Creditul in CHF –Opinii utile. Evitati refinantarea acum. 05/10/2009
Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, chf, credite, curs valutar, dobanzi, Punct de vedere.Tags: chf, credite, curs valutar, dobanda, libor, refinantare, risc
add a comment
Rata pentru un credit în franci elveţieni a crescut cu 30 până la 50% faţă de anul trecut, din cauza cursului valutar. Care sunt cele mai bune strategii pentru următorii ani de plată:
1. Ciclicitate
Prima regulă: Francul este monedă de refugiu. Se întăreşte pe timp de criză şi slăbeşte când pieţele se înfierbântă.
2. Riscuri
Există două riscuri principale pe franc, la fel ca pe orice valută: dobânda şi cursul valutar. Dobânda în creştere este o problemă remediabilă: creditul se poate refinanţa. Însă pentru aprecierea de curs nu există soluţii, iar refinanţarea face şi mai mult rău.
3. Costuri
Dobânda Libor pentru franc este la minimum posibil: 0-0,25%. Nu mai poate decât să crească. Şi e doar o chestiune de timp.
4. Curs
Francul are acum o tendinţă fermă de apreciere. Teoretic, asta înseamnă că rata se va tot mări. Totuşi, banca centrală din Elveţia nu vrea să lase francul să se aprecieze, exact aşa cum BNR nu lasă leul să se deprecieze. Când cursul scade spre 1,5 franci/euro, elveţienii mai tipăresc pentru a cumpăra euro, dolari, obligaţiuni… orice, că doar e gratis. Deocamdată, 1,5 e un prag minim sigur.
5. Inflaţie
Gratis acum nu înseamnă gratis la nesfârşit. Pe termen lung, banii tipăriţi acum vor însemna inflaţie şi depreciere. Asta este bine dacă ai credit.
6. Dobândă
Tot pe termen lung, dobânzile vor creşte pentru a tempera inflaţia şi deprecierea. Asta, evident, nu mai e bine deloc.
7. Volatilitate
Paritatea leu/franc se formează prin mijlocirea euro. Astfel, cursul depinde de două componente: leu/euro şi euro/franc. Pot merge ambele în favoarea ta, ambele împotriva ta sau câte una în fiecare sens. Trebuie să le urmăreşti simultan.
8. Plată
Deşi au dat credite de sute de milioane de franci, băncile au cantităţi neglijabile în formă fizică. Iar la casele de schimb nu se găsesc franci decât absolut ocazional. Pentru un curs mai bun, cea mai la îndemână soluţie este internet bankingul, dar atenţie la comisioane. Sau, transformă neajunsul în oportunitate şi fă schimb valutar cu franci. În Polonia se întâmplă deja şi merge foarte bine.
9. Refinanţare
Urmăreşte dacă nu cumva banca a “uitat” să-ţi reducă dobânda. Dacă este prea mare, renegociaz-o. Încă nu este timpul pentru refinanţare, dar fii receptiv la ofertele care ar putea apărea. Până în 2015, când este posibil să trecem la euro, ar fi bine totuşi să găseşti refinanţare.
10. Portofoliu
Dacă ai deja un credit în franci şi vrei să mai iei unul, cel mai sigur este în lei. Leul şi francul merg în contratimp (naturally hedged), astfel că suma totală de plătit va fi tot timpul aproximativ aceeaşi, indiferent ce se întâmplă
Ce se ascunde in spatele scaderii dobanzii LIBOR 27/05/2009
Posted by moderat in ARB, asociatia clientilor bancilor din romania, banci, dobanzi, euro, opc, Piraeus Bank.Tags: banci, bancile-mama, bnr, credite, dobanda de politica monetara, libor, piraeus
2 comments
Scaderea ratei LIBOR, dobanda de referinta pentru creditele contractate pe piata interbancara londoneza, pana la un minim record ascunde o crestere constanta a diferentei dintre dobanda maxima si cea minima perceputa de marile banci in momentul in care se imprumuta reciproc, scrie Bloomberg.
