat si eventuala pierdere se vor imparti egal intre asociati. Profitul societatii rezulta din dobanda perceputa pentru sumele imprumutate: se practica o dobanda de 1 %.

In Tarile Romane, prima institutie de tip bancar a aparut in primul deceniu al secolului al XIX-lea in Bucuresti. Apar apoi in anul 1857, la Iasi, Banca Nationala a Moldovei, si, in 1866, Banca Nationala in Bucuresti. Prima tentativa de constituire a bancii nationale a partinut principelui Grigore Alexandru Ghica. Desi supravegheata de stat, dupa mai putin de un an de la primele operatiuni, banca a dat faliment
.
Cea de-a doua banca fost autorizata sa functioneze ca filiala a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol, fara nici un control sau participare al beneficii in favoarea guvernului.

Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata ca banca centrala in anul 1880 dupa modelul bancii centrale a Belgiei. In dezbaterile parlamentare asupra proiectului de lege, ministrul Finantelor, Ioan Campineanu, s-a opus participarii capitalului strain la constituirea Bancii Nationale. Capitalul bancii a fost stabilit la 30 de milioane, din care 20 de milioane prin subscritie publica, iar 10 milioane, depuse de stat.

La fel ca si in zilele noastre, in primul deceniu de activitate bancara, banca centrala apela in fiecare an la credite externe, desi nu exista nici FMI, nici Banca Mondiala. La inceputul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacitatii de plata datorita crizei economice si a acumularii datoriei externe si a recurs la solutia privatizarii bancilor, adica la vanzarea actiunilor statului din capitalul Bancii Nationale. Banii incasati din privatizare s-au topit rapid astfel incat guvernatorul a cerut Bancii Nationale un nou imprumut.

Anul 1907 s-a desfasurat sub puternica influenta a doua crize deosebite: criza monetara internationala pornita din Statele Unite ale Americii si criza agrara sociala din tara, datorita rascoalelor taranesti.
In aceeasi perioada, numeroase banci noi cu capital romanesc isi incep operatiunile in judete si in capitala. Daca in anul 1900, existau 27 de banci, in 1913, numarul bancilor a crescut la 197. Acest fenomen de nefireasca proliferarre a condus Banca Mondiala, in anul 1912, la concluzia ca, in viitor, inmultirea bancilor ar trebuii sa se faca “numai dupa o cerere serioasa din care s-ar constata necesitatea reala a infiintarii unei noi banci”. Pe de alta parte, “bancile ar trebui sa acorde credite numai afacerilor serioase si sanatoase nu pentru a se intrebunta banii spre a produce dobanzi”.

In Transilvania, primele institutii de credit apar in deceniile patru si cinci ale secolului al 19-lea. Acestea functioneaza in Arad, Sibiu, Brasov,ca sucursale ale unor puternice banci din Viena si Budapesta. Sistemul bancar din Transilvania era subordonat sistemului bancar austro-ungar.
In luna octombrie 1916, Tezaurul Bancii Nationale se muta, impreuna cu guvernul, la Iasi. Consiliul de Ministri hotaraste mutarea provizorie a sediului Bancii Nationale la Iasi si acorda Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru stramutarea tezaurului in orice alta parte cand va crede necesar. Astfel, datorita razboiului, tezaurul Bancii Nationale a Romaniei a ajuns la 21 decembrie 1916 la Moscova si depus la Kremlin.
In iulie-august 1917, cu autorizatia guvernului, depozitul de valori si efecte a fost preddat, pe baza de protocol, aceluiaisi tezaur rus de la Kremlin.
La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui numar de 17 mari banci s-a marcat un progres important al activitatii bancare, prin eviatarea manipularii numeralului si reducerea costurilor serviciilor. Mai mult de jumatate din rulajul total al Casei de Compensatiuni era reprezentat de patru mari banci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Romana si Banca Romaneasca.
In perioada 1925-1928, fondurile banesti marcheaza o tendinta de crestere continua ce duce implicit la cresterea dobanzilor. Consecinta este scaderea solvabilitatiidebitelor bancilor, marcata de cresterea numarului falimentelor.

Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetara si dezvoltarea economica. Urmat in 1929 de adopatrea Legii stabilizarii. Se incearca si atragerea capitalului strain privat pentru investitii in Romania. Toate eforturile au fost zadarnice, Romania se confrunta in perioada 1929-1933 cu o putenica criza economica ce reprezinta un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar romanesc. Efectele au fost resimtite de bancile populare, micile banci comerciale, precum si marile banci; printre care au falimentat si Banca Generala a Tarii Romanesti, Banca Marmorosch, Blank & Co.

Consolidarea sistemului bancar si insanatosire activitatii bancare s-a realizat prin Legea asanarii datoriilor agricole si urbane din 1934; Legea pentru organizarea si reglementarea comertului de banca din acelasi an; Legea pentru inlesnirea si refacerea creditului din anul 1935.

In tot timpul angajarii Romaniei in razboi alaturi de Germania, Banca Nationala a depus eforturi pentru a crea conditiile unei activitati bancare sanatoase si pentru limitarea efectelor acapararii economiei romanesti de catre concernele germane.
Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Nationala a Romaniei a fost abilitata sa asigure dirijarea si controlul tuturor bancilor, publice sau private.
Prin decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale a RPR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, intreprinderile bancare si institutiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Banca Nationala a Romaniei, Casa de Economii si Cecuri Postale, Casa de Depuneri si Consemnatiuni, precum si intreprinderile bancare si institutiile de credit infiintate printr-o conventie speciala intre Statul roman si un stat strain.

Alaturi de Banca Nationala, activitatea bancara era realizata si de bancile specializate: Banca Romana de Comert Exterior, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii, toate subordonate Consiliului de Ministri.

Nu stiu de ce dar daca faci abstractie de datele calendaristice totul pare a fi contemporan, altfel poti afrma ca expresia ‘ISTORIA SE REPETA” este perfect adevarata.

