Contracte de credit cu ipoteca pe VIATA NOASTRA 22/02/2009
Posted by moderat in anpc, banci, bnr, comisioane, credite, dobanzi, opc, volksbank.Tags: abuz, anpc, banci, bnr, clauze, credite, evaluarea ipotecii, executare silita, executari judecatoresti, garantii, ipoteca
trackback
Dupa cum scriam si la inceputul lunii aici https://acbdr.wordpress.com/2009/02/05/bancherii-vor-banii-nu-ipotecile/ jaful si abuzul continua. Am discutat cu un avocat pe tema abuzurilor bancare, si in afara de problema personala am ajuns si la cea a executarii silite si imi spunea cum procedeaza executorii judecatoresti, nu intru in detalii, dar va spun concluzia. Iti vor vinde ipoteca ta de 100.000 de euro la 35.000 ptr ca asta e piata imobiliara (binenteles ca aceasta este vanduta unui prieten) si alta oferta nu au primit, iar obligatia lui fata de banca este de a recupera banii repede, si apoi incep procedurile de executare catre alte bunuri si venituri. Binenteles ca acel apartament in cateva luni il gasestio din nou la vanzare cu 80.000 euro!
Intrebarea fireasca este de ce a mai fost necesara ipoteca din moment ce toate bunurile si veniturile sunt executabile prin contract?
In loc de raspuns prefer sa o anunt pe mama ca o sa-i vina proprire pe pensie de 33%, adica 160 ron pe luna, asta e vestea rea, ce buna este ca va trai 178 de ani ca sa achite creditul meu de la Volksbank, si eu 150 de ani ca sa semnez inchiderea contului.
Revenind la problema, face-ti un calcul in aceasta situatie cat ne costa un credit de 80.000 euro si atunci sa nu va mai mirati cand cititi de sinucideri din cauza datoriilor la banci. Nu este o solutie cu siguranta acest abandon, eu am ales lupta directa, razboi pe fata, in justitie si nu numai. Prefer sa planga banca-mama decat mama.
Ptr ca am observat interes in cautari pe aceasta tema, „executarea ipotecii”, chiar unii se intrebau daca pot fi dati in urmarire generala restantierii fara ipoteca, am decis sa va redau mai jos acest material ,ce explica exact procedura.
Cine nu plăteşte ratele la creditul ipotecar nu-şi pierde doar casa!
Pierderea locuinţei puse drept garanţie este doar partea ştiută a executării silite, pentru că banca are dreptul să execute şi alte bunuri în condiţiile în care preţul obţinut pe ipotecă nu acoperă creditul neplătit.
Leul în continuă depreciere, creşterea dobânzilor şi, nu în ultimul rând, perspectiva creşterii şomajului aduc în actualitate posibilitatea unei explozii a numărului de executări silite ale garanţiilor bancare. Deşi instituţiile de credit fac totul posibil pentru a evita această situaţie, fiind ele însele păgubite, o creştere se resimte deja şi probabil că va continua şi în 2009. Pentru clientul rău-platnic, intrarea în procedura de executare silită nu înseamnă neapărat doar pierderea locuinţei sau a terenului folosit pe post de garanţie. Conform normelor în vigoare, pot apărea situaţii, mai ales în actualele condiţii, când banca nu îşi recuperează creanţa prin vânzarea ipotecii, fiind îndreptăţită să continue procedura de executare silită cu alte bunuri ale rău-platnicului.
În fapt există trei ipostaze în care se poate afla clientul, după cum ne explică reprezentanţii unei bănci de top din România.
„Dacă suma obţinută prin vânzarea garanţiei (apartamentul, casa sau terenul – n.red.) în cadrul procedurii de executare silită este mai mare decât creanţa băncii pentru care aceasta a demarat acţiunea de executare (adică suma neplătită din credit – n.red.), diferenţa rămasă se va distribui de către executorul judecătoresc/bancar către ceilalţi creditori înscrişi în procedură sau către debitor (omul care n-a plătit – n.red.) prin consemnarea acestei sume la dispoziţia acestuia“, spun specialiştii bancari. Aceasta este situaţia fericită, când preţul de vânzare al garanţiei este mai mare decât suma datorată şi clientul primeşte înapoi diferenţa. Acest caz este însă mai greu de întâlnit, în condiţiile în care preţurile practicate pe piaţa imobiliară scad de la o zi la alta.
