jump to navigation

Creditul in CHF –Opinii utile. Evitati refinantarea acum. 05/10/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, chf, credite, curs valutar, dobanzi, Punct de vedere.
Tags: , , , , , ,
add a comment

Rata pentru un credit în franci elveţieni a crescut cu 30 până la 50% faţă de anul trecut, din cauza cursului valutar. Care sunt cele mai bune strategii pentru următorii ani de plată:

1. Ciclicitate
Prima regulă: Francul este monedă de refugiu. Se întăreşte pe timp de criză şi slăbeşte când pieţele se înfierbântă.

2. Riscuri
Există două riscuri principale pe franc, la fel ca pe orice valută: dobânda şi cursul valutar. Dobânda în creştere este o problemă remediabilă: creditul se poate refinanţa. Însă pentru aprecierea de curs nu există soluţii, iar refinanţarea face şi mai mult rău.

3. Costuri
Dobânda Libor pentru franc este la minimum posibil: 0-0,25%. Nu mai poate decât să crească. Şi e doar o chestiune de timp.

4. Curs
Francul are acum o tendinţă fermă de apreciere. Teoretic, asta înseamnă că rata se va tot mări. Totuşi, banca centrală din Elveţia nu vrea să lase francul să se aprecieze, exact aşa cum BNR nu lasă leul să se deprecieze. Când cursul scade spre 1,5 franci/euro, elveţienii mai tipăresc pentru a cumpăra euro, dolari, obligaţiuni… orice, că doar e gratis. Deocamdată, 1,5 e un prag minim sigur.

5. Inflaţie
Gratis acum nu înseamnă gratis la nesfârşit. Pe termen lung, banii tipăriţi acum vor însemna inflaţie şi depreciere. Asta este bine dacă ai credit.

6. Dobândă
Tot pe termen lung, dobânzile vor creşte pentru a tempera inflaţia şi deprecierea. Asta, evident, nu mai e bine deloc.

7. Volatilitate
Paritatea leu/franc se formează prin mijlocirea euro. Astfel, cursul depinde de două componente: leu/euro şi euro/franc. Pot merge ambele în favoarea ta, ambele împotriva ta sau câte una în fiecare sens. Trebuie să le urmăreşti simultan.

8. Plată
Deşi au dat credite de sute de milioane de franci, băncile au cantităţi neglijabile în formă fizică. Iar la casele de schimb nu se găsesc franci decât absolut ocazional. Pentru un curs mai bun, cea mai la îndemână soluţie este internet bankingul, dar atenţie la comisioane. Sau, transformă neajunsul în oportunitate şi fă schimb valutar cu franci. În Polonia se întâmplă deja şi merge foarte bine.

9. Refinanţare
Urmăreşte dacă nu cumva banca a “uitat” să-ţi reducă dobânda. Dacă este prea mare, renegociaz-o. Încă nu este timpul pentru refinanţare, dar fii receptiv la ofertele care ar putea apărea. Până în 2015, când este posibil să trecem la euro, ar fi bine totuşi să găseşti refinanţare.

10. Portofoliu
Dacă ai deja un credit în franci şi vrei să mai iei unul, cel mai sigur este în lei. Leul şi francul merg în contratimp (naturally hedged), astfel că suma totală de plătit va fi tot timpul aproximativ aceeaşi, indiferent ce se întâmplă

Linii de finantare de la bancile mama austriece – reduse. 14/05/2009

Posted by moderat in asociatia clientilor bancilor din romania, banci, credite, euro.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

Cine nu-si mai aminteste de declaratiile linistitoare ale guvernatorului privind rostogolirea liniilor de credit de la bancile mama. Sau de discutiile de la Viena cu bancile mama din Austria si Italia, sub patronajul FMI, in care se promiteau vrute si nevrute. Dar mai stim si de recenta inalnire de la Atena cu bancile mama grecesti si de o viitoare reintalnire cu bancile din Europa centrala si vestica tocmai azi anuntata de Isarescu.
Toate aceste intalniri au avut ca scop unic garantarea continuarii liniilor de credit pentru bancile din Romania. In realitate, situatia nu este chiar asa. Liniile de finanţare de la băncile mamă din Grecia şi Austria către băncile româneşti s-au redus cu 2,293 miliarde euro în perioada septembrie 2008 – martie 2009, în timp ce capitalurile proprii ale subsidiarelor româneşti respective au scăzut cu 472 milioane euro, conform datelor BNR.
Astfel, soldul liniilor de finanţare de la băncile mamă greceşti către subsidiarele lor din România a scăzut în perioada menţionată cu 1,641 miliarde euro, în timp ce liniile de finanţare de la băncile din Austria către filialele româneşti s-au redus cu 652 milioane euro, arată o prezentare a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmărescu.
În acelaşi timp, băncile franceze au sporit liniile de finanţare către subsidiarele româneşti cu 722 milioane euro, iar cele din Italia cu 134 milioane euro în perioada septembrie 2008 – martie 2009.
Si surprize o sa mai avem, luna aceasta bancile o sa-si publice raportul anual pe 2008 dar si pe primul trimestru din 2009 si acolo o sa vedem daca si cine isi respecta acele promisiuni din Pactul de la Viena. Cred ca ar trebui sa vorbim cu Andreea Marin Banica ptr o prezentare specifica ei: SURPRIZE SURPRIZE.

CDS-ul scade cu 60%, bancile se fac ca ploua! 06/05/2009

Posted by moderat in anpc, ARB, banci, comisioane, credite, dobanzi, opc.
Tags: , , , , ,
7 comments

Credit Default Swap (CDS) – instrument derivat pentru transferul riscului de credit, reprezintă costul reasigurării datoriei unei ţări împotriva restructurării creditelor sau încetării plăţilor, adica ce gasim noi in notificarile de la banca ca fiind “costurile marite de refinantare ce au determinat majorarea dobanzi cu … ”
Acest indicator ptr noi ajunsese la un moment dat anul acesta (februarie-martie) la 800 de puncte, fapt pentru care toate bancile au majorat dobanzile, marjile de profit, tot ce a fost posibil, legal sau abuziv, motivand aceasta crestere a CDS-ului.
Insa azi CDS-ul a revenit la 300 de puncte, o scadere de peste 60% fata de varful lui, si tendinta de scadere se mentine si chiar se accentueaza, influentat fiind de acordul cu FMI semnat de Romania.
In aceste conditii, intr-o piata normala, ar trebui sa ne trezim cu micsorari de dobanzi pe acelasi motiv ptr care au fost marite, scaderea costurilor de refinantare din partea bancilor. Dar oare asa o sa fie? Imi permit sa raspund tot eu, NU o sa se intample asa ceva.
Argumentele sunt multe si nu e greu ca fiecare sa le gaseasca. Eu personal sunt convins ca aceasta scadere a CDS-ului nu o sa modifice dobanzile la creditele ce au fost majorate pe tema cresterii finantarii dintr-un singur motiv:
MOTIVATIA CRESTERII DOBANZII A FOST FALSA, adevarul era cresterea cotei de profit si concurenta in profituri intre banci.
Asa ca sa nu ne punem sperante de micsorare a “dobanzii fixe” dupa cea a fost marita, nici in scaderea CDS-ului, nici in scaderea ratei de dobanda monetara, nici in reducerea rezervelor minime obligatorii, nici in orice altceva. Daca este vorba de un cost suplimentar ptr banci il transferam catre clienti, daca este vorba despre un posibil venit suplimentar il transferam in dividende.
De ce? Pentru ca nimeni nu-i controleaza sau reglementeaza.