BNR: teste de stres din nou şi umblam si la acţionariat 20/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci.
Tags: , , , , , ,
1 comment so far

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea de a interveni în acţionariatul băncilor

BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea băncii centrale de a interveni în acţionariatul băncilor şi în conducerea acestora, în condiţiile în care capitalul străin majoritar este perceput în prezent la nivel internaţional ca un dezavantaj, a declarat miercuri economistul-şef al BNR.
„Nu pot să dau detalii în acest sens, dar depinde de Parlament dacă va vota sau nu o astfel de lege”, a spus Valentin Lazea.
El a precizat, în cadrul unei prezentări, că în prezent ţările cu capital majoritar străin în sistemul bancar sunt percepute în dezavantaj, în condiţiile în care până acum acesta era un punct forte.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a menţionat că România „nu prezintă un risc sistemic”.
„Expunerea prin capital străin devine problematică, în funcţie de datoria externă netă ca procent din PIB – în condiţiile în care devine foarte mare şi ar puteafi retrasă rapid – şi, totodată, în funcţie de dominanţa creditării în valută, cu posibilitate mare de default”, a mai spus Lazea.

Georgescu (BNR): FMI poate solicita noi teste de stres în cazul agravării peste aşteptări a crizei
FMI ar putea solicita repetarea testelor de stres aplicate băncilor, pornind de la noi premise macroeconomice, în cazul înrăutăţirii condiţiilor din piaţă la nivel internaţional, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, adăugând însă că este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.
„În cazul unor indicatori macroeconomici mai negativi, ca urmare a unei înrăutăţiri a condiţiilor la nivel internaţional, ceea ce nu cred însă că se va întâmpla, se poate trece la refacerea testelor de stres pornind de la alte premise. Este doar o supoziţie, pentru că testele de stres s-au derulat tocmai pentru a ne pregăti pentru condiţii mai nefavorabile”, a spus el.
Potrivit lui Georgescu, băncile trebuie să rămână la rate de solvabilitate de minimum 10% din septembrie 2009 până în 2011, respectiv pe toată durata acordului cu FMI.
El a precizat că noile angajamente individuale, convenite la Bruxelles cu principalele nouă grupuri bancare străine prezente în România includ şi măsurile care rezultă în urma testelor de stres aplicate băncilor, în plus faţă de documentele semnate după întâlnirea de la Viena, de la sfârşitul lunii martie.

Azi la Bruxelles: Vorbim, neintelegem si apoi „las-o ma ca merge asa” 19/05/2009

Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, bnr, credite, dobanzi, euro, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , ,
4 comments

Astazi la Bruxelles se rejoaca piesa de teatru ce a avut premiera in martie la Viena. In principal aceeasi distributie, sefii bancilor mama (inca nu a fost stabilit daca au rol principal sau secundar), acelasi actor in rolul de figuratie – Banca Nationala a Romaniei, insa si cu o schimbare de regizor, locul FMI-ului a fost luat de Comisia Europeana, in rest lucrurile sunt aceleasi, ma tem ca si cronicile ulterioare vor identice, chiar daca se doreste de aceasta data ca fiecare actor sa-si salute publicul individual si nu in grup ca la Viena.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar spune ca intelegerea de la Bruxelles va avea un efect psihologic. Nu are o valoare reală, dar este bine”

Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun manaAprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.

„Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.
Conform datelor BNR, din septembrie 2008 pana in martie 2009, bancile grecesti si austriece au scos 2,3 mld. euro din Romania. Danila sustine ca discutiile dintre bancile straine si BNR, FMI si Comisia Europeana nu constituie decat „teatru”. „De fapt, nu poti sa-i obligi la nimic. Bancherii straini fac un joc abil sustinand ca au investitori care trebuie sa si castige. Cer sprijin invocand criza, dar la unii marjele de dobanda chiar au crescut in loc sa scada si probabil nu vor reduce dobanzile la credite curand.”
FMI, Comisia Europeana si BNR se intalnesc astazi la Bruxelles cu reprezentantii principalelor grupuri bancare straine de pe piata romaneasca, avand pe agenda patru puncte care ar urma sa fie discutate pe parcursul unui program de 8 ore.
De aceasta data, FMI si Comisia ar dori ca fiecare banca sa semneze un angajament individual privind mentinerea finantarii in Romania sau oricum angajamentul comun sa contina termeni mai fermi si mai precisi decat declaratia din martie de la Viena.
„Probabil va fi semnat un nou acord, mai complet, fie la nivel individual, fie la nivel de grup. Avand in vedere ca intre timp s-au derulat testele de stres, care au concluzii diferite in functie de jucatori, probabil ca si acordurile vor fi stabilite la nivel individual”

In acest contest este de remarcat si reamintit si declaratia sincera a unui bancher important de la noi: „Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara… Steven van Groningen, seful subsidiarei locale a Raiffeisen.

Probabil ca Domnul Isarescu, PR-ul actorului de figuratie, o sa ne transmita prematur succesul piesei si chiar in momentul discursului euroi fug pe Dunare in sus si pe mare spre sud stiind ca mai sunt cateva zile pana la punere in aplicare a deciziei BNR de eliberare a unor rezerve minime obligatorii.

Isarescu: Daca mergi cu viteza mare si pui frana brusc, te dai cu capul de parbriz! 07/05/2009

Posted by moderat in banci, bnr.
Tags: , , ,
add a comment

Astazi Guvernatorul Banci Nationale cu ocazia conferintei de prezentare a raportului trimestrial asupra inflatiei pe langa tema principala a mai atacat si alte subiecte, voit sau ca raspunsuri la intrebarile jurnalistilor.

In general situatia prezentata este una optimista, insa continua a comunica cu mult substract cam toate mesajele importante, urmand ca ulterior sa vina cu mesaj redirectionat daca acesta a fost transmis in piata intr-o directie gresita, sau neconvenabila lui, fapt deja obisnuit pentru cei ce l-au ascultat in 3-4 conferinte.

Patru aspecte mi-au atras atentia legate de bancile noastre:

1. Este clar ca la finele anului in ierarhia bancilor o sa existe schimbari semnificative si substantiale fata de cea de anul trecut.
2. Unele banci au sarit cu mult calul, oferind dobanzi mari de 16%, si asta o sa-i coste;
3. Mai avem 4 sedinte de politica monetara anul acesta, si asa ca va las pe voi jurnalistii si pe analisti sa studiati acest lucru;
4. Nu vom publica rezultatele stress-testului asupra bancilor, aceasta fiind o chestiune de sensibilitate maxima, insa bancile isi pot publica datele daca vor.

Pentru ce-i ce doresc detalii despre conferinta puteti citi aici .