A doua situaţie, cea nefericită: „Dacă suma obţinută este mai mică decât creanţa băncii, suma rezultată se va distribui către creditorul deţinător de ipotecă/gaj cu reţinerea prioritară a cheltuielilor de executare silită. În această situaţie, vom avea un creditor garantat, dar care nu este îndestulat 100%. Acesta are dreptul de a continua procedurile de executare silită ca şi creditor negarantat putând să urmărească orice bun aflat în patrimoniul debitorului. În această situaţie, evident că debitorul nu va mai primi nici o sumă din vânzarea bunului adus în garanţie atât timp cât creanţa nu este stinsă (datoria nu este plătită – n.red.).
Cu atât mai mult, acesta va fi urmărit în continuare pentru diferenţă“. Cu alte cuvinte, preţul de vânzare este mai mic decât garanţia valorificată, adică preţul luat pe casă, iar banca trebuie să-şi recupereze diferenţa. O va face prin executarea altor bunuri ale datornicului şi, atenţie, nu prin perceperea unei sume de bani acestuia. Chiar dacă rău-platnicul dispune de o sumă suficientă pentru a acoperi diferenţa dintre creanţă şi preţul de vânzare, banca va trece la executarea altor bunuri ale debitorului conform procedurii. În cazul în care datornicul nu are ce să i se execute ca să se acopere diferenţa, banca îl lasă în pace şi este obligată să-şi asume pierderea.
Mai există o situaţie, când imobilul adus în garanţie şi supus vânzării silite este adjudecat direct de către bancă, în contul creanţei pentru motivul că există riscul ca regulile licitaţiei publice să fie folosite de către participanţi în scopul adjudecării sub preţul de pornire. Aceasta este o situaţie mai rar întâlnită când banca în sine cumpără proprietatea scoasă la vânzare. Creanţa pentru care banca declanşează executarea silită este compusă din principal neachitat (suma împrumutată), dobânda aferentă creditului neachitat calculată până la data declanşării procedurii de executare şi penalităţi de întârziere conform clauzelor contractului de credit, calculate după data scadenţei pentru sumele neachitate.
În aceste condiţii, declanşarea procedurii de executare silită în anul 2009 asupra unui client care a luat un credit în ultimii trei ani înseamnă aproape sigur şi pierderea unei alte proprietăţi, pentru că preţul pe care îl va obţine banca pe ipotecă nu are cum să fie mai mare nici măcar decât principalul, fără a mai adăuga dobânda şi penalizările.
De exemplu, o garsonieră costa la jumătatea anului 2007 aproximativ 60.000 de euro. În cei nici doi care au trecut, clientul nu va fi achitat decât dobânzi, principalul rămânând intact. Cu alte cuvinte, el va avea de plată cel puţin 60.000 de euro în acest moment. Or, o garsonieră nu costă acum mai mult de 40.000 de euro, fapt care va îndreptăţi banca să recupereze diferenţa prin executarea unui alt bun al clientului, fie el imobiliar sau de altă natură.
Pentru exemplificare, ar trebui să mai execute încă o garsonieră pentru a-şi recupera paguba. Clientul nu poate veni cu bani de acasă pentru a acoperi diferenţa, dar va primi o sumă de bani, dacă executarea celei de-a doua proprietăţi conduce la depăşirea sumei datorate.
Explodează restanţele
La finele lui 2008, clienţii băncilor din România acumulau restanţe de aproximativ 719 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Comparativ cu decembrie 2007, suma totală a restanţelor a crescut de peste 2,6 ori, în timp ce ponderea lor în totalul creditării s-a dublat. Pe de altă parte, potrivit unor companii specializate în recuperarea debitelor, numărul de executări silite ale proprietăţilor va creşte, de la circa 3.000, în 2008, la 5.000-6.000, în 2009. (cotidianul)
Asociatia Clientilor Bancilor din Romania 
Cred ca ai vrut sa scrii ca iti vor vinde ipoteca de 100000 de euro la 35000 , nu ipoteca de 10 000 .
ai dreptate, merci ptr observatie, am corectat.
Conform articolului de mai jos, se pare ca situatie se agraveaza in cea ce priveste soarta celor ce au credite si restante la banci. Credite nerambursate in valoare totala de 2,87 miliarde lei
La finele anului trecut, restantele la creditele acordate de bancile romanesti atinsesera un nivel de 2,865 miliarde lei, in crestere de 2,6 ori fata de decembrie 2007, ponderea datoriilor neplatite in volumul total al imprumuturilor acordate dublandu-se in aceeasi perioada. In acelasi timp, la un ritm de crestere al creditelor in 2008 de 33,4%, avansul restantelor a fost de 162,4%.
