Bancherii solicită BNR modificarea regulamentului

Bancherii au solicitat Băncii Naţionale a României (BNR) schimbarea regulamentului privind provizioanele, perioada de executare, reeşalonările creditelor şi rezervele minime obligatorii (RMO) la liniile de credit, a declarat, luni, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

„Consiliul de Administraţie al ARB a făcut, acum câteva zile, mai multe propuneri Băncii Naţionale”, a arătat Gheţea. (mediafax)

In alte ordine de idei, Banca Naţională a României a vândut în ultima perioadă un miliard de euro pentru a steriliza definitiv sumele în valută pe care Trezoreria Statului le-a transformat în lei, în vederea acoperirii deficitului de anul trecut, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Pe noi, la BNR, ne-au pus într-o situaţie dificilă. Să zicem că a fost un miliard de euro, aşa cum a spus domnul ministru (Gheorghe Pogea – n.r.). Erau în rezerva valutară şi ni i-au vândut nouă, iar noi am făcut emisiune de lei. BNR tocmai anunţase în octombrie că a ajuns creditor al sistemului bancar. Am trecut imediat sub cal, am ajuns din nou debitori ai sistemului”, a spus Isărescu.

El a arătat că singura opţiune a reprezentant-o sterilizarea definitivă a sumelor prin vânzare de valută pe piaţă, mai ales că banca centrală a decis şi reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.

„Asta a dus la scăderea rezervei valutare cu un miliard de euro, şi unii analişti mai atenţi au văzut-o ca singura soluţie rezonabilă de a ieşi din impas şi a păstra şi alte echilibre. BNR, în calitate de garant al stabilităţii financiare, trebuie să se uite şi la alte echilibre”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mărturisit că s-a aflat printre membrii Consiliului de Administraţie care au votat reducerea rezervei minime obligatorii în lei cu două puncte procentuale, dar că regretă acest moment şi consideră că măsura ar fost luată prea devreme.

El a spus că ARB a propus băncii centrale să încurajeze reeşalonările şi rescadenţările de credite, proceduri pe care băncile comerciale au început să le implementeze deja.

„În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului”, a continuat Gheţea.

Totodată, ARB a propus ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile, iar băncile trebuie să facă provizioane.

În prezent, la realizarea provizioanelor, se ia în considerare tot creditul.

Referitor la executarea silită, Gheţea a arătat că trebuie să se găsească o posibilitate de a majora perioada, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile.

ARB a mai solicitat ca BNR să recunoască titlurile de stat ca o posibilă alternativă atunci când apare o criză de lichiditate la bănci.

„În contextul actual, (…), titlurile de stat ar trebuie să fie considerate ca o garanţie bună când apare o criză de lichiditate”, a spus Gheţea.

De asemenea, ARB a mai cerut schimbarea modalităţii în care sunt evaluate, la sfârşitul fiecărui an, titlurile de stat şi operaţiunile swap, „astfel încât metodologia de calcul să se apropie cât mai mult de cea pe care comitetul de la Basel vrea să o introducă”, a spus Gheţea.

Gheţea a arătat că, în condiţiile care liniile de finanţare de la băncile comerciale sunt mai puţin active şi se vorbeşte din ce în ce mai mult de o finanţare de la instituţii internaţionale, precum FMI sau BERD, ARB sugerează să se revină la o normă mai veche prin care liniile de finanţare de la instituţiile internaţionale să nu fie luate în considerare în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.

„Astfel, băncile ar putea avea acces la fondurile de care au nevoie”, a explicat Gheţea.