9 lectii 9; sau “profetii despre trecut” de la Isarescu. 14/04/2009

Posted by moderat in bnr.
Tags: ,
2 comments

Noua lectii noua, pentru ca stim cu totii ca guvernatorul ne trimite mesaje indirecte, mai de fiecare data raspunde altcuiva decat interlocutorului.

Guvernatorul a prezentat o lista cu lectiile invatate de pe urma crizei economice. “Am sa prezint noua lectii, dintre care sapte au valabilitate generala, iar doua sunt in mod special valabile pentru economii emergente, cum este si Romania”, spune Isarescu.

“Ca sa elimin orice posibila confuzie, doresc sa precizez de la inceput la ce NU se refera lectiile pe care le voi prezenta. Unu, ele nu se adreseaza problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi si nu sugereaza ca o criza incheie un ciclu economic. Doi, lectiile nu raspund la intrebarea daca vom putea vreodata evita o criza financiara”.

1. Nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung.
Experientele anterioare pareau sa confirme viziunea ca inflatia este principala sursa de instabilitate financiara. De obicei, perioadele caracterizate de inflatia inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei.

Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la “originate and hold” la „originate and distribute”. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale.
Criza financiara a fost declansata de criza subprime din SUA, asa cum am mentionat. La randul ei, aceasta a aparut datorita faptului ca Fed-ul a fost nevoit, in conditiile descrise mai sus sa creasca ratele dobanzii pentru a apara inflatia. Dar cu noua textura economica, cresterea ratelor dobanzii a dus la criza financiara.

Concluzia mea este ca lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana.
Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent

2. La anumite perioade, reglementarea si supravegherea raman in urma pietelor.
Pietele gasesc intotdeauna calea spre a inova pentru ca permanent agentii economici sunt in competitie pentru a satisface nevoi reale. Inovatiile cresc eficienta cu care nevoile sunt satisfacute si din acest motiv procesul de inovare nu va inceta niciodata. Chiar daca se pun bariere administrative, pietele tot gasesc solutii pentru a satisface cererea. Un exemplu clar l-am avut atunci cand BNR a incercat sa reduca ritmul frenetic al creditarii in valuta. Am utilizat bariere administrative, dar eficacitatea lor a fost limitata si am constat ca aveau efecte secundare mai mari decat beneficiile. Din acest motiv le-am si inlaturat relativ rapid.

Acest proces de inovare poate fi atat de dinamic si de sofisticat incat cei care reglementeaza sau supravegheaza pietele pot ramane in urma. Este relevanta, in acest sens, o fraza din declaratia din 2 aprilie a liderilor G20, pe care o citez aici: „Reglementatorii si supraveghetorii trebuie sa (…) sprijine competitia si dinamismul si sa tina pasul cu inovatiile pietei”.

Un consilier al meu a spus ca aceasta fraza este o recunoastere a faptului ca actuala criza financiara nu este un esec al pietelor, ci mai degraba a incapacitatii institutiilor de reglementare si supraveghere de a se adapta la realitatile pietei. Eu as vrea sa spun ca este, in acelasi timp, si o ghidare despre modul in care trebuie sa se tina pasul cu inovatiile pietei. Este important ca echilibrarea celor doua sa se faca prin perfectionarea structurilor de reglementare si supraveghere si nu trebuie vreodata ca acest proces sa rezulte in franarea competitiei sau a energiilor creatoare ale agentilor economici.

3. In UE ne lipsesc unele institutii.
Acest lucru este evidentiat foarte clar in Raportul de Larosiere. In capitolul dedicat masurilor reparatorii in domeniul supravegherii financiare din UE se propune o reforma structurala care are in vedere doua domenii: supravegherea macroprudentiala si supravegherea microprudentiala.

Raportul considera justificata infiintarea Consiliului European de Risc Sistemic (CERS). Acesta ar trebui sa colecteze informatii despre riscurile si vulnerabilitatile macroprudentiale din toate sectoarele financiare din UE. Consiliul va emite avertizari despre riscuri si va adopta recomandari de politica economica.

O alta institutie propusa de Raport este Sistemul European al Supravegherii Financiare, in cadrul careia comitetele de nivel 3 (CEBS, CEIOPS, CESR) vor fi transferate in trei noi autoritati europene: Autoritatea Europeana Bancara, Autoritatea Europeana a Valorilor Mobiliare, si Autoritatea Europeana a Asigurarilor. Aceste trei autoritati vor avea puteri sporite in ceea ce priveste supravegherea si autorizarea unor institutii specifice la scara UE, dar eu vreau sa subliniez rolul coordonator puternic pe care il va avea SESF.

Faptul ca Consiliului European de Risc Sistemic va functiona sub auspiciile BCE si ale Sistemului European al Bancilor Centrale inseamna ca va beneficia de capabilitatile analitice si infrastructurile tehnice dezvoltate de bancile centrale pentru analizele lor de stabilitate monetara si financiara.

Aceasta inseamna ca si intre SESF si CERS va fi o cooperare substantiala.

Astfel, si BCE si Sistemului European al Bancilor Centrale ar trebui sa aiba acces la informatiile relevante de la supraveghetori. Speram ca aceasta noua structura, care va deservi macro si micro supravegherea, va putea sa ajute in identificarea timpurie a comportamentelor care ar duce la situatii de criza financiara.
Dar, asa cum sublinia si Presedintele BCE, domnul Trichet, pentru ca noul cadru prudential propus sa functioneze asa cum se intentioneaza, este necesar ca avertizarile de risc si recomandarile de politica economica emise de CERS sa fie transformate in actiuni efective de politica.

De aceea cred ca aceste concluzii trebuie raportate la ECOFIN, si in acelasi timp trebuie pregatit cadrul institutional care sa confere BCE si celorlalte banci centrale, asa cum sustine Presedintele Trichet, autoritatea, raspunderea si capacitatile legale necesare pentru noile sarcini macroprudentiale.

4. Stimulentele de natura salariale in companiile private nu sunt adecvat corelate cu gestionarea riscului.
Legatura dintre stimulentele managerilor si gestionarea riscului nu este intotdeauna evidenta.

In ultimii ani inovatiile financiare, produse si institutii inadecvat reglementate si supravegheate, au facut posibila acumularea de profituri mari pe termen scurt concomitent cu asumarea de riscuri foarte mari. Nu au existat stimulente care sa lege remuneratia si premiile de obtinerea de profituri pe termen mediu lung.