Potrivit datelor publicate de Banca Nationala, cele mai mari datorii s-au acumulat la creditele in lei, de 1,87 miliarde lei, duble fata de cele la imprumuturile in valuta, de 993,4 milioane de lei. Restantele la imprumuturile in lei au scazut insa fata de noiembrie 2008, cand acestea insumau 1,89 miliarde lei (500 de milioane de euro), in timp ce restantele la creditele in valuta au crescut cu aproape 10% fata de luna noiembrie la valoarea in lei si cu 4,1% la valoarea echivalenta in euro.
Totodata, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,44% la finalul lui 2008, fata de 31 decembrie 2007, cand se situa la 0,73%. (sursa http://www.financiarul.com).
In aceasta situatie, in care numarul restantierilor creste ingrijorator de mult de la o luna la alta, iar creditarea este aproape blocata coraborat cu scopul bancherilor de a face profituri imense (in conditiile in care costurile fixe sunt cel putin aceleasi ca anul trecut) ma intreb si eu de unde o sa le vina banii? Vor incerca din nou sa redistribuie costurile si cota de profit dorit catre clientii ce inca isi mai platesc ratele? Raspunsul este DA, pentru ca daca ai in grajd o vaca si un bou, este clar ca nu poti mulge decat vaca, in cazul de fata vaca fiind clientul bancar, dar cine este BOUL?
[…] Contracte de credit cu ipoteca pe VIATA NOASTRA Pierderea locuinţei puse drept garanţie este doar partea ştiută a executării silite, pentru că banca are dreptul să execute şi alte bunuri în condiţiile în care preţul obţinut pe ipotecă nu acoperă creditul neplătit. […]
As dorii sa va readuc aminte ca in majoritatea contractelor de credit exista un capitol numit „Costuri siplimentare”, costuri ce pot fi oricand adaugate la cele existente ale unui credit. Printre alte motive, in unele contracte se mentioneaza si ACORDUL DE LA BASEL. Nu stiu cati dintre voi ati primit explicatii concredete de la angajatul bancii in momentul semnarii creditului asupra acestui acord, dar asta este de domeniul trecutului, important este ca in contracte se spune ca daca acest acord se modifica el determina costuri suplimentare.
Si se pare ca ne aflam intr-o astfel de situatie in acest moment, conform Reuters, care mentioneaza ca Angela Merkel a solicitat revizuirea reglementarilor prevazute in acord, iar comitetul de la Basel al autorităţilor de supraveghere din domeniul bancar şi al bancherilor centrali, care a elaborat reglementările lucreaza in acest sens. Solicitarea a avut loc in cadrul recentei intalniri informale a Statele din Europa Centrala si de Est membre ale UE de la Bruxelles.
Nu se stie inca forma in care vor fi modificate aceste reglementari, in favoarea bancilor pentru reluarea creditarii (acesta fiind unul din motivele reuniunii, si cred ca in acest sens a solicitat Angela Merkel) sau pentru o protectie suplimentara fata de produsele nocive ale bancilor, daca ar fi sa ne luam dupa Jean-Claude Trichet – Preşedintele Băncii Centrale Europene, care a atras atentia autorităţilor de reglementare că nu ar trebui să creeze presiuni asupra băncilor, ca să creeze un surplus al nivelului de capital peste nivelurile normale.
Insa pentru clienti niciuna din cele 2 optiuni, conform contractului, nu aduce o scadere a costului cu creditul, ptr ca in clauza scrie ca daca se mareste platim in plus, iar de diminuare nu se spune nimic.
Investitorii straini prezenti in Romania care nu au avut activitati intense pe piata imobiliara in ultimii doi ani sunt cu ochii pe proprietatile ce urmeaza a fi executate silit de banci, din cauza ca proprietarii nu mai pot rambursa creditele.
Acestia sunt interesati in special de mall-uri si de proiectele imobiliare de amploare aflate in stare incipienta de constructie, pentru care asteapta discounturi substantiale de la bancile care vor vinde astfel de proprietati, spun jucatorii de profil. “Vor aparea proprietati pe piata executate silit de banci. Bancile vor vrea sa le vanda si vor oferi discounturi mari. Totodata, banca va avea nevoie de ajutor pentru asset management si e posibil sa ne implicam in astfel de parteneriate”, a declarat pentru Business Standard Gijs Klomp, managing director pe Romania al ING Real Estate Investment Management (ING-REIM).
Criza financiara a dat nastere la o crestere masiva a restantelor si a executarilor silite, proiectele cu cel mai ridicat risc de a intra in colaps fiind lucrarile abia demarate si cu o expunere mare pe finantari bancare. Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, a anuntat recent ca executarile creditarilor sunt in crestere incepand cu trimestrul al patrulea din 2008 si se asteapta ca rata intarzierilor la plata sa creasca la 6%, de la 4%, cat este in prezent, in timp ce rata de neplata va ramane sub 2%.