Intervalul dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata a dobanzii pe care bancile sustin ca o platesc in cazul contractarii de credite denominate in dolari pe o perioada de trei luni a ajuns aproape de maximul din acest an, potrivit datelor Asociatiei Bancherilor Britanici.
Diferenta mare indica faptul ca bancile sunt inca reticente in a se imprumuta reciproc, desi exista semnale ca piata incepe sa-si revina dupa blocajul aparut in toamna anului trecut odata cu prabusirea Lehman Brothers.
„Este prematur sa spui ca turbulentele de pe piata de creditare au disparut complet”, a declarat Kazuto Uchida, economistul-sef al Bank of Tokyo Mitsubishi, o divizie a celei mai mari banci nipone.
„Bancile raman reticente in a-si acorda credite reciproc, dat fiind faptul ca raman inca o serie de ingrijorari privind riscurile existente pe piata”, a adaugat el.
Rata LIBOR, care stabileste costurile de finantare pentru produse financiare in valoare de 360.000 mld. dolari, a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
In acelasi timp, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de cele 16 banci care sunt incluse in acest indice a ajuns la 7,6% puncte de baza (0,076%), potrivit datelor Citigroup.
Nivelul este peste cele 0,049 procente inregistrate in aprilie si mult mai mare decat nivelul existent cu sase luni inainte de falimentul Lehman Brothers – 0,015 procente.
Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la sondajul pentru stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 de dolari pentru un imprumut de 100 de milioane de dolari.
RBS plateste cel mai bine
In ultimele trei luni, aproape in fiecare zi cea mai mare rata a fost raportata de Royal Bank of Scotland, banca aflata acum sub controlul guvernului de la Londra. La cealalta extrema – cu cea mai scazuta rata – se afla JP Morgan, care a anuntat ca va plati in cel mai scurt timp imprumutul contractat de la statul american prin intermediul programului de salvare a pietei financiare.
„Diferenta dintre ratele raportate de banci este exceptional de mare”, spune Marc Chandler, director de strategii valutare in cadrul Brown Brothers Harriman din New York.
„Este posibil sa se ajunga la o separare in interiorul sistemului financiar intre bancile percepute ca fiind solide si celelalte”, a adaugat el.
Creditele interbancare au inceput sa devina din ce in ce mai greu de obtinut in august 2007, cand colapsul pietei americane a creditelor subprime a lasat balantele contabile ale marilor banci pline cu produse financiare foarte greu de evaluat si de tranzactionat. Marile institutii financiare au acumulat, de la inceputul lui 2007 incoace, pierderi de 1.470 de miliarde de dolari (1.245 de miliarde de euro), ca urmare a detinerii de instrumente financiare bazate pe credite subprime.
La un pas de colaps in toamna
Ingrijorarile privind situatia pietelor financiare au atins punctul maxim in toamna anului trecut, cand Lehman Brothers a intrat in faliment, Merill Lynch a fost preluata de Bank of America, iar asiguratorul AIG a fost salvat de la colaps printr-o interventie a guvernului american.
Totusi unii analisti sustin ca in loc sa semnaleze o disponibilitate mai mare a bancilor in a-si acorda reciproc inmprumuturi, scaderea dobanzii LIBOR are legatura mai degraba cu o crestere a nivelului lichiditatilor de pe piata.
„Declinul LIBOR este un semnal al cresterii lichiditatii, pe fondul majorarii volumului depozitelor de retail”, crede Jim Vogel, director de cercetare in cadrul FTN Financial.
Diferente mai mari
• Rata LIBOR a coborat saptamana trecuta pana la 0,66% fata de 4,82% in octombrie anul trecut.
• Totusi, diferenta dintre cea mai ridicata si cea mai scazuta rata raportata de banci a ajuns la 0,076%, fata de 0,049% in aprilie.
• Diferenta dintre ratele raportate de bancile participante la stabilirea ratei LIBOR echivaleaza cu un cost de finantare de 76.000 $ pentru un credit de 100 mil. $.
• Explicatia analistilor este ca scaderea dobanzii are legatura cu o crestere a lichiditatilor de pe piata.
Sursa: Ziarul financiar
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 