Aceasta a fost un stimulent pentru manageri sa isi asume riscuri pe care fie nu le-au inteles fie le-au neglijat pentru a mari profitabilitatea de care erau legate premiile.

Astazi s-a inteles mai bine ca politicile de remunerare si de gestiune interna a riscului pot fi decorelate. Raportul de Larosiere considera ca stimulentele privind remunerarea trebuie sa fie mai bine aliniate cu interesele actionarilor si profitabilitatea pe termen lung la nivelul intregii firme. In special, primele trebuie sa fie stabilite intr-un cadru multianual, plata acestora trebuind sa fie facuta de-a lungul ciclului.

Raportul Larosiere propune ca supraveghetorii sa aiba obligatia de a verifica adecvarea politicilor de remunerare a institutiilor financiare, si de a avea forta de a impune schimbari ale acestora, sau cerinte aditionale de capital in cadrul Pilonului 2 din Basel 2 daca nu se intreprind actiuni corective. Cred ca o astfel de masura este in linie cu principiul stimularii competitiei si al dinamismului si este binevenita.

5. Oamenii uita de aparitia crizelor in perioadele de prosperitate si neglijeaza conceperea de mecanisme de gestiune a crizei.
Tensiunile financiare semnificative si cu atat mai mult crizele financiare sunt evenimente rare. Suntem norocosi ca este asa, dar raritatea evenimentelor
nedorite are si un cost.

Mecanismele de gestionare a crizei existente la data aparitiei evenimentului pot fi inadecvate. Pot exista prevederi legislative care impiedica actiunea rapida sau se poate ca setul de instrumente si proceduri dintr-o tara sa fie diferite fata de o alta tara, ceea ce impiedica cooperarea etc.
Cred ca lectia care apare este ca trebuie sa existe un proces periodic de actualizare a mecanismelor de gestionare a crizei.
In mod particular pentru UE cred ca este benefica crearea unui cadru unic clar si transparent pentru a gestiona o criza, pornind de la recomandarile Raportului de Larosiere.

In plus, acest cadru ar trebui sa contina suficiente elemente de flexibilitate pentru a permite fiecarei tari sa raspunda conform specificului de manifestare a crizei in tara respectiva. In orice caz, ar trebui sa se stabileasca principiile clare care sa previna blocajele juridice, transferul de efecte negative de la o tara la alta, principiile dupa care tarile impart povara fiscala a unei crize transfrontaliere etc.

6. FMI a capatat un rol sporit dupa ce a fost criticat ca nu a prevazut criza asiatica.
In urma cu cativa ani multi prevedeau un declin masiv al rolului FMI in actualul context economic. Dar criza de astazi pare sa redescopere rolul FMI-ului pe aceasta planeta. Fondurile sale au fost crescute recent pentru a putea face fata la solicitarile care vin de la diverse tari pentru ajutor financiar si asistenta tehnica. Din declaratia liderilor G20 rezulta ca FMI va evalua cu regularitate actiunile initiate si actiunile globale necesar a fi initiate.

Mai mult, se prevede o stransa cooperare intre FMI si Financial Stability Board (FSB), care va include toate tarile G20, membrii Financial Stability Forum, Spania si Comisia Europeana. Impreuna, FMI si FSB vor furniza avertizare timpurie despre riscurile macroeconomice si financiare si va indica actiunile necesare pentru adresarea lor.

Cred ca actuala criza financiara scoate in evidenta ca in momente dificile este nevoie de o institutie care sa aiba o imagine despre fiecare economie in context global. FMI are o experienta de cel putin 5 decenii in analiza economiilor membre, astazi 185 de tari, si aceasta capacitate nu este usor de construit.

7. Masurile expansioniste trebuie acompaniate de la inceput de strategii de iesire.
Istoria ne-a aratat ca masurile expansioniste de iesire din crize economice nu raman fara efecte adverse in termenii inflatiei.

Lectia anilor 70 este aceea ca politicile expansioniste prelungite au produs inflatie si datorii publice mari, a caror reducere a necesitat politici restrictive, care au facut ca media cresterii economice sa ramana relativ scazuta. Lectia acelor ani si a altor perioade similare in abordare este aceea ca masurile anticriza trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurarii sustenabilitatii fiscale si a preturilor pe termen mediu-lung.

In termeni practici, aceasta inseamna ca lansarea masurilor anticriza trebuie acompaniata de crearea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale.

Din aceasta perspectiva, recenta intalnire a liderilor G20 este incurajatoare. Pe de o parte s-a vorbit de politici fiscale si monetare expansioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconventionale.

Dar, pe de alta parte, s-au subliniat si obiectivele asigurarii pe termen mediu-lung a sustenabilitatii fiscale si a stabilitatii preturilor, cu accent pe elaborarea de strategii credibile de iesire din masurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar si a relansarii cererii globale.

8. Este importanta evitarea dezechilibrelor macroeconomice si urmarirea unei pante de crestere sustenabile sprijinita de un grad substantial de reforme structurale.
Aceasta lectie este valabila in mod special pentru economiile emergente.

Am subliniat in mai multe prezentari facute in ultimii ani ca principala provocare pentru Romania o constituie convergenta cu UE concomitent cu mentinerea stabilitatii macroeconomice.

In ultimii ani cresterea economica accelerata a fost posibila datorita utilizarii economiilor straine. Bancile au devenit dependente de finantarea externa, iar deficitul contului curent a depasit limitele de sustenabilitate, facand economia romaneasca vulnerabila.
Criza mondiala a accentuat aceasta vulnerabilitate, care se reflecta in reducerea semnificativa a cresterii economice. Astazi a devenit clar ca dorinta fireasca de a accelera convergenta reala trebuie echilibrata cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului de convergenta. BNR a avertizat de multe ori despre faptul ca politica fiscala a fost pro-ciclica, adaugand la excesul cererii. Cred ca trebuie invatata lectia ca mentinerea de deficite bugetare mari atunci cand economia creste nu se poate termina cu succes.
Astazi ne-ar fi fost mult mai usor sa combatem criza daca bugetul nostru ar fi avut surplus in ultimii doi ani premergatori crizei.

9. Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare.
Aceasta lectie a devenit mai evidenta odata cu instalarea crizei economice in economiile emergente. Atat timp cat leul s-a apreciat, pana in vara lui 2007, problema adoptarii euro nu era pe agenda curenta a agentilor economici.