Reprezentantul local al companiei germane ECE Projektmanagement, Radu Merica, este interesat sa continue dezvoltari incepute de companii executate silit. “Vor apãrea banci care vor executa silit anumite proiecte si vor avea nevoie de dezvoltatori sa le continue. Suntem interesati de astfel de oportunitati”, a mentionat Merica.
Jucatorii din piata imobiliara locala se asteapta ca, din a doua parte a anului, sa apara primele falimente de rasunet, ca urmare a intrarii companiilor in incapacitate de plata.
“In a doua parte a anului, o sa asistam la primele falimente de companii mari prezente la nivel local, fie ele internationale, fie locale. Putine companii vor supravietui verii, cand este o perioada moarta, dintotdeauna. Cheltuielile or sa ingroape multe companii”, a explicat Andrei Diaconescu, partener al casei de investitii Capital Partners.
Ideea este sustinuta si de Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care prevede aparitia unei serii de falimente in randul companiilor care au achizitionat, in ultimii ani, loturi intregi de teren prin credite si care acum se afla in imposibilitatea de a achita datoriile catre banca.
Totodata, companiile care aveau planificate proiecte ce depasesc valoarea de 50 mil. euro, cum este cazul mall-urilor care absorb volume mari de bani, trebuie sa-si restructureze schemele.
“Creditele de peste 50 mil. euro sunt nefinantabile, pentru ca bancile nu se pot sindicaliza”, a spus Perry Zizzi, partener al casei de avocatura Badea Clifford Chance. Directorul ING-REIM a mai spus ca bancile nu pot asigura individual finantari peste un anumit nivel si este nevoie sa se sindicalizeze, iar cum proprietatile comerciale sunt foarte scumpe, dezvoltatorii vor trebui sa regandeasca proiectele. “O solutie ar fi ca, asa cum bancile trebuie sa se sindicalizeze pentru a oferi un credit peste o anumita valoare, si dezvoltatorii care erau competitori trebuie sa se asocieze intr-un proiect”, a comentat Radu Merica. In opinia lui Gijs Klomp, bancile prezente la nivel local nu isi vor reveni prea curand, deoarece Romania nu mai este pe lista prioritatilor de finantare. “Bancile nu or sa-si revina prea curand, pentru ca, odata ce vor sa existe din nou bani, Romania nu mai este in topul listei pentru acordarea de finantari”, a declarat Klomp. El a mai spus ca, in ciuda numarului mare de negocieri, tranzactiile imobiliare finalizate sunt aproape inexistente.
“In acest moment lumea negociaza, insa spatiul creat de cerintele vanzatorului si de asteptarile cumparatorului este foarte mare”, a conchis Klomp.( http://www.stadard.ro)
De ce tin bancherii cu dinntii la proprii executori? Ai lor sunt cei mai buni? Mai buni pentru cine?
Speta: un client a luat credit cca 50000 euro,cu ipoteca ptr o garsoniera, evaluata de banca la 80000 euro in momentul cumpararii. Achita ratele 1 an si nu mai poate din motive obiective (somer). Se trece la executare silita, dureaza 9 zile si ii este vanduta garsoniera cu mai putin de 33000 euro, opreste executorul cheltuielile si vireaza bancii 28700 euro. El achitase intr-un an aproximativ 500 euro, deci banca mai are de recuperat din bunuri viitoare peste 20000 de euro. Total pierdere intr-un an 25000 euro. Astazi sunt la nivel national zilnic 10 cazuri de executari silite, insa in 5 luni acesta o sa fie de domeniul cotidianului.
Si asta se intampla (cuantumul pierderilor, 50% din creditul luat) si din cauza cartelului format in jurul bancilor: notar agreat, evaluator agreat, asigurator agreat, executor propriu si nu in ultimul rand BANCA CAMATAR.
Si atunci sa nu ne mai miram de ce sunt asa de insistenti in sustinerea executorilor, adica a modificari in noul cod de procedura civila pentru ca vor bancherii sa nu renunte la propriii executori.
Proiectul de modificare a Codului de procedura civila, care prevede desfiintarea executorilor bancari si inlocuirea lor cu executori judecatoresti, a generat noi reactii adverse din partea sistemului bancar. Ieri, presedintele Federatiei Sindicatelor din Asigurari si Banci a aratat ca, odata promulgata, legea va desfiinta cel putin 500 de locuri de munca si va determina o crestere a costurilor creditelor, prin majorarea dobanzilor.
Dupa noua ani si jumatate de existenta, Corpul Executorilor Bancari ar putea fi desfiintat. Guvernul a aprobat, in data de 25 februarie 2009, proiectul Codului de procedura civila, care modifica prevederile actuale privind executarea silita, printre care si pe cea referitoare la executorii bancari, angajati ai institutiilor de credit. Acestia vor fi inlocuiti de executorii judecatoresti, initiatorii proiectului urmarind, potrivit Notei de fundamentare, „asigurarea unei reglementari unitare si uniforme in materia executarii silite a titlurilor executorii emise in materia raporturilor civile si a altor raporturi asimilate”.
Element de presiune asupra dobanzilor
Modificarea a generat inca de anul trecut o reactie adversa din partea institutiilor de credit care, prin vocea presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea, au sustinut ca executorii bancari pot contribui mai bine la recuperarea debitelor clientilor pe care bancile incearca sa le recupereze. „Fara a-i supara pe executorii judecatoresti, eficienta executorilor bancari pentru recuperarea creantelor bancilor este mult mai mare“, a declarat Radu Ghetea. Acesta a mai aratat ca un avantaj pe care il constituie serviciile executorilor bancari se refera la lipsa comisionului, ceea ce inseamna ca banca isi recupereaza banii, avand costuri mai mici, decat in cazul in care creanta ar fi fost recuperata de un executor judecatoresc. Potrivit declaratiilor presedintelui ARB, un avantaj ar putea avea si clientii bancii, deoarece s-ar elimina un factor de crestere a dobanzilor. „Dobanzile pe care bancile le practica in activitatea de creditare pentru persoane fizice sau juridice ar putea fi mentinute la actualele niveluri si nu vor creste, probabil, cu 10%. Daca se renunta la executorii bancari, va fi un element de presiune asupra dobanzilor pe care bancile le practica in relatia cu clientii“, a mai explicat acesta.
Dispar 500 de locuri de munca
In acest context, presedintele Federatiei Sindicatelor din Asigurari si Banci, Paraschiv Constantin, sustine ca noul Cod de Procedura Civila ar putea desfiinta peste 500 de locuri de munca. „Legea ar putea fi promulgata pana la sfarsitul lunii mai, insa vom face presiuni pe langa Comisiile juridice din Parlament, Ministerul Justitiei si, daca este nevoie, si la Comisia Europeana. Nu excludem actiuni in strada, in cazul in care vom fi nevoiti“, a declarat ieri acesta. Presedintele FSAB sustine ca, pana in prezent, atat Banca Nationala a Romaniei, cat si Asociatia Romana a Bancilor au facut demersuri pe langa Ministerul Justitiei pentru ca noul Cod de Procedura Civila sa nu cuprinda articolele incriminate – 602 si 604, alineatul 2. Pe de alta parte, executorii bancari au si un rol de prevenire, pentru a nu se ajunge la executarea silita, insa executorii judecatoresti „vor fi dispusi sa astepte si 12 luni ca sa obtina comisioane cat mai mari“, a mai spus presedintele Paraschiv Constantin, adaugand ca in lipsa executorilor proprii, bancile vor trebui sa-si ia masuri de siguranta si sa mareasca dobanzile.Pana la promulgare, proiectul Codului de Procedura Civila adoptat de Guvern va trebui dezbatut de urgenta de cele doua camere ale Parlamentului. (www.financiarul.ro)
DA, situatia se va agrava pe zi ce trece! Personal sunt in situatia de mijloc, in care am contrctat 2 credite bancare, cu garantii imobiliare, pentru achizitionarea unui apartament. Au fost necesare ambele garantii la acordarea creditelor, cat si aducerea a 3 coplatitori. Sunt in situatia de mijloc, desi nu am incetat platile, am intarziat doar la plata creditelor, iar Banca, BCR-ul in speta, depasind orice ideea de legalitate, moralitate, etc. Astfel, pentru intarzieri mi s-a perceput dobanda penalizatoare, care s-a tot acumulat, pe masura ce efectuam plati partiale, banii achitati ducandu-se in aceasta dobanda penalizatoare, si nemaiajungand deloc pentru plata creditului. Pe scurt, azi mi se percep dobanzi penalizatoare de 100 Euro pentru fiecare yi de intaryiere. Din extrasele de cont am dedus ca mi se percepe dobanda penalizatoare la toata suma imprumutata si nu la ratele restante in functie de numarul de zile intarziere (serviciul datoriei clientului, cum e stipulat in contract). Cu banca nu se poate discuta, suma creste pe zi ce trece, astfel incat daca nu achit tot debitul restant, sunt amenintata cu executarea. Astazi am depus o plangere la ANPC, cu toate documentele doveditoare, motivandu-le ca datoria mea certa , lichida si exigibila este rata lunara, la care ar fi fost normal sa mi se aplice dobanzi penalizatoare, si nu tot creditul pe care m-am obligat sa il platesc in 30 de ani.