Criza a facut evident insa ca leul era supra-apreciat si piata a facut corectia necesara. Intr-o perioada relativ scurta de timp – din iulie 2007 si pana in prezent – leul s-a depreciat cu aproximativ 35 procente. In aceeasi perioada, perspectivele cresterii economice s-au schimbat dramatic: de la o crestere de aproape 9.4 procente in trimestrul III 2008 la o scadere, probabil semnificativa, in trimestrul I 2009.

Vom raspunde noilor conditii utilizand politica monetara si politica fiscala. In fata crizei, volumul relativ mare al datoriilor straine private si volatilitatea crescuta a pietelor ii fac pe unii agenti economici sa creada ca adoptarea timpurie a euro poate sa inlocuiasca eforturile necesare de ajustare a politicilor. Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro astazi, inainte de parcurgerea pasilor principali ai convergentei cu UE, ar crea serioase probleme in viitor. Adoptarea euro astazi ar insemna sa renuntam la politica monetara inainte de a fi asigurat sustenabilitatea convergentei. Adica inainte de a fi eliminat dezechilibrele cu care ne confruntam astazi.

Rezultatul ar fi ca politica monetara s-ar face de catre Banca Central Europeana (BCE). Dar politica BCE ar putea fi foarte inadecvata din punctul de vedere al problemelor economiei romanesti. Ar exista riscul ca la eventuale volatilitati relativ mari ale productiei si ale inflatiei sa nu mai avem cu ce instrumente sa raspundem. Acesta este un motiv suficient de puternic pentru care nu putem adopta euro inainte de eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei si inainte de a fi facut suficient progres in domeniul convergentei.

Ramanem decisi sa implementam calendarul anuntat anterior pentru adoptarea euro. Planificam sa intram in mecanismul ratelor de schimb MRSII la 1 ianuarie 2012. Dupa parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani in interiorul acestui mecanism, decizia comuna privind intrarea in zona euro va fi luata candva in 2014, cu efect (probabil) de la 1 ianuarie 2015.
Trebuie mentionat faptul ca acest calendar este cel luat in calcul de majoritatea agentiilor de rating si a investitorilor straini, astfel ca o abatere semnificativa de la el (in sensul amanarii) ar fi perceputa negativ si penalizata.

Cred ca vor mai fi lectii pe care tarile le vor invata de la actuala criza financiara. Vor invata despre modul in care se poate restructura sistemul bancar in fata unei crize financiare mondiale, in mod particular ce inseamna institutia asa numitei „bad bank” in practica. Cred ca vor invata ce costuri are utilizarea instrumentelor neconventionale de catre bancile centrale. Dar oricate lectii vor fi invatat, experienta crizelor financiare arata ca memoria sociala a crizelor este scurta si posibilitatea ca unele greseli sa se repete nu trebuie exclusa niciodata.

Brief de weekend 06/04/2009

Posted by moderat in banci, bnr, credite.
Tags: , , , , , , , , ,
1 comment so far

1. Peste 300 milioane de euro total sume restante la aceasta data.
Numarul restantierilor a facut in ianuarie un salt record, de 33.000 de noi restantieri, aceasta fiind cea mai accelerata evolutie lunara de cand sunt centralizate astfel de informatii, potrivit datelor BNR. Astfel, numarul romanilor cu rate restante la creditele bancare a urcat la 483.000 in ianuarie, ceea ce inseamna cu 117.000 mai multi restantieri fata de ianuarie anul trecut. Numarul mai mare de noi restantieri ce au intrat in evidenta Biroului de Credit in luna ianuarie este corelat cu cresterea soldului total al restantelor acumulate de populatie: peste un miliard de lei total sume restante (262 milioane de euro), dublu fata de ianuarie 2008. In acest ritm din ianuarie, la 1 aprilie sunt sume restante de peste 300 mil de euro.

2. BNR isi mareste masa… musculara; bancile la stres test.
BNR va avea o implicare mai mare în iniţierea procedurilor de insolvenţă şi lichidare, chiar voluntară, la bănci, iar administratorul special va primi puteri sporite în cazul instituţiilor care intră în stare de insolvenţă, după ce legea va fi modificată la solicitarea FMI.
Rezultatele in urma stres testului impuse de BNR vor fi folosite pentru a stabili nivelul de capitaluri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura în cazul fiecărei bănci că rata solvabilităţii va rămâne peste 10% pe toată perioada programului. Rata solvabilităţii (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri – de credit, operaţional şi de piaţă) la nivelul sistemului bancar românesc era la finele anului trecut de 12,34%, comparativ cu 13,78% la sfârşitul lui 2007 şi 18,12% în 2006. De asemenea, rata fondurilor proprii de rang 1 în total active a fost în 2008 de 7,04%, în scădere de la 7,32% în 2007 şi 8,63% în 2006. Creditele reprezintă 62,39% din activele băncilor, în timp ce valoarea netă a împrumuturilor restante şi îndoielnice în total active nete reprezintă 0,31%, în creştere de la 0,17% în 2007 şi 0,14% în 2006.

3.Raiffeisen scade dobânda la credite cu 3-4 puncte procentuale.
„Acordul de finanţare externă semnat cu importante instituţii internationale (FMI, CE, BERD, BM) are deja un efect direct asupra percepţiei de risc faţă de România. Pasul firesc care urmează este reducerea costului de finanţare externă, ceea ce poate conduce la costuri de creditare mai mici. Cu siguranţă însă nu ne vom mai întoarce la exuberanţa activităţii de creditare din 2007-2008, adică peste 40%. Cel mai probabil, creditarea va creşte într-un ritm anual mult mai normal acum, de 10-15%”, a declarat, într-un comunicat, oficialul băncii. Raiffeisen a decis să scadă cu 3-4 puncte procentuale dobânzile la creditele noi acordate în lei sau în euro.

4. FMI susţine aderarea mai rapidă la euro a statelor emergente din Europa
Statele Uniunii Europene, din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu probleme ar trebui să treacă la moneda unică europeană chiar dacă nu ar deveni membre cu drepturi depline ale zonei euro, arată Fondul Monetar Internaţional într-un raport confidenţial, obţinut de Financial Times. În document se subliniază că, fără trecerea la euro, rezolvarea problemelor privind acumularea de datorii în valută străină ar necesita o reducere masivă a cheltuielilor.

ZERO rezerve minime: Volksbank da-ne banii furati! 31/03/2009

Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, volksbank.
Tags: , , , , , , , , ,
8 comments

BNR reduce de la 40% la 0 (ZERO) rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani. Dupa cum scriam aici Volksbank nu are imprumuturi externe sub o perioada de 3 ani, asa ca trebuie de urgenta sa nu mai retina acest comision, si in plus sa returneze banii furati in 2009 sub acest pretest.
Decizia de reducere a RMO a fost luată în şedinţa de politică monetară de astăzi şi este aplicabilă începând cu perioada 24 mai-23 iunie. Tot azi, BNR a hotărât să menţină rata de dobândă de politică monetară la 10%, în conformitate cu aşteptările analiştilor. Pe de altă parte, ratele RMO (n.r. rezervelor minime obligatorii) pentru pasivele în lei şi restul pasivelor în valută vor fi menţinute la nivelurile actuale, de 18%, respectiv 40%.

În 26 martie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că ar fi înţelept ca BNR să excludă la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. „În acest fel, ajutăm şi finanţarea pe termen lung, ce va susţine creditarea, şi reducem disconfortul băncilor să aibă pasive pe termen scurt”, a explicat Isărescu.

Reducerea rezervelor ar urma să fie compensată, însă, de banii din pachetul de finanţare de 20 miliarde euro obţinut săptămâna trecută de la FMI, Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială. Prima transa fiind in jurul a 5 miliarde de euro, suma simtitor egala cu cea ce urmeaza a fi eliberata de banca centrala in urma deciziei de renuntare la RMO ptr valuta atrasa de banci.

Acum la The Money Chanel este invitata Doamna Melania Hancila de la Volksbank, care ne spune ca acesti bani (din RMO) „ar trebui sa mearga in creditare, nu sunt sigura daca se va respecta scrioarea de la Viena, aceasta nefiind un document oficial”. Se pare ca de ce ne era frica nu scapam, si declaratia lui Steven van Groningen, seful Raiffeisen Romania”

„Toti banii eliberati in urma unei eventuale micsorari a rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta vor parasi Romania a doua zi dupa ce Consiliul de Administratie al BNR va modifica in jos procentul actual de 40%.”

Mai ramane o intrebare, stiind ca si pentru depozitele populatiei bancile erau nevoite sa vireze bnr-ului RMO, vor creste dobanzile la acestea in aceste conditii?

• Volksbank, certata de BNR pentru dezinformarea clientilor 19/03/2009

Posted by moderat in anpc, banci, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie, volksbank.
Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
2 comments

Sub acest titlu, pe http://www.bankingnews.ro/ sub semnatura Domnului Cornel Dinu, gasim un articol forte bun, pe care o sa-l redau mai jos. De remarcat este faptul ca desi mai multi „jurnalisti” pareau interesati la un moment dat despre aceasta ancheta ( ziarul financiat si the money chanel) au abandonat foarte usor subiectul ( pot banui de ce, dar nu o fac).
„O veste rea nu vine niciodata singura. Luna octombrie 2008 a insemnat pentru clientii Volksbank Romania nu numai debutul crizei financiare, ci si aflarea unui mesaj la fel de neplacut. Banca austriaca a informat toti clientii care aveau un credit ca vor plati in 2009 rate mai mari fata de cele prevazute in graficele de rambursare. In cadrul scrisorilor Volksbank (vezi aici!), transmise clientilor, scumpirea creditelor este pusa pe seama politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei. „Avand in vedere faptul ca Banca Nationala a Romaniei nu a adoptat inca nicio decizie de modificare a cerintelor in materia rezervelor minime obligatorii, in sensul diminuarii sau al eliminarii acestora, Volksbank Romania se confrunta cu necesitatea de a prelungi, pentru moment pana la sfarsitul anului 2009, perioada de aplicare a comisionului perceput ca urmare a obligatiei acesteia de a constitui rezerve minime obligatorii, cu respectarea in aceasta privinta a prevederilor contractului de credit incheiat intre Volksbank Romania si dumneavoastra. […] Intrucat aceasta masura reprezinta rezultatul nemijlocit si exclusiv al continuarii de catre Banca Nationala a Romaniei, pe aceeasi directie a politicii sale monetare, apelam la intelegerea dumneavoastra in ceea ce priveste necesitatea adoptarii acestei decizii si va rugam sa nu ezitati sa va adresati cu incredere, in continuare, tuturor sucursalelor si agentiilor Volksbank Romania”, sunt frazele prin care Volksbank arunca pisica in ograda Bancii Centrale. Este interesant de aflat ce a simtit Guvernatorul Mugur Isarescu atunci cand, in calitate de beneficiar al unui credit ipotecar de la Volksbank, a primit scrisoarea in care banca austriaca a dat vina pe institutia pe care o conduce pentru cresterea ratelor in 2009!

Mentinerea comisionului de rezerva minima obligatorie, deloc neglijabil – in valoare de aproape 2%/an aplicabil la soldul creditului, care ar fi trebuit sa fie eliminat incepand cu finalul lunii decembrie 2008, a creat o adevarata isterie in randul clientilor Volksbank.
Mai multi beneficiari de imprumuturi de la banca austriaca au depus plangeri la Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorului si la Banca Nationala, considerand decizia Volksbank abuziva si neconforma cu prevederile contractuale. Reclamatiile nu au ramas fara ecou, ambele autoritati luand masuri. Daca ANPC a dat in judecata banca, considerand comisionul de rezerva minima obligatorie abuziv, BNR a transmis celor care s-au adresat oficial institutiei o adresa (vezi aici!), prin care ii anunta ca Banca Nationala nu poate fi invinuita pentru scumpirea creditelor Volksbank. „Mentionam ca, in mod nejustificat, institutia de credit a invocat mentinerea si prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva minima obligatorie ca fiind determinata de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei, avand in vedere ca nu exista o relatie directa intre serviciile oferite de banca si cerintele Bancii Nationale a Romaniei privind rezervele minime obligatorii. Tinand seama de problematica sesizata de dvs., Banca Nationala a Romaniei a solicitat institutiei de credit clarificarea aspectelor respective”, se precizeaza in raspunsul BNR, semnat de directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza. Fiind urecheata de Banca Centrala, Volksbank s-a conformat si a incercat sa dreaga busuiocul. Astfel, a transmis o noua scrisoare clientilor (vezi aici!), prin care alaturi de enumerarea unor noi motivatii care au stat la baza mentinerii comisionului de rezerva minima obligatorie in 2009, a subliniat si faptul ca „…, desigur, prelungirea ce v-a fost adusa la cunostinta, nu a fost niciodata solicitata de catre vreo autoritate publica si, in niciun caz, determinata de catre politica Bancii Nationale a Romaniei”.