In ceea ce priveste executarea silita, intr-adevar asa se intampla lucrurile, important de stiut este si faptul ca, ar fi bine ca inainte de executare, debitorul care a mostenit bunuri imobile intr-o anumita cota, ar fi bine sa nu mai fie proprietar pe cota respectiva, altfel executorul va dispune partajarea bunurilor si executarea silita asupra cotei de succesiune detinuta de catre debitor!
Referitor la executorii proprii ai „BANCII CAMATAR”.
Ai cumva idee cum isi desfasoara activitatea unui executor judecatoresc sau a unuia bancar. Stii ce costuri are recuperarea unei creante de 10000 EUR? Aprox 10 %, deci 1000 EUR. In cazul creditelor garantate patrimonial cam 40% se recupereaza greu sau chiar deloc. Cine crezi ca suporta acesti bani? Banca? Nu… eu, tu, alte persoane care isi platesc nenorocitul ala de ipotecar la timp! Crezi ca un executor judecatoresc va face absolut toate demersurile pentru recuperarea unui debit? In general se fac o groaza de adrese, popriri, somatii, etc. Stii cate dosare de executare are un executor bancar? Eu am peste 1200 dosare. De fapt hai sa fim seriosi … e vorba de banii pe care ii vor executorii judecatoresti si de alti spam-eri ajunsi senatori. Nu intereseaza pe nimeni din guvern ca x isi pierde casa pentru care a muncit jumatate de viata. Totul e imagine, capital politic.
Si d-le Moderat…
Sa nu generalizam … ca nu suntem italieni. Eu personal nu am „aranjat” nici o licitatie. Daca te intereseaza se poate verifica! Dar aminteste si de „clientul” care vine in sucursala doar ca sa ridice creditul, „uitand” sa il returneze… Am intalnit multe asemenea persoane, care iti spun in fata ca nu au de gand sa mai achite creditele contactate. Si ghici de unde se recupereaza acesti bani???
PS. Nu sunt un sustinator inversunat al bancilor, si eu sunt clientul lor (fara acordare de credit in conditii preferentiale), dar nu oferi o informatie trunchiata.
E foame de bani , baieti !
Nu tin partea executorilor judecatoresti , dar mi se pare corect sa nu mai existe executori exclusiv bancari .
D-le Sergiu, cateva clarificari:
– nu generalizez si in general cand analizez o situatie, elimin extremele.
– prin „eu personal nu am aranjat” sa inteleg ca si dumneavoastra aveti informatii ca acest lucru se intampla?
– oarecum cunosc cum este constituit costul unui credit, deci si luarea in calcul a procentului / coeficientului de nereturnare.
– informatii trunchiate, nu stiu la ce te referi, dar te rog sa le completezi, scopul fiind acela de informare completa si corecta.
– Referitor la executori bancari sau judecatoresti, este clar ca esti subiectiv, si e normal sa fie asa. Asta o sa fie reglementata prin Coduri, si noi nu putem decat sa constatam. Cred ca si dvs ar trebui sa accepti ca daca o banca, oricare, a pierdut increderea unui client, e greu ca acel client sa aibe incredere intr-un angajat al acelei banci, in cazul de fata in executorul bancii. Poate si de aici tind sa sustin executorii judecatoresti, dar nu-mi doresc sa am de aface cu ei.
– Referitor la banii doriti de unii sau altii, toti de batem in principal ptr bani, direct sau indirect. Cat despre referintele catre senatorul Urban, nu ma intereseaza, cunosc afacerile lui, am chiar lucruri pe care i le pot reprosa, dar nu asta e tema.
Din nefericire piata voastra este una in crestere acum, ptr unii necunoscuta, si sunt bine venite completarile, sugestiile, orice vine de la un „om din sistem”.
Toate datele ne indica un nou fenomen social cu impact negativ asupra populatiei, si anume cresterea numarul celor ce au restante la banci si implicit a celor asupra carora incep procedurile de executare a ipotecilor, nimeni autorizat nu reactioneaza sau nu incearca sa afle daca se pote pondera acest fenomen.
In plus BNR-ul lanseaza in dezbatere publica pana maine noi reglementari privind acest lucru, norme ce creaza mai putine obligatii din partea bancilor in cazul executarii silite, astfel incat acestea nu vor avea nici cea mai mica retinere de acum incolo sa initieze aceste proceduri. O sa revin cu detalii despre aceste modificari.