Este Volksbank banca incriminata de Isarescu?

Invinuirea Bancii Nationale pentru scumpirea creditelor a fost semnalata si de guvernatorul Mugur Isarescu, care a afirmat, la finalul lunii februarie 2009, ca banca centrala a luat in acest sens masuri „drastice” impotriva conducerii unei institutii de credit, fara a mentiona insa la ce banca se refera. Seful BNR a subliniat ca motivul pentru care respectiva institutie de credit a fost pedepsita a fost constituit de cele 40.000 de scrisori transmise catre clienti, prin care ii anunta ca mareste dobanzile la credite din cauza ca banca centrala nu relaxeaza politica monetara, a anuntat agentia de presa NewsIn. Aceeasi institutie de credit, care a trimis 40.000 de scrisori in luna octombrie, a trimis in vara 20.000 de scrisori prin care isi prezenta o oferta de credit doar cu buletinul, sustinea Isarescu. „Masurile au fost drastice, dar nu in sensul destituirii, pentru ca o banca tot timpul trebuie sa aiba un conducator. S-a solicitat actionarului punerea in ordine la nivelul conducerii bancii pentru instabilitate emotionala. Cand am fost intrebat de ce sunt asa dur eu le-am raspuns ca sunt un ecologist si cand ati trimis 20.000 de scrisori ati taiat 4 copaci, iar cand ati trimis 40.000 de scrisori ati taiat 8 copaci”, a spus Isarescu. Guvernatorul Bancii Centrale a mai explicat ca efectul scrisorilor trimise catre clientii bancii a fost „devastator si a pus toata tara pe jar”.

La prima vedere, aspectele semnalate de Mugur Isarescu seamana cu actiunile intreprinse de banca austriaca, fapt ce duce inevitabil la intrebarea: „Este Volksbank banca incriminata si pedepsita de Banca Nationala?”. Volksbank neaga, prin vocea directorului de marketing si comunicare, Alin Merer, aceasta ipoteza. „Referitor la solicitarile dumneavoastra, dorim sa va aducem la cunostinta faptul ca Volksbank Romania nu este, cu siguranta, banca la care se referea domnul guvernator”, este raspunsul lui Alin Merer. Oficialul Volksbank recunoaste insa veridicitatea celor doua scrisori transmise clientilor. „Cele doua scrisori transmise clientilor nostri, sunt in stransa corelatie, ele completandu-se reciproc. Prima scrisoare cuprinde instiintarea cu privire la prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva, iar cea de-a doua scrisoare raspunde solicitarilor clientilor, prin furnizarea unor explicatii suplimentare, notiunea generica de costuri de refinantare incluzand toate componentele de cost pe care le implica atragerea de catre banca a fondurilor necesare pentru acordarea de imprumuturi clientilor sai”, sustine Alin Merer.

Daca in privinta invinuirii directe a Bancii Nationale nu se poate discuta prea mult, lucrurile fiind clare, ramane un element din declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu care nu se potriveste intocmai situatiei Volksbank. Acesta este legat de scrisorile de promovare a „creditului doar cu buletinul”, sintagma folosita in general pentru imprumuturile de nevoi fara ipoteca. Volksbank si-a directionat atentia si spre asemenea credite in vara anului trecut, cand a ales sa ofere aceste imprumuturi numai in moneda nationala, dar nu le-a promovat foarte agresiv. „Volksbank Romania sprijina astfel politica Bancii Nationale a Romaniei de limitare a creditului de consum in valuta”, mentionau atunci reprezentantii bancii. Avand in vedere aceste amanunte, am incercat sa aflam de la oficialii Volksbank daca banca a transmis clientilor scrisori cu noua oferta de credite pentru cheltuieli curente Easy Plus si Easy Super Plus. „Volksbank Romania nu a avut nici o campanie centralizata de promovare a creditelor sale de consum, acestea neintrand in strategia de vanzare activa a bancii noastre. Este posibil ca o anumita unitate Volksbank in procesul de vanzare incrucisata sa propuna clientilor si achizitionarea unui asemenea produs. In acest caz actiunea este punctuala neavand caracter de generalitate. Creditul de consum nu se afla in centrul strategiei noastre de piata, ponderea lui in totalul portofoliului nostru de credite fiind nesemnificativa”, a fost pozitia directorului de marketing si comunicare al bancii austriece. Raspunsul formulat de Alin Merer nu confera o viziune transanta, pentru ca nu se intelege clar daca Volksbank a transmis sau nu scrisori catre clienti cu noua oferta de credite de nevoi fara ipoteca. Chiar si asa, in lipsa acestui document ce ar completa probele care ne-ar arata daca Volksbank ar putea fi banca despre care a vorbit Mugur Isarescu, este necesar sa evidentiem ceea ce subliniaza oficialul bancii austriece: „sustinem cu certitudine faptul ca Volsbank Romania nu este institutia bancara la care se face referire in paragraful prezentat de dumneavoastra (n.r. – declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu), cu atat mai mult cu cat in cursul anului 2008 banca noastra nu a majorat dobanda anuala a produselor de creditare in Euro, ci a procedat la informarea corespunzatoare a clientilor cu privire la prelungirea perioadei de aplicare a unui comision”.

Dincolo de ipoteze, suspiciuni, marturii incriminatorii, povesti despre ecologism, bancheri instabili emotional si joaca de-a alba neagra cu vinovatii fara vina, ceea ce conteaza cu adevarat sunt banii in plus pe care-i trebuie sa-i scoata din buzunar clientii Volksbank. Tocmai din acest motiv, beneficiarii imprumuturilor Volksbank au continuat, cu incapatanare, sa protesteze, ceea ce a facut ca banca austriaca sa-si reconsidere pozitia fata de mentinerea si in 2009 a comisionului de rezerva minima obligatorie. Astfel, Volksbank a transmis in luna februarie 2009 o propunere catre clienti, potrivit careia banca este de acord sa renunte la comisionul de rezerva minima obligatorie, insa acest lucru este conditionat de semnarea unor acte aditionale la contractele de credit. Cu detalii despre noile prevederi contractuale din actele aditionale vom reveni in curand, pentru ca si acestea au tensionat relatiile si asa sifonate dintre Volksbank si clientii sai. ”

Alte informatii despre banci pe: http://www.bankingnews.ro/banci/

Ce vor bancile de la Basescu? 04/03/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , , , , , ,
1 comment so far

In declaratiile de presa ce au urmat intalnirii dintre Isarescu, Basescu si ARB:

– eliminarea a mai multor prevederi din OUG 174, privind Protectia Consumatorilor, care cat de cat ne mai proteja
– pastrarea executorilor bancari.