Restantele la credite au crescut cu 23% in ianuarie, pana la 3,53 miliarde lei. Restanţele românilor la credite au ajuns la 3,53 miliarde lei (822,7 milioane euro) la finalul lui ianuarie, în creştere cu 23% faţă de luna precedentă, ponderea datoriilor neplătite în volumul total al împrumuturilor acordate urcând la 1,7%. La finalul lui 2008, ponderea restanţelor populaţiei şi firmelor în volumul total al creditelor acordate era de 1,44%. Ponderea restanţelor în volumul creditelor acordate s-a dublat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009, de la 0,817% la 1,7%.
Restanţele la împrumuturile în lei însumau 2,07 miliarde lei în ianuarie, iar cele în valută – 340,7 de milioane euro.
Faţă de aceeaşi lună din 2008, volumul total al restanţelor populaţiei şi firmelor a urcat în ianuarie cu 178%. Restanţele în lei au crescut în ianuarie cu 197 milioane de lei faţă de luna anterioară, la 2,07 miliarde lei, iar cele în valută au urcat cu 91,4 milioane de euro, la 340,7 milioane euro.
Soldul creditelor acordate de bănci a ajuns în ianuarie la 207,44 miliarde lei (48,5 miliarde euro), din care 83,87 miliarde lei (19,6 miliarde euro), respectiv 40%, erau împrumuturi în monedă naţională.
Ca sa ne facem o oarecare idee despre ce ne asteapta in 6-8 luni, hai sa aruncam o privire peste americani, si in domeniul crizei sunt cu cateva luni inaintea noastra.
Unul din cinci detinatori de credite ipotecare din SUA au probleme cu plata acestora. Unul din cinci clienti ipotecari ai bancilor americane datoreaza acestora mai mult decat valorea caselor cumparate, se arata intr-un studiu al First American CoreLogic, preluat de Reuters.
Aproximativ 8,31 milioane de proprietati aveau la sfarsitul anului o valoare mai mica decat cea la care acestea au fost achizitionate, in crestere cu 9% fata de sfarsitul lunii septembrie. Procentul celor care platesc credite mai mari decat valoarea proprietatii achizitionate a crescut in aceeasi perioada la 20% de la 18%..
Cat despre somaj situatia scapa de sub control, in ianuarie au fost disponibilizati 598.000 de persoane ( somaj 7.6%)
Măsurile pe care guvernul vrea să le adopte pentru a veni în ajutorul instituţiilor financiare nu sunt acceptate de Banca Naţională.
Oficiali ai Băncii Naţionale a României (BNR) au declarat ieri că nu pot fi acceptate măsuri date de guvern pentru prelungirea perioadei de rambursare, pentru că asta ar putea duce la o eschivă a celor care au posibilitatea şi nu vor să-şi plătească datoriile la bănci. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, crede că disciplina privind rambursarea creditelor trebuie menţinută şi întărită în continuare. Mai ales că, în această perioadă, toate instituţiile financiare trec printr-un proces de reaşezare.
„Măsurile prin care băncile ar trebui să-i ierte pe toţi datornicii ar putea conduce la un hazard mortal”, spunea reprezentantul băncii centrale. Mai mult, Lazea le-a luat apărarea executorilor bancari precizând că aceştia sunt cei care ar trebui să facă eventualele executări silite. „Dacă executările silite nu vor fi făcute de reprezentanţii băncilor, ci de alte persoane, acest lucru ar duce la o scumpire a creditării”, a mai spus eco nomistul- şef al BNR (www.evz.ro)
Americanii continuă să îşi piardă casele în ciuda eforturilor statului de a stopa aceast fenomen. Numărul persoanelor ameninţate că îşi vor pierde casele a crescut în Statele Unite cu 30% pe parcursul ultimului an! Asta face ca la sfârşitul lui 2008, 700.000 de proprietari să îşi fi pierdut casele.
Cele mai mari dificultăţi de plată le întâmpină locuitorii din statele din vestul Americi şi din Florida, însă problema se extinde pe măsură ce starea economiei se înrăutăţeşte. Pe lista neagră au intrat de curând statele Idaho, Illinois şi Oregon. Nici în Las Vegas situaţia nu este cu mult mai bună. 3 din 4 case vândute sunt deţinute de bancă. Cu toate că volum de tranzacţionare a urcat cu 2,9% în februarie 2009 faţă de ianuarie, nimic nu pare să oprească trendul de depreciere.
În a doua lună a anului, preţurile caselor au scăzut aici cu 2,7%, de la o valoare medie de 160.000 de dolari, la aproape 155.000. Potrivit Asociaţiei agenţiilor imobiliare din Las Vegas, din iunie 2006 şi până în prezent casele s-au ieftinit cu 50,6%! În urmă cu aproape 3 ani, preţul mediu al unei case era de 315.000 de dolari.
Pentru următoarele luni prognozele nu sunt deloc optimiste.
Numărul caselor recuperate de bănci a crescut în ciuda eforturilor diferitelor instituţii financiare, dar şi ale administraţiei americane. Planul de salvare al lui Barack Obama îşi propune să ajute 9 milioane de persoane cu ipoteci să rămână în casele lor.
Soluţia găsită: refinanţarea sau modificarea în jos de la o lună la alta a ratelor. În state precum Florica sau New York recuperarea caselor cu rate restante a fost suspendată temporar. O măsură de amânare a executării cu 90 de zile se discută a fi adoptată şi în Michigan. Cu toate că numărul caselor intrate în posesia băncilor continuă să crească la nivel naţional, instituţiile financiare nu scot încă la vânzare aceste imobile.
Analiştii spun că mărirea stocurilor băncilor nu va face decât să întârzie procesul de recuperare al pieţei. La sfârşitul anului trecut, aproape 12% din americanii care au un credit pentru locuinţă întârziaseră cel puţin cu o lună plăţile sau fuseseră deja notificaţi. Numărul lor a urcat cu 8 procente faţă de 2007.
Daca mai era nevoie de o confirmare asupra practicilor executorilor, bancari sau judecatoresti, a aparut si aceasta, o declaratie a unui executor bancar, coleg cu Dl. Sergiu de mai sus, data ziarului ziua:
„Preturi de nimicScoaterea la licitatie a unui imobil poate sa stinga datoria sau, dimpotriva, poate sa lase datornicul intr-o situatie cumplita, dator la banca pentru zeci de ani. Totul depinde, in mare masura, de numarul de „clienti” care au citit anuntul de vanzare si au participat la licitatie. Regula spune ca la prima licitatie se cere 100% din valoarea garantiei, dar ca de cele mai multe ori la acestea nu se prezinta mai nimeni. „Profesionistii care vin la licitatie stiu mecanismul si nu vor sa vina la primul termen, vin de la al doilea termen. Se numesc geambasi de case. Nu cumpara pentru ei, ci ca sa revanda ulterior la un pret mai bun”, spune Ilie Dinu, membru fondator al Asociatiei Executorilor Bancari (AEB). Astfel, abia de la a doua licitatie, imobilul devine interesant pentru „samsarii de case” pentru ca pretul de pornire este cu 25% mai mic decat s-a cerut initial si se poate ajunge la sume „fabulos” de mici. Pana unde se poate ajunge, depinde de cei implicati in procesul de licitare.20% din pretul caseiTeoria spune ca nu se poate vinde un imobil daca pretul oferit este vil, adica derizoriu. „Noi, executorii bancari, consideram derizoriu pretul ce reprezinta sub 50% din valoarea de piata a imobilului, prin analogie si la legea 85/2006 privind insolventa. Trebuie mentionat ca executorii judecatoresti, in goana lor de a incasa onorariul, considera pret derizoriu suma ce reprezinta sub 20% din valoarea de piata a imobilului”, declara Marius Zapan, seful corpului de executori bancari din cadrul Volksbank. Astfel, se poate ajunge in situatia in care o casa in valoare de 100.000 de euro sa fie vanduta pentru suma derizorie de 20.000 de euro, iar datornicul sa afle ca, de unde spera sa acopere datoria si sa-i mai ramana niste bani, mai datoreaza bancii cateva zeci de mii de euro bune. Iar banca, tocmai ce i-a pus sechestru si pe casa de la tara, pe care urmeaza sa o execute silit, pentru plata restului de datorie. Marius Crafcenco, presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti arunca mingea inapoi in curtea bancilor. „Banca are drept de dispozitie, ea poate sa nu accepte pretul si sa ceara reluarea procedurilor”, spune Crafcenco.”
Pe larg despre aceasta tema
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-17&id=250664
dar si
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-17&id=250664
sau
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-17&id=250666
In tot acest timp , noi ne imprumutam la FMI ca sa putem sa le dam bancherilor bani sa se ingrase si mai tare !
Si pentru a observa cat de secreta este publicarea anunturilor de vanzare a ipotecilor, va rog vizionati aici http://www.hostmybb.com/phpbb/index.php?mforum=publicatii
Nici macar pe propriul forum nu le anunta. Rusinica!