Pentru cei ce mai aveau speranta ca in aceasta tara pe cineva ii intereseaza soarta celor multi, clienti ai bancilor, acum sper ca totul este clar. Suntem in bataia vantului.

Sunt surprins de raspunsul presedintelui, „ca voi avea grija la promulgare”, adica o sa intoarca in parlament, adica in Camera Deputatilor legea ce decurge din OUG 174.

Consider ca totul este impins la extrem, si ar trebui sa FACEM ceva, nu stiu, poate o scrisoare deschisa catre Presedentie, catre Parlament, catre Dracu mai stie unde, insa acum chiar putem actiona pana nu-i prea tarziu.

Pentru RMO bancile primesc dobanda de la BNR 18/02/2009

Posted by moderat in banci, bnr, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie.
Tags: , , , , , , , , , , ,
5 comments

In conformitate cu declaratiile guvernatorului bancile primesc o dobanda de 3% pentru sumele depuse cu titlul de rezerva minima obligatorie aferente creditelor in EURO, declaratie facuta pe fondul declaratiilor bancherilor ca finantarea este blocata din cauza acestui depozit la BNR, si ca acestia uita sa mentioneze ca si pentru acestea primesc dobanzi, in crestere in ultimii 2 ani. A mai mentionat ca dobanda de 3% de acum este mai mare decat primesc afara la euro.
Ar fi necesar sa facem o analiza in aceste conditii, in functie de perioada in care se plateste acest comision.

Alte aspecte din discursul guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu, de azi 18 februarie 2009;
– 24 miliarde de euro total datorie privata a Romaniei, nu 34 cum sustin cei de afara;
– 10 miliarde de euro datorii pe termen scurt ale bancilor catre banci mama, 90% din datorie sunt la primele 10 banci mari;
– 9 miliarde din 10 au sanse sa fie rostogolite, adica amanate la plata, refinantate;
– in leasig refinantarea va fi in jur de 50%;
– daca ar fi 34 de miliarde datorie, atunci aceasta ar fi captive, adica totata masa monetara este inferioara si atunci nu poate fi platita ( eu stiu ca ar fi totusi in jur de 42miliarde de euro masa monetara nationala, dar poate gresesc)
– in 2008, referitor la deficitul de cont current, ce a construit segmental privat a daramat sistemul public (guvernul)
– nu exista o lipsa de lichiditati in bancii, altfel leul s-ar aprecia.
– sunt banci ce nu au lichiditati ptr ca au schimbat lei in euro si asteapta un curs de 4.7 ptr reschimbare.

De asemenea, Austriecii au solicitat bnr-ului, prin delegatia de saptamana trecuta, sa dea drumul la curs valutar, pentru diminuarea deficitului de cont curent cica, eu zic pentru a ataca leul inca odata, mai ales UniCredit ! Are cred legatura cu ultima liniuta de mai sus, stiind ca isarescu nu vorbeste direct, ci iti da cu lingurita in fraze separate.

Mugur Isarescu si-a luat casa pe credit de la Volksbank 06/02/2009

Posted by moderat in banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, rezerva minima obligatorie, rmo, volksbank.
Tags: , , , , , , , , ,
1 comment so far

Guvernatorul Bancii Nationale a achizitionat anul acesta (2007) un apartament de 110 mp in Bucuresti, pentru care a platit aproape 200.000 de euro
Aproximativ 200.000 de euro. Atit a platit guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, pentru un apartament achizitionat anul acesta in Capitala. Locuinta, a carei suprafata atinge 110 metri patrati, a fost cumparata cu un credit ipotecar contractat de la Volksbank in 2006. Potrivit declaratiei de avere a guvernatorului, la finele anului 2006, restul de plata la credit era de 698. 617 lei. Imprumutul a fost contractat in moneda nationala.
Din declaratia de avere a lui Isarescu, postata pe site-ul Bancii Nationale, mai aflam ca oficialul Bancii Nationale are plasamente in depozite si conturi curente in valoare de aproximativ 190.000 de lei, majoritatea constind in depozite in lei la banci din Romania. Venitul salarial anual obtinut de guvernator in 2006 se ridica la aproape 300.000 de lei sau echivalentul a peste 7.200 de euro pe luna. Isarescu mai are bijuterii in valoare de 27.000 de euro, tablouri in valoare de 20.000 de euro si vesela din argint in valoare de 4.000 de euro.
Guvernatorul mai detine si trei autoturisme achizitionate in 1993, 2002 si 2005 si respectiv o barca cu motor cumparata in 2004. Guvernatorul are, impreuna cu sotia, si o firma, Mar SRL, specializata pe productia de vinuri. Valoarea nominala a actiunilor detinute la aceasta firma se ridica la 231.000 de lei. Isarescu produce, prin intermediul Mar SRL, si un vin obtinut dintr-o specie veche romaneasca de strugure denumita Crimposie, un soi foarte rar cultivat in zilele noastre.
Cu tot cu apartamentul achizitionat in 2007, guvernatorul are cinci proprietati imobiliare, dintre care una mostenita. Detinerile imobiliare constau intr-un teren in comuna Gruiu linga Bucuresti, o casa de vacanta si una de locuit in Dragasani si doua apartamente in Capitala. (www.cotidianul.ro)
Am verificat si ultima declaratie de avere a guvernatorului si lucrurile se confirma.
http://www.nbr.ro/Ro/Org/Decl_a/isarescu_m20071122.pdf
Aceasta este doar o constatare, intrebarea este daca cumva si contractul acesta este cu dobanda fixa ce se majoreaza sau daca cumva a fost prelungit comisionul de rezerva minima obligatorie impus de bnr? Cred ca da…..